Un oficial al Casei Albe a confirmat că se discută despre un acord cu Iranul. Trump încă nu l-a semnat

Declarațiile vin după ce presa americană a relatat că Washingtonul a primit o propunere din partea mediatorilor pentru un armistițiu de 45 de zile în războiul din Orientul Mijlociu. 

„Aceasta este una dintre numeroasele idei, iar președintele (n.r. –Trump) nu a aprobat-o. Operațiunea Epic Fury continuă”, a declarat un oficial al Casei Albe pentru Reuters, adăugând că președintele va vorbi mai mult despre conflict în cadrul unei conferințe de presă programată la ora 13:00 în SUA (ora României, 20:00).

Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a declarat, luni, că Teheranul și-a formulat pozițiile și cererile în funcție de interesele sale și le-a comunicat prin intermediari.

Purtătorul de cuvânt al ministerului, Esmaeil Baghaei, a afirmat că detaliile răspunsului vor fi anunțate la momentul oportun, dar a adăugat că negocierile sunt „incompatibile cu ultimatumurile și amenințările de a comite crime de război”.

Potrivit Reuters, planul negociat de Pakistan este însumarea eforturilor desfășurate pe parcursul nopții, și propune un armistițiu imediat, urmat de negocieri privind un acord de pace mai amplu, care să fie încheiat în termen de 15-20 de zile, potrivit unei declarații date de o sursă care este la curent cu propunerile.

Reamintim că, sâmbătă, președintele Donald Trump a acordat Iranului un termen limită de 48 de ore pentru acceptarea unui acord, dar și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, amenințând că, în caz contrar „se va dezlănțui iadul”.

Cu toate acestea, duminică, Trump a prelungit termenul limită până marți seară, avertizând că în caz contrar va lovi centrale electrice, dar și poduri din Iran.

Reamintim că, în acest weekend, un atac aerian a lovit o zonă din apropierea Centralei Nucleare Bushehr. Luni, Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale a Energiei Nucleare, a avertizat că un atac asupra acestei instalații ar reprezenta un mare pericol pentru populație. De asemenea, tot luni, un atac aerian al Israelului, aliat al SUA, a lovit zona din apropierea uzinei petrochimice South Pars. 

 

Incendiu la o clădire dezafectată a fostului Institut de Petrol și Gaze din Câmpina

Pompierii prahoveni intervin pentru stingerea unui incendiu izbucnit în Câmpina la o clădire dezafectată, aparținând fostului Institut de Petrol și Gaze.

Incendiul se manifestă la nivelul podului clădirii, care are regim de înălțime parter plus un etaj, pe o suprafață de aproximativ 400 mp.

Echipajele operative acționează pentru localizarea și lichidarea incendiului, intervenția fiind în dinamică.

Până în acest moment, nu au fost raportate victime.

 

Redresarea economică promisă de Trump după războiul cu Iranul se va lăsa mult așteptată, avertizează analiștii

Creșterile de prețuri la energie, la alimente și locuințe ar putea persista luni sau chiar ani este concluzia analiștilor economici citați de Politico. „Nu cred că ne vom mai întoarce la prețurile de dinaintea războiului în următorii ani. Cu siguranță nu anul acesta, nici anul viitor. Poate niciodată!”, a precizat Mark Zandi, economist-șef la Moody’s Analytics, o companie americană de evaluare și analiză economică.

Distrugerea infrastructurii energetice și blocarea Strâmtorii Hormuz au condus deja la creșteri semnificative ale prețurilor petrolului, cu efecte resimțite în transport, agricultură și industrie. Rory Johnston, specialist în piața petrolului, a explicat astfel situația: „Prețurile la motorină și benzină sunt deja afectate de cererea uriașă pentru orice baril disponibil în Asia. Iar efectele se propagă rapid în economie”.

Promisiuni prezidențiale vs. realitate economică

În discursul său adresat națiunii americane săptămâna trecută, Trump a promis că odată ce războiul se va încheia, Strâmtoarea Hormuz „se va deschide natural” și că prețurile la benzină, precum și cotațiile acțiunilor „își vor reveni rapid”. Casa Albă a insistat asupra raportului din martie al Biroului federal de statistică privind locurile de muncă, care arată că economia americană a creat aproximativ 178.000 de joburi și „rămâne pe o traiectorie solidă”.

Însă economiștii avertizează că aceste date nu reflectă impactul războiului asupra fermierilor și lanțurilor de aprovizionare.

Agricultorii suportă costurile scumpirilor

Fermierii americani se confruntă cu prețuri record la îngrășăminte și motorină. Închiderea Strâmtorii Hormuz a crescut prețul ureei, îngrășământ esențial pentru porumb, iar mulți fermieri își reduc suprafața cultivată.

„Fermierii nu pot controla prețurile de pe piață. Dacă costul hranei pentru animale crește din cauza prețului mai mare al porumbului sau motorinei, ei trebuie să suporte cheltuielile suplimentare, iar efectul ajunge până la consumator,” au explicat oficiali ai Federației Americane a Fermierilor.

Îngrășămintele întârzie

În continuare, produsele derivate din porumb, precum siropul de porumb și hrana pentru animale, vor fi afectate, iar prețurile alimentelor ar putea rămâne ridicate până în 2027, spun specialiști de la Universitatea Politehnică din California.

„Livrarea îngrășămintelor a ajuns să dureze între 30 și 45 de zile și, cu sezonul de plantare în curs, fermierii americani concurează cu cumpărători din Europa și India, ceea ce întârzie revenirea prețurilor la normal”.

Piața locuințelor și inflația

Războiul a inversat și progresele recente pe piața imobiliară americană: ratele ipotecare au urcat de la 6% la 6,4%, încetinind vânzările de locuințe. Lisa Sturtevant, economist-șef la Bright MLS, spune: „Am fost foarte optimiști când ratele au coborât sub 6% în februarie, dar acum progresul a fost pierdut”, spune Lisa Sturtevant, economist-șef la compania Bright MLS, care furnizează date și statistici pentru piața imobiliară.

Proiectele susținute de republicani și democrați pentru creșterea accesibilității locuințelor stau blocate, iar măsurile luate direct de Trump pentru stimularea construcției și reducerea reglementărilor nu și-au produs încă efectele.

Cel mai folosit plastic s-a scumpit cu 60%

Prețurile petrolului influențează și lanțurile mondiale de aprovizionare cu plastic și petrochimicale, afectând aproape toate bunurile manufacturate: de la mașini și echipamente medicale la haine și produse casnice.

Potrivit experților, „prețurile spot (prețurile curente pentru livrarea imediată n.r) la polietilenă, cel mai folosit plastic din lume, au crescut deja cu 50-60%”. „Zarurile sunt aruncate pentru tot restul anului. Și nu va fi o revenire instantanee”, spun aceștia.

Chiar dacă războiul s-ar încheia în următoarele săptămâni, analiștii avertizează că efectele pe termen lung – creșteri de prețuri, perturbări în agricultură și energie – vor continua să afecteze economia americană și puterea de cumpărare a populației, contrazicând optimismul lui Donald Trump privind o redresare rapidă.

Ce este hipoacuzia?

Hipoacuzia nu înseamnă neapărat pierderea completă a auzului. De cele mai multe ori este vorba despre o diminuare progresivă a percepției sonore, care poate afecta anumite frecvențe sau intensități ale sunetului. Tocmai pentru că apare lent, multe persoane nu își dau seama imediat că au o problemă auditivă.

Cum se manifestă scăderea auzului

Primele semne ale hipoacuziei sunt adesea subtile și pot fi confundate cu oboseala sau lipsa de atenție. Totuși, există câteva situații frecvente care pot indica faptul că auzul nu mai funcționează la fel ca înainte.
Unul dintre cele mai comune semnale este nevoia de a cere frecvent celorlalți să repete ce au spus. Conversațiile par mai greu de urmărit, iar unele cuvinte sunt percepute neclar. De asemenea, multe persoane au impresia că interlocutorii vorbesc mai încet sau că articulează mai puțin clar. În realitate, problema nu este modul în care ceilalți vorbesc, ci felul în care sunetele sunt recepționate.
Un alt semn des întâlnit este evitarea conversațiilor de grup. În mediile aglomerate sau zgomotoase devine dificil să distingi vocea unei persoane de zgomotul de fundal. Din acest motiv, unii oameni preferă să se retragă din discuții sau să participe mai puțin la întâlniri sociale.
Pe lângă aceste dificultăți, poate apărea și o senzație de oboseală după discuții mai lungi. Creierul depune un efort suplimentar pentru a completa informațiile sonore lipsă, iar acest lucru poate duce la epuizare mentală.

De ce este importantă depistarea timpurie

Hipoacuzia nu afectează doar capacitatea de a auzi. În timp, poate influența comunicarea, relațiile sociale și chiar starea emoțională. Persoanele care se confruntă cu dificultăți de auz pot deveni mai retrase, pot evita anumite situații sociale și pot simți frustrare atunci când nu reușesc să urmărească discuțiile. Depistarea timpurie este esențială deoarece permite identificarea cauzei și alegerea unei soluții potrivite. În multe cazuri, o evaluare auditivă simplă poate oferi răspunsuri clare despre starea auzului.

Soluții pentru îmbunătățirea auzului

Tehnologia modernă oferă astăzi numeroase soluții pentru susținerea funcției auditive. În funcție de tipul și gradul hipoacuziei, specialiștii pot recomanda diferite metode de corecție, inclusiv utilizarea unor aparate auditive adaptate nevoilor individuale. Aceste dispozitive sunt concepute pentru a reda claritatea sunetelor și pentru a facilita înțelegerea conversațiilor în diverse medii sonore. Alegerea unei soluții potrivite se face întotdeauna după o evaluare auditivă realizată de un specialist.

Testarea auzului, un pas simplu și important

Dacă observi unul sau mai multe dintre semnele menționate, este recomandat să îți verifici auzul. Testarea auditivă este rapidă, nedureroasă și poate oferi informații importante despre starea sistemului auditiv. În cabinete audiologice, persoanele interesate pot beneficia de testare auditivă gratuită realizată de specialiști. Această evaluare poate reprezenta primul pas către înțelegerea problemelor de auz și identificarea soluțiilor potrivite pentru fiecare pacient.
Hipoacuzia este o afecțiune frecventă, care apare de obicei progresiv și poate trece neobservată o perioadă lungă de timp. Semne precum dificultatea de a urmări conversațiile, nevoia de a cere repetarea informațiilor sau oboseala după discuții mai lungi pot indica o scădere a capacității auditive. Verificarea auzului la timp ajută la prevenirea complicațiilor și la menținerea unei comunicări clare cu cei din jur. Un simplu test auditiv poate face diferența dintre incertitudine și o soluție adaptată nevoilor tale.

Administrația Prezidențială: „România nu se confruntă cu dificultăți de aprovizionare”. Concluziile întâlnirii pe tema carburanților cu conducerea Guvernului și producătorii

UPDATE Ce s-a decis la Cotroceni

„În prezent, România nu se confruntă cu dificultăți de aprovizionare, iar companiile din domeniu achiziționează combustibili la prețuri aliniate pieței internaționale”, a transmis Administrația Prezidențială, luni după-amiază, după ce președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit luni, 6 aprilie 2026, cu Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și reprezentanții companiilor din industria petrolieră OMV Petrom și Rompetrol, pentru a analiza situația aprovizionării cu țiței și combustibil în contextul evoluțiilor internaționale generate de închiderea Strâmtorii Ormuz.

„Totuși, având în vedere caracterul dinamic al contextului global, Președintele, Guvernul și partenerii din mediul privat au convenit asupra unui mecanism de comunicare continuă. Acesta va permite monitorizarea atentă a situației și adoptarea rapidă a unor măsuri adecvate, dacă va fi necesar, în deplină coordonare și cu accent pe stabilitate și precauție”, a transmis Administrația Prezidențială.

Știrea inițială:

Administrația Prezidențială a anunțat că pe agenda lui Nicușor Dan, de la ora 14:00, este programată o întâlnire cu Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și reprezentanții companiilor din industria petrolieră Petrom și Rompetrol, pe tema aprovizionării României cu țiței și combustibili.

OMV Petrom operează rafinăria Petrobrazi, din Ploiești, iar Rompetrol, cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, și Vega Ploiești. A patra rafinărie de pe teritoriul României, Petrotel, este deținută de rușii de la Lukoil și este închisă în contextul sancțiunilor internaționale impuse.

Întâlnirea vine după ce, vineri, Guvernul – care a declarat de la 1 aprilie starea de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, a decis reducerea accizei cu 30 de bani la litrul de motorină și a instituit o taxă de solidaritate de suportat de către unii operatori din industrie.

Poziția industriei

Conducerea executivă a Confederației Patronale Concordia, care reprezintă 20 dintre cele mai mari industrii ale României, a transmis, într-un comentariu la solicitarea Mediafax, că susțin măsura reducerii accizei cu 30 de bani, pe care o consideră, totuși, un ajutor marginal, în schimb critică noua taxă impusă, în contextul în care România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE.

Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș a opinat, la întrebarea reporterul Mediafax, că măsurile temporare adoptate vineri de Guvern pentru amortizarea scumpirilor pe piața carburanților ar putea să îi entuziasmeze pe șoferi și, prin creșterea consumului, România să ajungă iar în risc de penurie, adică chiar scenariul pe care Executivul a vrut să îl evite.

„În ceea ce privește taxa de solidaritate, aceasta, în forma propusă, riscă să facă mai mult rău decât bine. România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE pentru activitățile de explorare și producție, în 2021 și 2022, taxarea a fost de patru ori peste media europeană. A adăuga o cotă de 60% tocmai acum, când ar trebui stimulate investițiile în producția internă pentru a asigura securitatea energetică a țării, este o decizie greu de justificat. Mai mult, mecanismul vizează și prețuri specifice unor condiții normale de piață, nu doar profituri cu adevărat excepționale. Un alt risc major este cel al aplicării retroactive, o problemă pe care România a mai întâmpinat-o în cazul suprataxării veniturilor din energia electrică și pe care nu ne putem permite să o repetăm. Taxa trebuie să se aplice exclusiv de la data publicării în Monitorul Oficial, fără nicio ambiguitate”, a subliniat directorul executiv al confederației.

Potrivit conducerii organizației, propunerea Concordia este clară: o cotă de maximum 40%, aplicată exclusiv diferenței pozitive față de pragul de 100 USD/baril, calculată lunar pe baza producției efective este o abordare corectă, proporțională și care nu penalizează investițiile de care România are atâta nevoie.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, respectiv peste 4.200 de companii mari – printre care și OMV Petrom, și mici, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați.

Știre în curs de actualizare.

Ramona Ioana Bruynseels (AUR): „România riscă să piardă și viitoarele fonduri europene din Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 dacă la putere vor mai rămâne PSD-PNL-USR-UDMR” (P)

Ramona Ioana Bruynseels citează datele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: „după mai bine de cinci ani din cei șapte alocați, rata de absorbție efectivă a statului român este de doar 19,31%. Atât au reușit „specialiștii” ridicați la rang de miniștri sau instrumentele de control ale statului să facă în toți acești ani. Și să nu ne creăm iluzii, pentru că este puțin probabil să absorbim sume record în cei aproape doi ani câți au mai rămas”, spune Bruynseels.

Potrivit reprezentantului AUR, ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze sunt perspectivele pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, mai ales din cauza noilor condiții impuse la nivel european.

„Bugetul de aproximativ 2.000 de miliarde de euro va fi concentrat pe tehnologii avansate, apărare și o agricultură într-o formă revizuită.

Doar că, spre deosebire de cele 540 de programe distincte care au fost până acum, noul cadru propune doar 27 de planuri de parteneriat. Asta înseamnă că agricultura, industria și serviciile vor fi tratate la grămadă, într-un singur plan național.

Însă, România nu are nici măcar un plan de țară pus la punct. Cum ne-am putea închipui că ar putea să ducă la capăt un plan privind finanțarea într-un stat în care PSD și PNL sunt partidele experte în detonarea fondurilor europene?”, potrivit parlamentarului

AUR cere Guvernului României, cu precădere Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, să prioritizeze proiectele care sunt cu adevărat utile pentru România.

„Prioritatea care nu mai poate fi amânată trebuie să vizeze creșterea ponderii fondurilor destinate mediului de afaceri românesc, în special pentru acele IMM-uri care astăzi sunt forțate să-și reducă activitatea, să-și schimbe sediul în alte state sau să pună lacătul pe ușă.

Judecând după toate măsurile guvernamentale de austeritate girate, guvernanții încă nu înțeleg importanța IMM-urilor, cele care în trecut au creat mii de locuri de muncă, au permis tehnologizarea fluxurilor economice și au generat creștere economică.

AUR avertizează că fără o schimbare radicală de abordare și gestionare a fondurilor europene pe care ar urma să le primească România, riscăm să absorbim și mai puțini bani în viitorul Cadru Financiar Multianual dedicat perioadei 2028-2034.

Iar pentru a preveni asta, cei care se fac vinovați pentru pierderea fondurilor europene din ultimii ani, ar trebui să plătească pentru nimicnicia dovedită și să plece de la putere, iar toți vinovații poartă mai multe nume: PSD, PNL, USR și UDMR”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

(P)

Aryna Sabalenka trece de Chris Evert și urcă pe locul 11 all-time la săptămâni consecutive pe locul 1 WTA

Aryba Sabalenka, din Belarus, este la doar trei săptămâni de a egala performanța elvețiencei Martina Hingis, ocupanta locului 10 all-time, care a acumulat 80 de săptămâni consecutive pe locul 1.

Topul all-time al celor mai multe săptămâni consecutive pe primul loc este dominat de marile legende ale tenisului feminin.

Primele poziții sunt ocupate de Steffi Graf și Serena Williams, ambele cu câte 186 de săptămâni consecutive pe locul 1.

Acestea sunt urmate de Martina Navratilova (156 de săptămâni), Ashleigh Barty (114), Chris Evert (113), Graf (94), Monica Seles (91), Navratilova (90), Graf (87) și Hingis (80).

Sabalenka a avut un start excelent de sezon în 2026, cu un bilanț de 23 de victorii și o singură înfrângere în primele turnee.

Ea a câștigat titluri la Brisbane, Indian Wells și Miami, confirmând forma de top din circuitul WTA. Singura înfrângere a venit în finala Australian Open 2026, unde a fost învinsă de Elena Rybakina.

De asemenea, Sabalenka a reușit o performanță notabilă în „Sunshine Double”, câștigând atât turneul de la Indian Wells, cât și pe cel de la Miami. În plus, în cele 12 meciuri disputate în acest interval a cedat doar două seturi.

Cu 11.025 de puncte în clasament, Sabalenka are un avans considerabil față de locul 2, ocupat de Rybakina (8.108 puncte).

Următorul turneu pentru liderul mondial va fi Grand Prix Stuttgart, competiție la care nu a câștigat încă trofeul, deși a ajuns de patru ori în finală.

Igor Dodon: Moldovenii consideră Rusia drept partener strategic

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, spune că percepția populației nu coincide cu direcția actualei guvernări de la Chișinău.

„La 34 de ani distanță, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova continuă să considere Rusia un stat prieten și un partener strategic, în pofida politicii deschis neprietenoase promovate de autoritățile aflate la putere”, a scris luni Dodon pe rețelele sociale, citat de TASS. Postarea a fost făcută la împlinirea a 34 de ani de relații diplomatice între Republica Moldova și Rusia.

Dodon a adăugat că „acest curs este impus de factori externi și nu are nicio legătură cu interesele reale ale țării și ale cetățenilor săi”.

Timp de patru ani, între 2016 și 2020, Igor Dodon a ocupat funcția de președinte al Republicii Moldova. În noiembrie 2020, el a pierdut alegerile prezidențiale în fața Maiei Sandu.

Vrea reluarea relațiilor cu Rusia

Cunoscut pentru pozițiile sale apropiate de Rusia, fostul președinte al Moldovei susține că acțiunile autorităților de la Chișinău „subminează economia, distrug legăturile tradiționale și adâncesc diviziunile din societate”.

El a precizat că își dorește ca această politică „să fie revizuită în viitorul apropiat, iar relațiile cu Rusia, Comunitatea Statelor Independente (organizație formată în mare parte din foste republici sovietice n.r) și Uniunea Economică Eurasiatică (uniune condusă de Rusia n.r.) să fie restabilite”.

Relațiile cu Moscova, la minim istoric

După venirea la putere, în 2021, a președintei Maia Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate, Republica Moldova s-a orientat către Uniunea Europeană și s-a distanțat de Rusia. Chișinăul s-a alăturat sancțiunilor împotriva Rusiei, iar zeci de diplomați ruși au fost expulzați din țară.

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a declarat recent că relațiile dintre cele două state „au ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie”.

Rusia cere „relații prietenoase”

Ministerul rus de Externe a cerut adesea autorităților de la Chișinău să „renunțe la retorica de confruntare”, spunând că Moscova își dorește „relații prietenoase” cu Republica Moldova și exprimându-și îngrijorarea că Occidentul „ar folosi țara în scopuri anti-ruse”.

38% dintre moldoveni susțin aderarea la UE

Alegerile parlamentare din 2025 au menținut Partidul Acțiune și Solidaritate la guvernare, însă cu mai puține mandate decât în legislatura precedentă.

Sprijinul pentru integrarea europeană rămâne semnificativ în Republica Moldova, însă societatea este împărțită. Un sondaj realizat de platforma media Agora.md la finalul lunii martie arată că aproximativ 38% dintre moldoveni susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, însă opinia publică rămâne împărțită în privința direcției geopolitice.

Spionajul din Seul: Fiica adolescentă a liderului nord-coreean Kim este de drept moștenitoarea sa

Agenția de spionaj din Coreea de Sud afirmă că este corect să o considere pe fiica adolescentă a liderului nord-coreean Kim Jong Un drept moștenitoarea sa, cea mai puternică evaluare de până acum privind statutul politic în ascensiune al fetei, despre care consideră că ar putea extinde domnia familiei sale până la a patra generație, scrie AP.

„Cel mai iubit copil” al lui Kim

Fata, numită de presa de stat „cel mai iubit” sau „respectat” copil al lui Kim, și-a însoțit tatăl la numeroase evenimente de profil înalt de la sfârșitul anului 2022, stârnind speculații externe că este prezentată drept viitorul lider al Nordului.

Într-o conferință de presă cu ușile închise de luni la Adunarea Națională, directorul Serviciului Național de Informații al Coreei de Sud, Lee Jong-seok, a declarat că fata ar putea fi considerată succesoarea lui Kim, ca răspuns la întrebările parlamentarilor despre statutul său politic, potrivit lui Lee Seong Kweun, unul dintre parlamentarii care au participat la întâlnire.

Sora lui Kim, supărată pe fiică?

Întrebat despre posibilele proteste ale surorii lui Kim, Kim Yo Jong, considerată mult timp a doua figură importantă a Coreei de Nord, directorul NIS a răspuns că aceasta nu are puteri substanțiale, a declarat parlamentarul Lee într-o conferință de presă. El a citat NIS ca invocând „informații fiabile” nespecificate.

A fost o evaluare mai fermă din partea NIS cu privire la statutul fetei. La începutul anului 2024, a descris-o pe fată drept probabila moștenitoare a tatălui ei, prima sa evaluare oficială privind posibila ei înfățișare ca următorul lider al Coreei de Nord. În februarie anul acesta, agenția a declarat că este încrezătoare că este aproape de a fi desemnată viitorul lider al țării.

O fată de 13 ani într-o societate extrem de masculină

Unii observatori nu sunt de acord cu evaluarea NIS, spunând că societatea nord-coreeană extrem de masculină nu va accepta probabil o femeie lider. De asemenea, au spus că Kim, în vârstă de 42 de ani, este prea tânăr pentru a-și numi succesorul, o evoluție care i-ar putea slăbi puterea.

Se pare că fata se numește Kim Ju Ae și are aproximativ 13 ani, dar presa de stat din Coreea de Nord nu a publicat astfel de detalii personale. Numele ei se bazează pe o relatare a fostei vedete NBA Dennis Rodman, care și-a amintit că a ținut-o în brațe pe fiica bebelușă a lui Kim Jong Un în timpul unei călătorii la Phenian în 2013.

Înființată în 1948, Coreea de Nord a fost condusă succesiv de membri de sex masculin ai familiei Kim. Kim Jong Un a moștenit puterea la moartea tatălui său, Kim Jong Il, la sfârșitul anului 2011. Kim Jong Il a preluat puterea după moartea tatălui său și fondatorului statului, Kim Il Sung, în 1994.

Primele apariții ale lui Kim Ju Ae

Printre aparițiile publice recente ale fetei s-au numărat conducerea unui tanc în timpul unui antrenament militar supravegheat de tatăl ei și tragerea cu armele de foc în timpul unei vizite la o fabrică de muniție ușoară.

În timpul briefingului de luni, NIS a declarat că autoritățile nord-coreene par să fi organizat astfel de evenimente pentru a-i consolida acreditările militare și „a reduce scepticismul cu privire la o femeie succesoare”, a declarat parlamentarul Lee.

Park Sunwon, un alt parlamentar care a participat la briefing, a făcut comentarii similare cu privire la evaluarea NIS privind aparițiile militare recente ale fetei.

 

Reacția CSM Corona, după eroarea comisă care a dus la pierderea finalei Cupei României la volei masculin

„O eroare survenită în contextul meciului, amplificată de emoțiile și tensiunea unei confruntări de o asemenea importanță, a condus la o situație care a costat echipa noastră setul al patrulea și, implicit, meciul”, se arată în comunicatul clubului brașovean.

SCM Zalău a fost declarată câștigătoare în finala disputată duminică, la Blaj, cu scorul de 3-1 (20-25, 27-25, 25-14, 25-0). Deznodământul a fost influențat decisiv de o greșeală comisă de brașoveni în setul al patrulea, care inițial fusese câștigat pe teren de Corona, cu 34-32.

Incidentul a avut loc la scorul de 23-23, când antrenorul Maurizio Castellano a efectuat o schimbare care a dus la încălcarea regulamentului privind prezența simultană a minimum doi jucători români pe teren. În acel moment, pe teren a rămas un singur jucător român, libero-ul echipei, situație care a durat un punct, dar care a fost suficientă pentru sancționare.

Conform regulamentului, o astfel de abatere constatată la finalul setului duce la pierderea actului la masa verde, cu 0-25.

Reprezentanții Coronei au subliniat că momentul este unul dificil pentru întregul colectiv

„Această situație afectează profund atât staff-ul tehnic, cât și jucătorii, care își doreau să ofere suporterilor un spectacol sportiv de calitate și, de ce nu, o victorie. Regretăm faptul că această finală nu s-a decis exclusiv pe teren, în spiritul competiției sportive, ci în urma unei erori umane”, a mai transmis clubul brașovean.

Oficialii brașoveni consideră incidentul drept o lecție pentru viitor.

„Considerăm acest moment unul dificil, dar unul din care avem de învățat, astfel încât asemenea situații să nu se mai repete în viitor, indiferent de disciplina sportivă. Le mulțumim suporterilor pentru susținerea constantă și îi asigurăm că rămânem fideli performanței și muncii asidue. Îi așteptăm alături de noi la meciurile viitoare ale echipei și promitem că vom face tot posibilul pentru a nu-i dezamăgi”, au încheiat reprezentanții CSM Corona Brașov.