Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a cerut luni Parchetului European să acţioneze „fără întârziere” în ceea ce priveşte urmărirea în justiţie în cazul a 11 deputaţi greci, implicați într-un dosar de fraudă cu subvenții agricole.

„Solicit Parchetului European – în urma ridicării imunității parlamentarilor noștri – să procedeze rapid cu toate acțiunile de investigație și să stabilească dacă, câte și ce persoane intenționează să le pună sub acuzare”, a declarat Mitsotakis la un post de radio grec, potrivit DPA.

Solicitarea premierului grec vine după ce săptămâna trecută, procurorul-șef al UE, Laura Codruța Kövesi, a solicitat în mod oficial ridicarea imunității a 11 deputați greci din partidul de guvernământ „Noua Democrație”. Dosarul ar viza și doi foști miniștri, scrie Euractiv.

Concret, aceștia sunt acuzați că au acordat favoruri alegătorilor prin obținerea de subvenții ilegale.

Săptămâna trecută, Parchetul European a precizat faptul că solicitarea de ridicare a imunității parlamentare a celor 11 deputați se referea la evenimente petrecute în 2021.

Ancheta se concentrează în special pe „incitarea la abuz de încredere, fraudă informatică și eliberarea de documente false”, potrivit aceleiași surse. Parchetul European a anunțat anul trecut că investighează fraude „masive și sistematice” și „activități de spălare de bani” legate de acordarea de subvenții agricole europene fermierilor greci.

O parte din plățile frauduloase efectuate către persoane care nu erau întotdeauna fermieri a fost folosită pentru achiziționarea de „bunuri de lux, călătorii și vehicule”, potrivit Parchetului European.

Un profesor universitar din SUA a construit o aplicație dotată cu inteligență artificială și o platformă web care anunță sosirea agenților de la agenția americană pentru Imigrație și Vamă (ICE), potrivit Futurism.

Profesorul care este și programator se numește Rafael Concepcion și a predat la Universitatea Syracuse. El se află în spatele mai multor aplicații mobile concepute pentru a contracara activitățile ICE. A început cu o aplicație pentru a-i învăța pe imigranți cum să-și exercite drepturile constituționale atunci când sunt abordați de agenții ICE. Pentru a o construi, a folosit instrumente de inteligență artificială.

Practic, Concepcion a reușit să le ofere imigranților instrumente egale cu cele ale agenților. ICE folosește un sistem de supraveghere cu inteligență artificială pentru a urmări, prinde și deporta civilii. În cele din urmă, Concepcion și-a dat seama că simpla educare a imigranților cu privire la drepturile lor nu ajută prea mult.

El a decis să îmbunătățească aplicația pe care a numit-o „DEICER”. Aceasta le-a oferit utilizatorilor posibilitatea de a raporta activitatea ICE cu ajutorul unor indicatoare pe o hartă, iar persoanele apropiate de aceste locuri primeau o alertă pe telefon cu informații și fotografii ale agenților ICE.

Aplicația a fost descărcată de peste 3.000 de ori în câteva zile de la apariția în App Store și a atins un vârf de 30.000 de utilizatori. Profesorul a primit amenințări cu moartea și Guvernul a reușit să elimine aplicația din App Store. Nefiind descurajat, Concepcion a lansat o versiune web a aplicației sale și a început să colaboreze cu o organizație pentru drepturile imigranților din Carolina de Nord. Nici măcar un atac cibernetic nu l-a oprit, profesorul anunțând că va continua lupta sa.

Acordul cu industria aerospațială israeliană „va fi semnat în curând și va crește semnificativ rata de producție, precum și cantitatea de interceptoare ale sistemului Arrow, ca parte a pregătirilor pentru conflictul în evoluție”, se arată în comunicat, potrivit Le Figaro.

„Statul Israel este puternic și puternic, gata să continue campania atât timp cât este necesar și continuă să își consolideze capacitățile de apărare și atac, continuând în același timp lupta ”, a declarat ministrul Apărării, Israel Katz, în comunicat.

Sistemul Arrow este nivelul superior al sistemului de apărare aeriană al Israelului.

Conflictul, declanșat pe 28 februarie de un atac comun al SUA și Israelului împotriva Iranului, nu dă semne de ameliorare, iar atacurile iraniene asupra Israelului continuă zilnic.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni, la RFI, că în prezent nu există riscuri asupra securității României, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

„Asupra securității României nu există riscuri în acest moment generate de acest război care a început în Iran. Există însă o stare de vigilență sporită atunci când începe un conflict militar oriunde în lume, toate sistemele armatei române, toate structurile armatei române se uită la fiecare mișcare pe care o observăm acolo și se fac scenarii despre cum mișcarea de acolo influențează planurile de apărare ale armatei române, capacitatea noastră de apărare”, a spus Radu Miruță la RFI.

Întrebat despre temerea privind un eventual atac al Iranului asupra României, în contextul trupelor și echipamentelor militare americane dislocate la noi în țară, Radu Miruță a spus: „Nu e suficient să spun da sau nu, pentru că unii zic că e justificată (temerea – n.r.), unii zic că nu este justificată și atunci am nevoie să explic. Răspunsul este sigur nu, dar ca ministru al Apărării încerc să aduc niște argumente prin care să-i conving și pe cei care ar putea să creadă că este da”.

El a menționat faptul că Ministerul Apărării face analize de trei ori pe zi privind situația din Iran și că alți parteneri NATO fac același demers în actualul context geopolitic.

„În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo. Analizele pe care noi le facem sunt dublate, sunt triplate de analizele pe care le fac și alte țări, pentru a ne asigura ca nu cumva noi să luăm în calcul niște lucruri care sunt irelevante, poate, având în vedere conflictul de acolo. Într-un procent aproape complet, analizele noastre se suprapun cu analizele făcute de alți parteneri NATO. Nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”, a explicat Radu Miruță la RFI.

Cum s-ar putea implica România în Iranul post-conflict?

În ceea ce privește implicarea României în contextul post-conflict, Miruță a precizat că țara nu este parte în actualele ostilități, însă a oferit sprijin logistic Statelor Unite.

„România în baza parteneriatului strategic pe care îl avem cu SUA a răspuns pozitiv solicitării Statelor Unite ca de pe teritoriul național să-și tragă sufletul (…) aceste avioane-cisternă”, a spus el.

„Am enumerat pentru acele situații în care România s-ar implica post-conflict în eliberarea Strâmtorii Ormuz care sunt lucrurile tehnice pe care România le-ar putea pune pe masă, neînsemnând că vreuna dintre ele va fi pusă, neînsemnând că este suficient (…). Armata română are două divizii de scafandri foarte profesioniști, de mare adâncime, care bănuiesc că ar putea avea ceva de făcut acolo post-conflict, are ofițeri de Stat Major, care au coordonat astfel de activități oarecum, dacă vreți, similare, dacă nu identice, are vânători de mine, are un serviciu secret al armatei foarte conectat la nivel internațional și de multe ori informația face diferența. Lucrurile astea se înscriu în șirul de potențiale metode care ar putea fi utilizate acolo. România nu mai stă deoparte”, a completat ministrul.

„România nu mai stă deoparte”, a mai subliniat Miruță, adăugând că țara „joacă la masa mare” și își respectă angajamentele internaționale, consolidând astfel credibilitatea parteneriatelor strategice.

Avertismentul Iranului pentru România

La jumătatea lunii martie, Iranul a avertizat România că punerea bazelor sale militare la dispoziția Statelor Unite ar echivala, în opinia Teheranului, cu participarea la o agresiune militară împotriva Republicii Islamice.

„În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, pe care ați menționat-o, da, am auzit că există interviuri și declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului. Această acțiune este complet inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional și ar atrage responsabilitatea internațională a statului român dacă ar fi pusă în practică”, spunea, la momentul respectiv, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei.

Crescătorii români de ovine nu sunt singurii care se plâng de declinul pieței. Din cauza creșterii costurilor de producție tot mai mari de la an la an, prețul cărnii de miel sare și el, iar asta se reflectă în scăderea vânzărilor.

Probleme asemănătoare au și crescătorii bulgari de ovine, potrivit actualno.com. Aceștia se plâng de importurile ilegale de carne de miel (uneori, chiar din România) și de creșterea accelerată a prețurilor, care induce o criză acută în acest sector.

14-15 euro pe kilogram de miel e încă bine, dar prețurile riscă să sară la un prag psihologic ce ar putea să însemne declinul

Prețul cărnii de miel pentru Paște ar putea ajunge, în Bulgaria, la 14-15 euro pe kilogram, ușor peste nivelul anilor trecuți, însă crescătorii bulgari de ovine avertizează că orice depășire a pragului de 16-17 euro riscă să afecteze serios consumul.

Președintele Asociației Naționale de Creștere a Oilor și Caprelor din Bulgaria spune că există un plafon psihologic al prețului: 14-15 euro pe kilogram este încă acceptabil, dar peste 16-17 euro pe kilogram înseamnă un risc de scădere a vânzărilor.

Chiar și așa, prețul cărnii de miel este mai mare decât în anii precedenți.

„Crescătorul bulgar moare zâmbind, dar moare”

Reprezentanții crescătorilor acuză că piața este afectată de importuri ilegale și practici netransparente.

„Comerțul cu miel demască sistemul. Se văd importurile ilegale și schemele din spate, dar nimic nu ajunge în buzunarele crescătorilor”, a declarat Președintele Asociației Naționale de Creștere a Oilor și Caprelor din Bulgaria.

Acesta descrie situația fermierilor într-un ton dur: „Crescătorul bulgar moare zâmbind, dar moare.”

Probleme structurale în agricultură

Crescătorii critică lipsa unor politici eficiente, cum ar fi faptul că autoritățile nu încurajează cooperativele agricole, că fermierii sunt forțați să concureze între ei, ceea ce are ca rezultat prețuri mai mici la producători, dar nu neapărat și la raft.

Ouă suficiente, dar nu neapărat mai ieftine

Veștile sunt mai bune în ceea ce privește ouăle în Bulgaria. Există suficiente ouă pe piață și nu s-au înregistrat creșteri majore de preț în Bulgaria.

Totuși, pe termen lung, prețurile ouălor ar putea crește.

Ivailo Galabov, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări, avertizează că noile tehnologii europene de creștere vor duce la scumpiri treptate.

Dacă creșterea prețurilor la energie se va dovedi a fi temporară, necesitatea unei ajustări a politicii monetare va fi limitată, a declarat Stournaras, membru al Consiliului guvernatorilor BCE și guvernator al Băncii Greciei, în cadrul adunării anuale a acționarilor băncii centrale grecești, care a avut loc la Atena, scrie Reuters.

El a adăugat că se așteaptă o orientare mai restrictivă a politicii monetare dacă presiunea exercitată de creșterea prețurilor la energie se va dovedi mai puternică și mai persistentă, afectând așteptările privind inflația pe termen mediu și evoluția salariilor.

Președintele american Donald Trump a afirmat în această săptămână că Iranul este condus acum de un nou grup de lideri, pe care l-a descris drept „mai puțin radical și mai rezonabil”. Trump a susținut că eliminarea unor lideri ai regimului în timpul conflictului ar echivala cu o schimbare de regim. În opinia multor analiști, însă, schimbarea persoanelor aflate la conducere nu înseamnă neapărat transformarea sistemului politic, arată CNN.

Sistemul politic rămâne același

Politologii subliniază că o schimbare reală de regim presupune modificarea structurii de guvernare a statului. În cazul Iranului, sistemul teocratic instaurat după Revoluția Islamică din 1979 continuă să funcționeze. Experții spun că războiul a consolidat influența facțiunilor militare dure, în special a Gardienilor Revoluției Islamice. Potrivit unor analiști, noul lider suprem Mojtaba Khamenei are legături strânse cu această organizație militară, ceea ce ar putea întări influența acesteia asupra deciziilor politice.

Temeri privind o represiune mai dură

Mai mulți specialiști consideră că noua conducere ar putea intensifica represiunea internă. Analiștii spun că multe dintre persoanele numite în poziții cheie au fost implicate anterior în acțiuni de reprimare a protestelor. În ultimele luni, autoritățile iraniene au intervenit violent pentru a opri proteste la nivel național și au efectuat mai multe execuții. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, represiunea ar putea deveni și mai severă dacă regimul se simte amenințat. Guvernul iranian continuă să mențină un control strict asupra internetului și fluxului de informații. Monitorii internaționali spun că întreruperile de internet la nivel național au depășit o lună. În același timp, autoritățile ar fi intensificat cenzura online și monitorizarea activității digitale.

Analiștii cred că tensiunile militare ar putea determina conducerea iraniană să accelereze dezvoltarea programului nuclear. Potrivit acestora, noua conducere ar putea considera arma nucleară drept un instrument de descurajare împotriva unor noi atacuri externe. Unii specialiști compară situația Iranului cu cea a Coreei de Nord, unde dezvoltarea armelor nucleare a contribuit la descurajarea intervențiilor militare externe.

Incertitudini privind evoluția regimului

Oficiali americani au adoptat o poziție mai prudentă în evaluarea situației. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că există tensiuni interne în structura de putere din Iran, dar nu este clar dacă acestea vor duce la schimbări reale. În opinia experților, evoluția politică a Iranului rămâne incertă, iar schimbările recente ar putea întări, nu slăbi, structurile de putere existente.

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunță că a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a unui deputat în Parlamentul României sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare publică. Surse apropiate anchetei susțin că este vorba despre deputatul AUR din Bistriţa-Năsăud, Tiberiu Boşutar.

Incidentul s-a produs în decembrie 2024, după anularea turului doi al alegerilor prezidențiale.

„La data de 07.12.2024, în jurul orei 13:00, în timp ce se afla pe strada Gării din municipiul Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, în fața Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud și a Biroului Electoral Județean Bistrița – Năsăud, pe fondul anulării alegerilor prezidențiale, folosind o transmisiune live prin intermediul unei platforme de socializare, pe care și-a creat un profil vizualizat de 84.800 de persoane, inculpatul a instigat publicul să săvârșească infracțiuni. În mod concret, inculpatul a incitat la provocarea de revolte violente care să ducă la incendierea clădirilor instituțiilor publice, folosind în acest sens îndemnul către urmăritori: Bă, ar trebui să aruncăm în aer clădirile astea”, au transmis reprezentanții Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În rechizitoriu s-a reținut faptul că „ordinea și liniștea publică au fost afectate de climatul tensionat determinat de instigarea la săvârșirea de fapte penale, precum și că dreptul la liberă exprimare nu este un drept absolut, acesta fiind susceptibil de anumite limitări, una dintre situațiile de excepție în care dreptul la liberă exprimare poate fi restrâns fiind aceea impusă în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni.”

Procurorii mai anunță că la data săvârșirii faptelor inculpatul încă nu dobândise calitatea de deputat.

Rapperul american, Kanye West, cunoscut acum sub numele de Ye, a fost criticat pe scară largă pentru comentariile antisemite pe care le-a făcut în ultimii ani și pentru care și-a cerut scuze în ianuarie, potrivit BBC.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat anterior că este „profund îngrijorător” faptul că West va fi cap de afiș la festivalul Wireless.

Într-un comentariu publicat inițial de The Sun duminică Keir Starmer a declarat că West a fost anunțat „în ciuda remarcilor sale antisemite anterioare și a celebrării nazismului”.

„Antisemitismul, sub orice formă, este abominabil și trebuie combătut cu fermitate oriunde apare”, a declarat prim-ministrul.

„Toată lumea are responsabilitatea de a se asigura că Marea Britanie este un loc în care evreii se simt în siguranță.”

West, în vârstă de 48 de ani, a fost anunțat la începutul acestei săptămâni ca fiind cap de afiș pentru toate cele trei zile ale festivalului de rap și R&B care va avea loc în nordul Londrei, în iulie.

Festivalul este promovat sub numele de Pepsi prezintă Wireless – marca a fost sponsorul principal.

Potrivit studiului făcut de compania Novel, piața neagră a țigărilor a scăzut în februarie 2026 cu 1,7 puncte procentuale, până la 10,9% din totalul consumului, comparativ cu 12,6% în noiembrie 2025.

Nivelul din februarie se situează peste media comerțului ilegal din 2025, de 10,6%, și peste cea din 2024, de 9%.

„În februarie 2026, se înregistrează scăderi ale comerțului ilegal în mai multe regiuni ale țării. Cea mai semnificativă  este notată în vest, unde contrabanda scade cu 10,8 p.p., până la 10%. De asemenea, în regiunea de nord-est, care a fost ani de-a rândul cea mai afectată de piața neagră, comerțul ilegal scade cu 7,2 p.p., până la 8,1%. Din punctul de vedere al provenienței produselor, prima sursă pentru piața neagră din România rămâne Bulgaria cu  30,8%, aflându-se în ușoară creștere cu 0,7 p.p. Ponderea produselor provenite din Republica Moldova scade cu 5,5 p.p. până la 18,3%.”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare.

Directorul pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud Est din cadrul BAT, Ileana Dumitru, spune că, pentru revenirea la sub 10% și chiar sub media europeană de 9,2%, este nevoie ca eforturile de combatere a pieței ilicite să se intensifice.

Reprezentanții Poliției de frontieră au anunțat că în anul 2025 au fost confiscate peste 6,6 milioane de pachete de țigări, cu o valoare estimată la aproximativ 146,2 milioane de lei. Totodată, în aceeași perioadă, au fost ridicate în vederea confiscării peste 65 tone de tutun vrac și aproximativ 27 kilograme de tutun pentru narghilea.

Companiile de tutun, aflate în categoria mari contribuabili, virează anual la bugetul statului peste 22 miliarde de lei, reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții.