Regele Charles al III-lea este gata să „sprijine” poliția britanică în examinarea acuzațiilor că fostul prinț Andrew a furnizat informații confidențiale infractorului sexual condamnat Jeffrey Epstein, a anunțat luni Palatul Buckingham.

Potrivit agențiilor internaționale de presă, anunțul din partea Palatului Buckingham a fost făcut după ce poliția a anunțat că „evaluează” informațiile potrivit cărora Andrew Mountbatten-Windsor i-ar fi trimis rapoarte comerciale lui Epstein în 2010.

„Regele și-a exprimat clar, prin cuvinte și prin acțiuni fără precedent, profunda sa îngrijorare față de acuzațiile care continuă să iasă la iveală cu privire la comportamentul domnului Mountbatten-Windsor. Deși acuzațiile specifice în cauză trebuie să fie abordate de domnul Mountbatten-Windsor, dacă suntem abordați de poliția din Thames Valley, suntem gata să îi sprijinim, așa cum v-ați aștepta”, se arată în comunicatul Palatului Buckingham, potrivit Associated Press.

Polițiștii au demarat o anchetă după ce e-mailuri dezvăluite recent sugerează că fostul prinț i-a trimis lui Epstein rapoarte dintr-o călătorie în Asia de Sud-Est pe care a întreprins-o în calitate de trimis al Marii Britanii pentru comerț internațional.

Pe de altă parte, un e-mail din 2010 trimis în ajunul Crăciunului, pare să arate că Mountbatten-Windsor a împărtășit informații „confidențiale” despre investiții în Afganistan cu Epstein, notează Sky News.

Odată cu publicarea treptată a documentelor din dosarele care îl vizează pe Jeffrey Epstein, au ieșit la iveală și informații privind relația fostului prinț Andrew cu infractorul sexual condamnat.

Anul trecut, regele Charles al III-lea i-a retras fratelui său titlurile regale. Fostul prinț, cunoscut acum sub numele de Andrew Mountbatten-Windsor, a negat orice implicare în scandalul Epstein.

Vizita are loc într-un context diplomatic sensibil, marcat de preocupări legate de securitatea regională și de respectarea suveranității teritoriale, scrie AFP.

„În câteva propoziții, încrederea construită încă de la al Doilea Război Mondial s-a erodat și s-a deteriorat, iar acum trebuie să lucrăm pentru a o reconstrui”, a declarat senatoarea republicană Lisa Murkowski, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe insulă. Aceasta a subliniat rolul Congresului SUA în politica externă, precizând că declarațiile președintelui nu reflectă întotdeauna poziția tuturor instituțiilor americane.

Delegația, formată din Lisa Murkowski, senatorul independent Angus King și democrații Gary Peters și Maggie Hassan, a vizitat baza militară americană de la Pituffik, un punct strategic important pentru apărarea arctică. Senatorii s-au întâlnit, de asemenea, cu prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și aveau programată o întrevedere cu ministrul de externe Vivian Motzfeldt, discuțiile concentrându-se pe cooperarea bilaterală și stabilitatea regională.

Tensiunile au escaladat în luna ianuarie, când președintele Donald Trump a afirmat că Statele Unite ar putea ocupa Groenlanda, inclusiv prin forță, invocând motive de securitate.

Deși ulterior a revenit asupra amenințării, declarațiile au provocat o reacție fermă din partea autorităților groenlandeze și daneze. Trump a susținut ulterior că a convenit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, asupra unui cadru de negociere care să ofere Washingtonului o influență sporită în regiune.

Reconstrucția încrederii, obiectiv central al dialogului trilateral

Un grup de lucru format din reprezentanți ai Groenlandei, Danemarcei și Statelor Unite a fost creat pentru a aborda preocupările americane privind securitatea arctică. Senatorul Gary Peters a recunoscut deschis deteriorarea relațiilor: „Avem un președinte care a trădat această încredere, iar acum trebuie să o reconstruim. Vă considerăm prieteni și vrem să ne considerați prietenii voștri”.

Autoritățile din Danemarca și Groenlanda au transmis că împărtășesc îngrijorările legate de securitate, însă au subliniat ferm că suveranitatea și integritatea teritorială reprezintă o „linie roșie” în orice negociere.

Informația a fost confirmată de ministrul Apărării, Radu Miruță.

„Apa a adus la mal niște resturi (…) Este sigur că a fost adusă de apă”, a explicat Radu Miruță la Antena 3 CNN.

El a mai spus că la fața locului au fost trimise „echipe specializate pentru a identifica dacă se poate recupera ceva electronic”.

Scopul este ca prin recuperarea componentelor electronice să se refacă traseul dronei. Practic, autoritățile române vor să afle când a fost lansată, ce traseu a avut și când a fost doborâtă drona.

„Nu se știe când s-a prăbușit”, a adăugat Miruță.

Zona de plajă în care a fost descoperită drona a fost izolată.

Tranzacția urmează să fie aprobată de acționari în luna februarie, iar finalizarea și implementarea acesteia sunt estimate cel târziu pentru 1 iunie 2026, scrie ZF.

Conform documentelor depuse la Bursa de Valori București, UMB Steel preia integral activele corporale deținute de ArcelorMittal Hunedoara. Acestea includ echipamentele de producție și instalațiile industriale, precum cuptorul electric cu arc (EAF), laminorul, cuptorul oală (LF), instalația de degazare în vid (VD), macarale industriale, locomotive, utilaje pentru prelucrarea fierului vechi, piese de schimb, echipamente de laborator și cântărire.

De asemenea, tranzacția ArcelorMittal Hunedoara – UMB Steel cuprinde toate materialele și stocurile, inclusiv fier vechi, feroaliaje, materiale refractare, electrozi și cilindri de laminare.

Terenuri, clădiri și halda de zgură, incluse în tranzacția ArcelorMittal Hunedoara

UMB Steel va prelua terenurile și clădirile situate în perimetrul amplasamentului industrial, cu o suprafață totală de aproximativ 1,06 milioane de metri pătrați, dar și terenuri din afara amplasamentului, însumând circa 494.000 de metri pătrați. În tranzacție este inclusă și halda de zgură, cu parcelele aferente, având o suprafață totală de aproximativ 928.000 de metri pătrați.

Nu sunt incluse în tranzacție echipamentele IT, infrastructura software, serverele, licențele și abonamentele cloud.

Obligații de mediu și situația angajaților ArcelorMittal Hunedoara

Tranzacția presupune și preluarea de către UMB Steel a obligațiilor și răspunderilor de mediu, inclusiv cele asociate activităților desfășurate anterior pe amplasament și pe halda de zgură. Totodată, este posibil transferul autorizațiilor integrate de mediu existente.

În prezent, ArcelorMittal Hunedoara mai are aproximativ 100 de angajați, față de 500 la momentul închiderii definitive a producției, în toamna anului trecut. Aceștia desfășoară activități de întreținere, pază și servicii auxiliare, fără legătură directă cu producția.

În anul 2006, considerat cel mai bun din ultimele două decenii, ArcelorMittal Hunedoara înregistra afaceri de 746,5 milioane de lei și un profit net de 22,5 milioane de lei, având 1.913 angajați. Combinatul producea profile și corniere destinate piețelor de energie, construcții și infrastructură.

Luni, în plenul Senatului, se dezbat în trei moțiuni simple depuse de parlamentarii din Opoziție. Una dintre moțiuni vizează Acordul UE-Mercosur, care a generat nemulțumiri în rândul aleșilor.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat, luni, că moțiunea simplă pe Acordul UE-Mercosur pornește de la „două premise false”: ideea că decizia ar fi fost luată în clandestinitate și că acordul ar fi defavorabil României.

În intervenția sa, premierul a subliniat că acordul UE–Mercosur este negociat de peste două decenii, proces început înainte ca România să devină stat membru al Uniunii Europene.

„Întreaga construcție a textului moțiunii pare să spună că semnatarii au aflat despre acest acord cu țările Mercosur abia atunci când Uniunea Europeană a anunțat încheierea negocierilor. Realitatea este că acest acord, unul dintre cele mai ample acorduri comerciale din lume, este în proces de negociere încă dinainte ca România să devină membru al Uniunii Europene. (…) În 2019, când noi am deținut președinția rotativă a Consiliului European, anunțam la finalul mandatului că am încheiat negocierile cu țările Mercosur. România a contribuit la pregătirea celor trei runde de negocieri care au avut loc pe parcursul jumătății de an în care am deținut președinția. Vorbim de ceva ce s-a întâmplat în urmă cu șapte ani”, a spus premierul în plenul Senatului. 

Bolojan: Nimeni nu s-a întrebat public dacă acest tratat ne ajută sau ne încurcă

Bolojan a mai subliniat faptul că în luna decembrie 2025, când președintele Nicușor Dan a anunțat public sprijinul din partea țării pentru acest acord, nu au existat reacții politice sau îngrijorări publice.

„Nimeni nu a fost îngrijorat, nimeni nu s-a întrebat public atunci dacă e bine sau e rău, dacă acest tratat ne ajută sau ne încurcă. La finalul anului trecut, pe 19 decembrie, după Consiliul European, când președintele Nicușor Dan anunța că România este în favoarea acestui acord, a fost liniște, nimeni nu s-a îngrijorat, nu a existat nici o declarație politică. Să ne fie clar tuturor, acesta este un tratat economic care vine ca orice în viață, cu riscuri și cu oportunități. Obiectivul nostru este să ne gestionăm riscurile și să ne maximizăm oportunitățile”, a completat premierul. 

Bolojan a mai enumerat și o parte din măsuri care au fost stabilite la începutul acestui an în contextul acestui acord: controale serioase și dese la produse alimentare venite din țările Mercosur; posibilitatea de a interveni direct în piață atunci când cota de piața importurilor din țările Mercosur se modifică.

Totodată, în intervenția sa, premierul a mai afirmat că România va avea la dispoziție fonduri suplimentare, în valoare de 3,8 miliarde de euro, pentru despăgubirea fermierilor afectați de eventualele efecte ale concurenței. 

Critici la adresa semnatarilor moțiunii

În final, Ilie Bolojan a acuzat semnatarii moțiunii că folosesc tema acordului pentru a semăna „spaime în rândul celor care nu știu nici detaliile acordului cu țările Mercosur, nici cum funcționează economia mondială”.

„Ca să putem vinde ceea ce producem ca țară, avem nevoie de piețe de desfacere, iar tratatul cu țările Mercosur exact asta face: deschide pentru Uniunea Europeană și pentru România o piață imensă”, a conchis Bolojan. 

Senatul dezbate, luni după-amiaza, cele trei moțiuni simple depuse de Opoziție. Acestea vizează Acordul UE-Mercosur, Educația și Apărarea.

Sursa video: Antena 3 CNN

Cyrielle Chatelain l-a îndemnat luni pe Emmanuel Macron să „părăsească X”, sperând ca gestul să declanșeze o campanie publică, potrivit Le Figaro. Deputata a trimis o scrisoare publică în care își explică solicitarea privind părăsirea platformei X a lui Elon Musk. Ea speră că gestul președintelui va fi un model pentru numeroși cetățeni, în special pentru jurnaliști.

„Fermitatea nu poate tolera nicio ambiguitate. Nu puteți denunța pericolele acestor platforme și apoi să folosiți X ca principal instrument de comunicare pentru Palatul Élysée și pentru dumneavoastră”, a scris șefa grupului Verzilor din Adunarea Națională într-o scrisoare analizată de AFP.

În scrisoarea trimisă luni președintelui Macron, deputata a făcut referire la recentele raiduri efectuate de autoritățile franceze la birourile companiei lui Musk. Platforma deținută de miliardarul Elon Musk face obiectul unei anchete preliminare, care a început în urma apariției unor informații privind existența unor probleme legate de algoritmii săi.

Ancheta a fost extinsă în urma unor rapoarte privind funcționarea instrumentului de inteligență artificială Grok, care ar fi produs conținut care neagă Holocaustul și deepfake-uri cu conținut sexual explicit.

Platforma X în mijlocul dezbaterii din Franța

În replică, X a denunțat un „act judiciar abuziv” bazat „pe motive politice”. Totuși, deputata Cyrielle Chatelain a considerat că platforma „rămâne un instrument preferat pentru o mare parte a clasei politice și un punct central de referință pentru mulți jurnaliști”.

„Fără îndoială, faptul că atât contul dumneavoastră, cât și cel al Palatului Élysée rămân active acolo perpetuează ideea că această platformă este indispensabilă și inofensivă. Părăsind X, veți transmite un mesaj politic puternic, adresat politicienilor, presei și conducerii platformei”, a adăugat Chatelain al cărei cont X este inactiv din ianuarie 2025.

Câțiva politicieni din Franța, inclusiv ministrul Economiei au renunțat și ei la conturile de pe X. În schimb, alți politicieni au refuzat susținând că utilizează platforma pentru a nu lăsa teren adversarilor.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, luni, semnarea protocoalelor de colaborare cu Parchetul European (EPPO), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF), pentru ca aceste instituții să aibă acces la informații privind proiectele finanțate cu fonduri europene. Acest pas va permite ca „orice suspiciune de fraudă sau o neregulă într-un proiect finanțat din bani europeni” să fie „investigată fără nicio întârziere”.

„E oficial: am semnat protocoalele de colaborare cu Parchetul European, Direcția Națională Anticorupție și Departamentul pentru Luptă Antifraudă prin care aceste instituții primesc acces direct și complet în baza de date MySMIS cu proiectele finanțate din bani europeni, gestionată de ministerul pe care îl conduc. Orice suspiciune de fraudă sau o neregulă într-un proiect finanțat din bani europeni poate fi acum investigată fără nicio întârziere sau încetinire birocratică. Anchetatorii au la dispoziție traseul complet al banilor: de la contractare până la ultima plată”, a anunțat ministrul într-o postare pe Facebook.

Sistemul MySMIS

Concret, în sistemul MySMIS se regăsesc toate datele relevante despre proiectele de coeziune finanțate din fonduri europene: beneficiari, contracte, plăți, indicatori și stadiu de implementare a proiectului.

„De acum înainte, procurorii și structurile de control vor putea vedea în timp real ce se întâmplă cu aceste proiecte, fără intermedieri, fără întârzieri și fără opacitate administrativă. Banii europeni sunt bani publici, iar fiecare euro furat sau folosit incorect înseamnă mai puține spitale, mai puține școli, mai puțină infrastructură pentru oameni”, a mai spus acesta.

Dragoș Pîslaru a mai adăugat faptul că interesul său, ca ministru, este acela de a vedea nu doar câți bani se absorb, ci și cum sunt folosiți.

„De aceea am insistat ca MIPE să deschidă complet datele către instituțiile care au misiunea de a investiga frauda cu fonduri europene: EPPO, DNA și DLAF. Aceasta este direcția pe care vreau să o consolidăm mai departe: mai multă transparență, mai mult control acolo unde este necesar și toleranță zero pentru orice tentativă de fraudă cu bani europeni”, a conchis ministrul Pîslaru.

Cel mai mare producător de energie electrică din țară a primit până la termenul-limită de luni, ora 16:00, două oferte din partea consultanților care vor să obțină noul contract pentru servicii  de recrutare a noilor directori plini.

Procedura a fost demarată miercurea trecută, printr-un anunț publicitar pe site-ul companiei și pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), așa cum a anunțat în premieră Mediafax.

Este vorba de posturile de director general și director financiar pentru care nu au fost găsiți candidații care să îndeplinească toate condițiile în cadrul procedurii anterioare, finalizată cu eșec chiar înainte de termenul-limită de 28 noiembrie, stabilit de oficialii de la Bruxelles pentru îndeplinirea obligațiilor asumate în Jalonul 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind guvernanța corporativă în companiile de stat din energie.

Hidroelectrica anunțase oficial în seara zilei de 26 noiembrie, o confirmare informațiilor obținute pe surse de Mediafax, că procedura de selecție se reia, după ce niciun candidat nu a reușit să întrunească toate condițiile pentru a fi ales director general, după eșecul procedurii pentru alegerea unui director financiar.

Ce înseamnă Jalonul 121

Îndeplinirea obligațiilor din PNRR, în acest caz numirea unor directori titulari, permitea deblocarea sumelor aferente din cea de-a treia tranșă de plată, în valoare totală de 809,4 milioane de euro, pentru care fondurile care fuseseră suspendate din luna martie.

Teoretic, Comisia Europeană avea termenul oficial pentru evaluarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR la două luni de la termenul de 28 noiembrie.

În esență, Comisia trebuie să stabilească „amenda”, care poate fi de zeci de milioane de euro, pentru jaloanele pe care le consideră neîndeplinite. Cererea de plată cu numărul trei – respectiv verificarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR – era încă în evaluare, potrivit informațiilor Mediafax de la Comisia Europeană cu  zi înainte de termenul oficial de două luni pe care îl au specialiștii de la Bruxelles.

Jalonul 121 privind guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic a fost unul cu provocări. Potrivit oficialilor, în ceea ce privește acest jalon, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, autoritățile române au transmis lista cu numirile efectuate în posturile de conducere ale companiilor strategice, dar Hidroelectrica a fost menționată la excepții.

Ce prevede ștprocedura

Potrivit documentelor companiei, procedura aplicată pentru atribuirea contractului este prin achiziție directă cu sursă de finanțare a contractului din fonduri proprii.

Prestatorul trebuie să fie specializat și autorizat în condițiile legii pentru a-și desfășura activitatea în domeniul resurselor umane. Obiectul contractului, respectiv servicii de recrutare, trebuie să aibă corespondent în codul CAEN din certificatul constatator al ofertantului.

Potrivit surselor Mediafax, specialiștii în achiziții evaluează în prezent dacă cele două oferte depuse respectă în totalitate condițiile din prima fază de calificare. În acest moment, ofertanții sunt verificați pe baza unor criterii de calificare, care sunt prezentate în caietul de sarcini, iar în urma primei etape de calificare vor fi selectați ofertanții care ocupă primele cinci locuri pe baza punctajului rezultat în urmă aplicării criteriilor de calificare.

Conform anunțului publicitar inițial, în situația în care, doi sau mai mulți ofertanți obțin același punctaj în cadrul etapei de calificare și se clasează pe unul din locurile 1 – 5, entitatea contractantă va invita în etapă a două toți candidații clasați pe locurile 1 – 5.

Oferta tehnică și oferta financiară se vor depune după această primă etapă, de către ofertanții selectați în urmă etapei de calificare.

Oferta depusă pentru etapa a doua trebuie să cuprindă propunerea tehnică, propunerea financiară și documentele de calificare solicitate.  Criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț.

Potrivit documentului, oferta câștigătoare este oferta admisibilă, rezultată în urmă aplicării criteriului de atribuire. Valoarea totală estimată a achiziției : 145.820 lei fără TVA.

Durata contractul este de 17 luni de la dată semnării contractului de prestări servicii de ambele părți contractante.

„Se va constitui o garanție de bună execuție, numai de către ofertantul declarat câștigător în urmă derulării achiziției directe; în cuantum de 10 % din valoarea contractului, fără TVA, în termen de maxim 5 zile lucrătoare după semnarea contractului sectorial”, potrivit documentelor de achiziție.

Cel mai mare producător de energie electrică și deținătorul celei mai mari cote de pe piața furnizării și un portofoliu de peste un milion de clienți este controlată de stat, prin Ministerul Energiei. Compania operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și deține și un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer ar trebui să demisioneze, a declarat, luni, Anas Sarwar, liderul Partidului Laburist Scoțian. Acesta este politicianul laburist britanic cu rangul cel mai înalt care cere plecarea lui Starmer în contextul dezvăluirilor din dosarele Epstein, în care apare și Peter Mandelson, ambasador al Regatului Unit în SUA.

Deși l-a descris pe premierul britanic ca fiind „un om decent”, Anas Sarwar a afirmat că situația de la Downing Street „nu este suficient de bună”  și a atras atenția că acest lucru riscă să submineze șansele Partidului Laburist la alegerile scoțiene din luna mai.

„Au promis că vor fi diferiți, dar s-au întâmplat prea multe. Nu putem permite ca eșecurile de la Downing Street să însemne că eșecurile continuă și aici, în Scoția”, a spus Sarwar, potrivit ABC.

Presiunile asupra premierului britanic Keir Starmer sunt în continuă creștere, din cauza deciziei de a-l numi pe Peter Mandelson ca ambasador al Regatului Unit în SUA. Noile dezvăluiri din dosarele Epstein arată profunzimea legăturilor lui Mandelson cu Jeffrey Epstein.

Dosarele includeau afirmații potrivit cărora Mandelson ar fi transmis documente guvernamentale sensibile lui Jeffrey Epstein și ar fi menținut legături cu finanțatorul discreditat după ce acesta a fost condamnat.

Reacția lui Mandelson, după dezvăluirile legate de Epstein

Peter Mandelson a fost înlăturat de Starmer din funcția de ambasador al Marii Britanii în Statele Unite anul trecut, iar săptămâna trecută a demisionat din Partidul Laburist, declarând că nu dorește să provoace „și mai multă jenă” formațiunii.

„În acest weekend am fost din nou asociat cu indignarea justificată stârnită de cazul Jeffrey Epstein și îmi pare rău pentru asta”, a scris Mandelson într-o scrisoare adresată Partidului Laburist.

Mandelson a afirmat că el consideră false acuzațiile privind plățile și a spus că le va verifica. „În timp ce fac acest lucru, nu doresc să cauzez o jenă și mai mare Partidului Laburist și, prin urmare, renunț la calitatea de membru al partidului”, a scris acesta.

Ulterior, premierul Keir Starmer și-a cerut scuze victimelor lui Jeffrey Epstein și a spus că regretă numirea lui Peter Mandelson în funcție, care era apropiat de fostul infractor sexual.

Keir Starmer a spus că, la momentul numirii în decembrie 2024, nu cunoștea cât apropiați sunt Mandelson și Epstein. El a afirmat că informațiile disponibile atunci nu arătau că relația dintre cei doi ar putea fi problematică.

„Vreau să le spun asta (victimelor): Îmi pare rău. Îmi pare rău pentru ceea ce vi s-a făcut, îmi pare rău că atât de mulți oameni cu putere v-au dezamăgit, îmi pare rău că am crezut minciunile lui Mandelson și l-am numit.”, a transmis Starmer.

„Inteligența artificială nu mai este un subiect abstract sau o tehnologie îndepărtată din Silicon Valley. Este deja prezentă în fiecare aspect al vieții noastre, de la informația pe care o consumăm până la deciziile financiare, profesionale sau medicale care ne privesc direct”, a transmis Baciu.

Potrivit acestuia, platformele de social media sunt un exemplu clar al modului în care algoritmii AI influențează comportamentul și percepțiile publice. Pe Facebook, o parte semnificativă din conținutul afișat provine de la pagini pe care utilizatorii nu le urmăresc, iar pe TikTok, algoritmii analizează fiecare interacțiune pentru a construi bule informaționale personalizate.

„Social media nu mai este o piață liberă de idei, ci un spațiu filtrat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea, radicaliza opinii sau manipula emoții. Fără reguli clare, nimeni nu știe ce decizii iau acești algoritmi”, avertizează deputatul.

Inteligența artificială joacă un rol tot mai important și în domeniul financiar. Deciziile privind acordarea creditelor pot fi influențate de algoritmi care analizează volume mari de date personale, existând riscul unor discriminări pe criterii de gen, vârstă sau etnie, fără ca persoanele afectate să aibă acces la explicații sau mecanisme de contestare.

În piața muncii, Baciu atrage atenția că AI este deja utilizat pe scară largă pentru selecția candidaților.

„Primul ‘recrutor’ care îți citește CV-ul este adesea un algoritm. Există studii care arată că anumite sisteme de screening favorizează sistematic anumite categorii și discriminează altele, chiar și atunci când calificările sunt identice”, a precizat el.

Nici sistemul de sănătate nu este ocolit de aceste transformări. Deși algoritmii de inteligență artificială pot ajuta la detectarea timpurie a unor boli grave, precum cancerul pulmonar, există și riscul unor decizii netransparente în triajul pacienților sau în prioritizarea tratamentelor.

„În lumea AI, prezența unui ‘human in the loop’ devine esențială. Tehnologia trebuie să sprijine decizia umană, nu să o înlocuiască fără responsabilitate”, susține Baciu.

În acest context, deputatul consideră că România se află deja în întârziere. Regulamentul UE privind Inteligența Artificială este în vigoare din august 2024, iar termenul pentru desemnarea autorității naționale competente a fost depășit, fără ca România să fi făcut pașii necesari.

„Alte state au acționat rapid. Spania a creat prima agenție de supraveghere AI din UE, Italia a adoptat o lege națională dedicată, iar Germania are o comisie parlamentară cu atribuții explicite în domeniu. România nu își permite să rămână spectator”, a declarat Baciu.

Totuși, acesta subliniază că România are avantaje strategice importante: o forță de muncă IT numeroasă și bine pregătită, cu zeci de mii de specialiști în AI și machine learning, dar și un potențial energetic relevant pentru dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale.

Comisia parlamentară propusă ar urma să aibă atribuții clare: avizarea proiectelor de lege cu impact asupra AI, monitorizarea transpunerii legislației europene, evaluarea riscurilor sistemice, de la deepfake-uri și discriminare algoritmică, până la dezinformare și vulnerabilități cibernetice.

„Scopul principal este protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în era AI. Nu vorbim despre blocarea inovației, ci despre asigurarea unei direcții sigure, responsabile și centrate pe oameni”, a concluzionat Andrei Baciu.