CSM București, formație antrenată de Bojana Popovic și Iulia Curea, a impresionat în ofensivă.

Elizabeth Omoregie a fost principala marcatoare, cu 9 reușite din 10 aruncări.

Emma Friis și Trine Jensen Østergaard au contribuit fiecare cu câte 7 goluri. Valeriia Maslova a încheiat cu 6 goluri.

În poartă, Evelina Eriksson a avut 6 intervenții (28,57%), iar Gabriela Moreschi a contribuit cu 5 parade.

De partea cealaltă, Anna Vyakhireva a fost cea mai periculoasă jucătoare a oaspetelor. Rusoaica a încheiat cu 14 goluri din 19 aruncări.

Pauline Coatanea a marcat de 5 ori. Kiara Tshimanga și Pauletta Foppa au înscris câte 4 goluri fiecare.

A fost a cincea victorie consecutivă din competiție pentru campioana României, care se menține în grafic pentru calificarea directă în sferturile de finală.

În partida următoare, CSM București va întâlni, în deplasare, Ferencvaros, a doua clasată. Echipa maghiară a învins duminică Sola, scor 28-24.

În schimb, Trump a pledat pentru protejarea proprietarilor existenți, care au văzut cum valoarea locuințelor lor a crescut. Este o poziție care contrazice ceea ce mulți economiști, industria imobiliară, oficialii locali și locuitorii apartamentelor consideră că este necesar pentru a rezolva o mare parte din problema accesibilității în America, scrie Associated Press.

„Nu vreau să scad prețurile locuințelor. Vreau să cresc prețurile locuințelor pentru persoanele care dețin propriile case, iar acestea pot fi sigure că asta se va întâmpla”, a declarat Trump cabinetului său pe 29 ianuarie.

Această abordare ar putea consolida poziția președintelui republican în rândul alegătorilor mai în vârstă, un grup care, de-a lungul timpului, a fost mai predispus să voteze la alegerile de la jumătatea mandatului. Alegerile din noiembrie vor determina dacă partidul lui Trump își poate păstra controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului.

„Sunt multe persoane care s-au îmbogățit în ultimul an deoarece valoarea caselor lor a crescut”, a spus Trump. „Și știți, când obțineți locuința – când faceți ca achiziționarea unei case să fie prea ușoară și prea ieftină – valorile respective scad”.

Dar, satisfăcând cerințele generației baby boomers în ceea ce privește locuințele, Trump riscă să-i îndepărteze pe alegătorii mai tineri care i-au extins coaliția în 2024 și l-au ajutat să câștige un al doilea mandat, și ar putea intra într-un „război generațional” la alegerile intermediare, a spus Brent Buchanan, a cărui firmă de sondaje Cygnal oferă consultanță republicanilor.

„Grupul sub 40 de ani este cel mai important în acest moment – ei sunt cei care l-au adus pe Trump la Casa Albă”, a spus Buchanan. „Dorința lor de a se prezenta sau nu la alegeri va face diferența în aceste alegeri. Dacă vor simți că Donald Trump are grijă de generația baby boomers în detrimentul lor, acest lucru va afecta republicanii”.

La alegerile prezidențiale din 2024, 81% dintre alegătorii lui Trump erau proprietari de case, potrivit datelor AP VoteCast. Acest lucru înseamnă că mulți dintre susținătorii săi au deja ipoteci cu rate mici sau sunt proprietari de case, ceea ce ar putea diminua importanța locuinței ca problemă.

Alegătorii mai în vârstă tind să se prezinte la vot mai mult decât tinerii, a spus Oscar Pocasangre, analist de date senior la think tank-ul liberal New America, care a studiat diferențele de vârstă în politica americană. „Cu toate acestea, apelarea la alegătorii mai în vârstă s-ar putea dovedi a fi o politică greșită dacă ceea ce este necesar pentru a câștiga este extinderea bazei electorale”, a spus Pocasangre.

Înainte de alegerile din 2026, alegătorii au evaluat în mod constant accesibilitatea ca fiind o preocupare majoră, iar acest lucru este valabil în special pentru alegătorii mai tineri în ceea ce privește locuințele.

Potrivit acestora, informația a fost confirmată de avocatul activistei Narges Mohammadi, Mostafa Nili, care a discutat cu ea. Nili a confirmat sentința într-un mesaj publicat pe platforma X, notează Associated Press.

Mohammadi „a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru «adunare și complicitate» și la un an și jumătate pentru propagandă, precum și la o interdicție de călătorie de doi ani”, a scris avocatul.

Autoritățile iraniene nu au confirmat imediat oficial noua condamnare. Susținătorii ei afirmă că Mohammadi se află în greva foamei din 2 februarie.

În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat duminică, la un summit diplomatic la Teheran, că puterea Iranului constă în capacitatea sa de „a spune nu marilor puteri”, adoptând o poziție fermă după recentele negocieri cu Statele Unite ale Americii privind programul nuclear.

Araghchi a subliniat că Iranul își menține poziția potrivit căreia are dreptul să îmbogățească uraniu. Acesta reprezintă un punct major de dispută cu președintele american Donald Trump, care a bombardat instalații nucleare iraniene în iunie, în timpul conflictului de 12 zile dintre Iran și Israel.

„Ei se tem de bomba noastră atomică, în timp ce noi nu urmărim o bombă atomică. Bomba noastră atomică este puterea de a spune nu marilor puteri”, a declarat Araghchi.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a descris anterior discuțiile purtate vineri în Oman cu oficiali americani drept „un pas înainte”, dar rămâne neclar dacă și când va avea loc o nouă rundă de negocieri.

Cei doi turiști din localitatea Marginea, județul Suceava, cu vârste de aproximativ 20 de ani, au fost întorși de jandarmii montani de pe traseul Jgheabul cu Hotarul – Cabana Dochia, din Masivul Ceahlău, după ce au fost surprinși deplasându-se fără echipament adecvat condițiilor de iarnă.

Tinerii erau încălțați cu adidași, fapt care reprezenta un risc major pentru siguranța lor, având în vedere condițiile meteorologice și starea traseului, specifice sezonului de iarnă.

„Traseele turistice montane nu pot fi parcurse în siguranță fără echipament corespunzător, precum bocanci de munte, îmbrăcăminte adecvată și alte accesorii necesare. Jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Bicaz – Izvorul Muntelui, aflați în misiune de patrulare pe traseele turistice, le-au explicat turiștilor riscurile la care se expuneau și le-au recomandat să coboare de pe traseu. Tinerii care făceau parte dintr-un grup mai mare”, transmite Jandarmeria Neamț.

Jandarmii montani le reamintesc turiștilor importanța echipării corespunzătoare și a informării prealabile înainte de parcurgerea traseelor montane, mai ales în sezonul rece, pentru prevenirea accidentelor și a situațiilor de urgență.

Tema armelor deținute de gruparea șiită domină de mai bine de un an scena politică libaneză, dar începutul anului 2026 a adus o escaladare vizibilă a conflictului intern. În centrul disputei se află poziția președintelui Joseph Aoun, care și-a înăsprit discursul față de Hezbollah.

Într-un interviu recent, el a descris arsenalul organizației drept „o povară pentru Liban” și a spus că motivele care justificau înarmarea acesteia „nu mai există”, cerând în schimb „înțelepciune și suveranitate a statului”.

Rupturi la vârful puterii din Liban

Potrivit Middle East Eye, în discuții cu diplomați străini, liderul de la Beirut a insistat că armata a desfășurat operațiuni ample pentru a „curăța zone vaste de toate armele ilegale, indiferent de natura sau apartenența lor”.

Această schimbare de ton a scos la iveală o ruptură tot mai clară între președinție și Hezbollah, într-un moment în care Statele Unite și Israelul cer dezarmarea totală a mișcării, nu doar retragerea forțelor din sudul țării. Autoritățile libaneze susțin că Hezbollah nu mai are prezență militară între râul Litani, situat în sudul Libanului, și zona de frontieră cu Israelul. Washingtonul consideră însă măsura insuficientă și insistă ca dezarmarea să se extindă la nivelul întregului teritoriu al țării.

SUA: Armata libaneză, „partener nesigur”

Tensiunile sunt alimentate și de o întâlnire recentă la Washington între comandantul armatei libaneze și un senator american influent. Acesta a declarat ulterior că „nu vede armata libaneză ca pe un partener de încredere” după ce oficialul militar a refuzat să descrie Hezbollah drept organizație teroristă.

Potrivit sursei citate, discuția a durat doar câteva minute și a confirmat nivelul ridicat de presiune exercitat asupra Beirutului.

Atacuri israeliene după armistițiu

În paralel, Israelul este acuzat că nu a respectat pe deplin armistițiul din noiembrie 2024 care a pus capăt războiului de 66 de zile cu Hezbollah. De atunci, armata israeliană a efectuat sute de lovituri aeriene și incursiuni terestre în sudul Libanului, soldate cu distrugeri și sute de victime.

La începutul lunii februarie, avioanele și drone israeliene au lovit din nou zone civile, distrugând zeci de locuințe în mai multe sate.

Hezbollah, actor politic și militar

Apărută în anii ”80, mișcarea șiită acționează atât ca partid politic, cât și ca organizație armată. Organizația face parte din viața politică a Libanului, are reprezentanți în Parlament și susținători în special în comunitatea șiită, unde este văzută de mulți drept o forță de protecție în fața Israelului.

Statele Unite cer dezarmarea completă a Hezbollah în principal din perspectiva securității Israelului, considerat principalul stat expus acțiunilor grupării. În interiorul Libanului, percepția este însă profund împărțită: pentru unii Hezbollah reprezintă o „rezistență” în fața Israelului, pentru alții o forță militară care slăbește autoritatea statului.

Gruparea acuză „tutela americană”

Liderul Hezbollah a condamnat politicienii pe care îi consideră „subordonați tutelei americane” și a acuzat autorități de la Beirut că „se aliniază poziției Israelului și încearcă să împingă Libanul spre război civil”. El a avertizat că „subminarea stabilității Libanului și a rezistenței îi va afecta pe toți. Nimeni nu va fi cruțat”.

„Șantaj odios”, spun surse politice

Totuși, autoritățile pregătesc lansarea unei noi etape a planului de dezarmare, care ar urma să vizeze o zonă mai extinsă din sudul țării, însă fără un calendar clar.

Surse apropiate Hezbollah susțin că presiunea externă asupra președintelui este uriașă. „A ajuns la limita presiunii pe care o poate suporta. Spațiul său deja limitat de manevră s-a redus și mai mult, iar americanii cer rezultate rapide”, a declarat sub protecția anonimatului un oficial din interiorul mișcării. Un fost ministru a descris situația drept „un șantaj odios”, afirmând că Statele Unite ar putea suspenda ajutorul militar și sprijinul financiar internațional dacă cerința nu este respectată.

Fracturile din interiorul țării par să se adâncească, iar dialogul devine tot mai dificil. Liderii Hezbollah au avertizat chiar că situația actuală ar putea împinge Libanul spre război civil.

Bernadette Szocs, pregătită de antrenorul Ionuț Seni, a ajuns în finala turneului cedând doar două seturi pe parcursul competiției.

În finală, tricolora a cedat, însă, în duelul cu Sabina Winter, scor 0-3 (4-11, 4-11, 4-11). Rezultatul îi aduce, totodată, calificarea la Cupa Mondială de la Macao din 2026.

Prin performanța de la Montreux, Bernadette Szocs și-a adăugat a șasea medalie la Top 16 Europa 2026.

Sportiva română a mai cucerit aurul la ediția din 2018, argintul în 2019 și trei medalii de bronz, obținute în 2021, 2022 și 2024.

În drumul spre finală, Szocs le-a învins pe Natalia Bajor (Polonia), scor 3-0 (11-3, 11-8, 11-8), pe Charlotte Lutz (Franța), 3-1 (11-7, 4-11, 11-8, 11-5), și pe Jia Nan Yuan (Franța), 3-1 (9-11, 11-9, 11-5, 11-5).

Potrivit unor surse din apărarea britanică, citate de The Guardian, opțiuni militare pentru capturarea unei nave au fost deja analizate în discuțiile cu aliații NATO. Ideea nu este una teoretică, ci a fost luată în calcul în mod concret, pe fondul sancțiunilor și al eforturilor de a limita exporturile energetice rusești.

Nave fără stat

„Marina Regală britanică ar putea contesta mai multe nave în baza dreptului maritim, deoarece sunt practic fără stat. Dar nu au făcut-o, din cauza riscurilor de escaladare”, au explicat analiștii Lloyd’s List, specializată în transport maritim. Numai în ianuarie, au fost observate 23 de nave din așa-numita „flotă fantomă” în Canalul Mânecii și în Marea Baltică, multe dintre ele folosind pavilioane false sau frauduloase. O parte dintre aceste petroliere sunt implicate în transportul de petrol rusesc către China, India și Turcia.

Militarii, nerăbdători să intervină

Royal Marines (pușcașii marini ai Marii Britanii) au prezentat recent parlamentarilor britanici o informare despre amenințările venite din partea Rusiei și situația din zona arctică. Militarii sunt „nerăbdători” să primească ordinul de a interveni și de a captura o navă suspectă, au precizat cei implicați.

Riscul unei reacții rusești de proporții

Un precedent există deja. Cu aproximativ o lună în urmă, Statele Unite au urmărit petrolierul Marinera din Caraibe până în nordul Atlanticului și l-au confiscat între Scoția și Islanda, cu sprijin britanic. Nava folosea inițial un pavilion fals, apoi s-a reînregistrat ca navă rusească în timpul urmăririi, într-o încercare eșuată de a evita capturarea.

Reacția Moscovei a fost atunci limitată, însă experții spun că o operațiune condusă direct de Marea Britanie sau de state europene ar putea fi mai tensionată. „Moscova ar răspunde probabil mai robust”, spun analiștii, adăugând că riscurile ar fi mai mici dacă o confiscare ar avea loc departe de Marea Baltică sau de zona arctică.

Londra va găzdui în curând o reuniune a statelor baltice și nordice pentru a discuta „opțiuni militare pe care le-ar putea folosi”, potrivit ministrului britanic al Apărării, John Healey. El a sugerat că petrolul confiscat ar putea fi vândut, iar banii direcționați către Ucraina.

Șase milioane de barili pleacă zilnic pe mare

Rusia produce aproximativ 10 milioane de barili de petrol pe zi, iar din cele aproximativ 7 milioane exportate, între 5 și 6 milioane sunt transportate pe mare. 60% din aceste volume ajung în China și India.

Moscova a investit aproximativ 15 miliarde de dolari în achiziția a circa 400 de petroliere vechi, multe de peste 20 de ani, pentru a-și crea propria „flotă fantomă”, după sancțiunile Occidentului.

„Este o colecție de nave vechi, prost întreținute, deținute netransparent, adesea subasigurate și care arborează pavilioane din jurisdicții cu controale slabe, folosind tot mai des pavilioane false”, au explicat experții Royal United Services Institute.

Peste 200 de nave încă active

Tocmai această practică face navele vulnerabile. Dacă un vas folosește pavilioane false sau multiple, el poate fi considerat, în teorie, fără stat și poate fi confiscat, deși interpretarea juridică diferă de la o țară la alta.

În prezent, peste 200 de nave asociate Rusiei din această flotă operează încă, deși flota oficială sub pavilion rusesc este în creștere și transportă acum peste jumătate din exporturi.

Interdicție totală pentru navele rusești?

Presiunea vine într-un moment sensibil pentru economia rusă. Potrivit Yuliei Pavytska, specialist în sancțiuni la Kyiv School of Economics Institute, veniturile Kremlinului din petrol și gaze „au scăzut cu 24% în 2025”, ajungând la 8,5 trilioane de ruble. Acestea au reprezentat 22% din veniturile statului, față de 41% în 2022.

În paralel, UE analizează noi măsuri, inclusiv o interdicție totală privind furnizarea de servicii maritime, precum asigurările, pentru navele rusești, o decizie care ar fi „foarte dureroasă” pentru Moscova, mai ales dacă ar fi însoțită de acțiuni militare.

Jack Lang este cea mai cunoscută personalitate din Franța afectată de publicarea dosarelor Epstein pe 30 ianuarie de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite. Este cunoscut pentru rolul său de ministru al Culturii în timpul președinției socialiste a lui François Mitterrand în anii 1980 și 1990.

Lang, în vârstă de 86 de ani, a fost chemat duminică să se prezinte la Ministerul Afacerilor Externe francez, care supraveghează Institutul Lumii Arabe, dar și-a prezentat demisia, scrie Associated Press.

El „este foarte trist și profund rănit că părăsește o funcție pe care o iubește”, a declarat duminică avocatul său, Laurent Merlet, la radio RTL. „El a pus interesele Institutului Lumii Arabe pe primul plan”, a spus Merlet, adăugând că clientul său a negat acuzațiile și le-a calificat ca fiind inexacte, scrie Associated Press.

Ministerul de Externe a confirmat demisia sa sâmbătă seara.

Procuratura financiară a declarat că a deschis o anchetă împotriva lui Lang și a fiicei sale, Caroline, pentru presupusă „spălare de bani și fraudă fiscală agravată”.

Site-ul francez de știri Mediapart a raportat săptămâna trecută despre presupuse legături financiare și de afaceri între familia Lang și Jeffrey Epstein prin intermediul unei companii offshore cu sediul în Insulele Virgine Americane din Marea Caraibelor.

Numele lui Jack Lang a fost menționat de peste 600 de ori în dosarele Epstein, arătând o corespondență intermitentă între 2012 și 2019. Fiica sa apărea și ea în dosarele făcute publice.

Ministrul de externe Jean-Noël Barrot a „luat act” de demisia lui Lang și a început procesul de căutare a succesorului său, a declarat ministerul de externe.

Lang conducea Institutul Lumii Arabe din 2013.

La 8 februarie (pe stil vechi), 20 februarie (pe stil nou) se împlinesc 170 de ani de la abolirea sclaviei rromilor în Principatele Române, ocazie cu care Asociația „La Voix des Rroms”, în parteneriat cu INALCO (Institut National des Langues et Civilisations Orientales) din Paris organizează o zi de reflecție, memorare și dezbatere dedicată uneia dintre cele mai îndelungate și mai puțin cunoscute forme de sclavie din istoria Europei, după cum se arată într-un comunicat al asociației.

Este despre un eveniment cu o miză aparte, într-o Europă cu o istorie prea puțin comodă atunci când vorbim de nedreptăți sociale întinse pe secole.

Și chiar dacă oamenii aceștia din prezent nu pot face nimic să schimbe trecutul, pot, în schimb, să se implice în activități  care să readucă în atenția publicului o istorie despre care s-a vorbit prea puțin și s-o pună în legătură cu formele contemporane de rasism la adresa rromilor („antitsiganism”, după cum se exprimă comunicatul).

Declarația Rromilor de la Paris – 2026 

Un moment central al evenimentului îl constituie prezentarea publică a Declarației Rromilor de la Paris – 2026, un manifest structurat în 22 de puncte.

Documentul formulează revendicări concrete privind recunoașterea oficială a sclaviei rromilor, dezvoltarea politicilor memoriei, integrarea acestui subiect în educație și consolidarea mecanismelor de combatere a discriminării la nivel național și european.

Inițiatorii Declarației subliniază că antitsiganismul contemporan nu poate fi înțeles în afara contextului istoric al sclaviei și al excluderii sistemice care a urmat abolirii, fără măsuri reale de integrare.

Expoziție despre sclavia rromilor cu surse de arhivă

Evenimentul include și vernisajul expoziției documentare „Sclavia rromilor – cinci secole de istorie ocultată”, dedicată evoluției sclaviei rromilor în spațiul românesc, de la primele atestări medievale până la legile de abolire din secolul al XIX-lea.

Expoziția este semnată de Petre Petcuț, doctor în istorie și maître de conférences la Universitatea din București și la INALCO (Paris).

Un demers extrem de interesant, bazat pe surse de arhivă, documente juridice, mărturii istorice și cercetări academice recente și care oferă o perspectivă riguroasă (chiar dacă dureroasă) asupra unui trecut prea mult marginalizat.

Organizatorii spun că expoziția urmărește nu doar recuperarea memoriei istorice, ci și integrarea acesteia într-o reflecție europeană mai amplă privind responsabilitatea colectivă și necesitatea unei justiții simbolice, într-o Europă care uită prea ușor.

Comemorarea sclaviei rromilor trebuie pusă în contextul de azi al fenomenului discriminării și urii de rasă

Comemorarea de la Paris se înscrie în cadrul proiectului internațional „170 de ani de la abolirea sclaviei rromilor: antitsiganismul, o moștenire dureroasă”, care va continua prin mai multe etape regionale în Europa.

Proiectul se va încheia la București, la 5 noiembrie 2026, cu ocazia Zilei limbii rromani, marcând astfel o continuitate simbolică între memorie, cultură și drepturile fundamentale.

Prin acest demers, organizatorii își propun să transforme comemorarea într-un act de conștientizare publică și într-un punct de plecare pentru politici mai coerente de recunoaștere, educație și combatere a discriminării, într-o Europă care încă se confruntă cu propriile sale istorii incomode.

De ce se vorbește atât de puțin despre sclavia rromilor

Sclavia rromilor a fost un fenomen social care s-a întins pe cinci secole, până la abolirea sa definitivă între 1855 și 1856.

Cu toate că s-a întins pe sute de ani, fenomenul e prea puțin cunoscut și pomenit pe repede-nainte în programa școlară.

Nici manualele, nici politicile memoriei nu găsesc de cuviință să vorbească despre acest fenomen caracterizat de violență și injustiție socială, care, atenție!, erau legiferate.

Rromii au fost considerați bunuri mobile, vânduți, donați, moșteniți, separați de familiile lor, asemenea unor obiecte de inventar.

Un fenomen căruia nu i se acordă atenția cuvenită

Coduri juridice precum „Pravila lui Vasile Lupu” sau „Îndreptarea legii” reglementau explicit statutul romilor ca sclavi.

Căsătoriile lor erau controlate, copiii născuți din părinți sclavi deveneau automat sclavi, iar pedepsele corporale erau acceptate și uzuale.

În ciuda duratei și impactului său profund, acest trecut rămâne insuficient cunoscut și rar integrat în discursul istoric european, atât în manuale, cât și în politicile memoriei.

Ziua de reflecție organizată la Paris își propune să corecteze această absență și să deschidă o dezbatere despre responsabilitatea istorică, recunoaștere și justiție simbolică.

„Sunt în favoare pentru că experții pe care îi cunosc spun că este teribil de dăunător pentru copii. Trebuie să ne protejăm copiii”, a afirmat Babiš într-un mesaj video publicat pe conturile sale de social media, fără a oferi detalii suplimentare, potrivit Reuters.

Ulterior, prim-vicepremierul Karel Havlíček a declarat, la postul CNN Prima News, că guvernul analizează serios posibilitatea de a propune o astfel de interdicție. Dacă Executivul va decide să meargă mai departe, proiectul legislativ ar urma să fie înaintat în cursul acestui an.

Inițiativa vine pe fondul unei tendințe mai ample în Europa. Țări precum Spania, Grecia, Marea Britanie și Franța iau în calcul măsuri mai dure privind accesul minorilor la rețelele de socializare, din cauza îngrijorărilor legate de efectele negative asupra copiilor. În decembrie, Australia a devenit prima țară care a interzis accesul la astfel de platforme pentru persoanele sub 16 ani.

Joi, Slovenia a anunțat că lucrează la un proiect de lege care ar urma să interzică accesul copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare.

Săptămâna trecută, Spania și Grecia au propus interdicții privind utilizarea rețelelor de socializare de către adolescenți. Măsuri luate pe fondul criticilor tot mai puternice la adresa tehnologiilor considerate de unii drept concepute pentru a crea dependență.

Măsurile anunțate de premierul spaniol Pedro Sanchez au atras reacții dure din partea lui Elon Musk, proprietarul platformei X, fostă Twitter.

La nivel global, guvernele și autoritățile de reglementare analizează impactul timpului petrecut de copii în fața ecranelor asupra dezvoltării și sănătății lor mintale.