Pe 7 aprilie 2025, CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene) a primit o cerere de a da o decizie preliminară într-un caz punctual formulat de Tribunalul din Neamț, în cazul judecătorului român Vasile Baltag.

Cererea de decizie preliminară viza interpretarea articolului 2, a articolului 19 alin 1/ al doilea paragraf TUE și articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Speța era simplă: un judecător pensionar din România și Inspecția Judiciară nu se înțelegeau pe eliberarea unei adeverințe tip în care să se menționeze diurna de detașare a judecătorului, astfel încât acestuia să i se revizuiască dreptul de pensie.

De la Neamț, la Luxemburg, pentru includerea diurnei de detașare în pensia de serviciu

Judecătorul fusese magistrat până la data pensionării sale care era 1 decembrie 2022. În perioada cât magistratul a fost judecător inspector al Inspecției Judiciare ( 28 decembrie 2018 – 1 decembrie 2022), el beneficiase de o diurnă de detașare, în conformitate cu legea, de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară.

Pentru recalcularea drepturilor sale de pensie, pe 10 noiembrie 2022, magistratul a cerut inspectorului șef al Inspecției Judiciare să-i elibereze o adeverință tip care să indice venitul brut realizat în luna noiembrie 2022, care să includă și diurna de detașare. Era vorba despre 10.143 de lei/ aproape 2000 de euro, pentru luna noiembrie 2022.

Inspecția Judiciară a refuzat să admită cererea judecătorului și a motivat că diurna nu face parte din baza de calcul a pensiei de serviciu.

Judecătorul a contestat în noiembrie 2023 decizia Inspecției Judiciare la Tribunalul Neamț iar magistrații din Neamț au suspendat cauza și au ridicat problema la CJUE, sub forma unei întrebări preliminare.

Imagini CJUE

Sesizată cu o asemenea speță, CJUE a analizat pe îndelete cadrul juridic existent din România în privința statutului și pensiilor magistraților.

Cum a judecat CJUE:

• Instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă art 2 TUE, art 19 alin 1/ al doilea paragraf TUE și articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – trebuie interpretate în sensul că principiul independenței judecătorilor se opune refuzului de a se lua în considerare o diurnă de detașare pentru calcularea pensiei de serviciu atunci când refuzul derogă de la mecanismul prin care se urmărește ca pensia de serviciu să fie stabilită pe criterii obiective, independente de la intervenția arbitrată a puterilor executivă și legislativă și determină o diminuare considerabilă a remunerației judecătorilor pensionari.

• După cum rezultă din jurisprudența CJUE, deși conform principiului separării puterilor într-un stat de drept, independența judecătorilor trebuie garantată față de puterile legislativă și executivă, simplul fapt că aceste puteri sunt implicate în stabilirea remunerației judecătorilor nu este în sine de natură să creeze o dependență a judecătorilor față de puterile menționate și nici să dea naștere unor îndoieli cu privire la independența și imparțialitatea lor.

• Statele membre dispun de o marjă largă de apreciere atunci când elaborează bugetul și iau decizii cu privire la diferitele posturi de cheltuieli publice. Marja largă de apreciere include stabilirea metodei de calcul a cheltuielilor publice și, printre altele, al remunerației judecătorilor, puterile legislativă și executivă naționale fiind cele mai în măsură să țină seama de contextul socio-economic specific al unui stat membru în care trebuie întocmit acest buget și trebuie garantată independența judecătorilor.

• Normele naționale referitoare la remunerația judecătorilor nu trebuie să dea naștere, în percepția justițiabililor, a unor îndoieli legitime referitoare la impenetrabilitatea judecătorilor în neutralitatea lor în raport cu interesele  care se înfruntă.

• Puterile Legislativă și executivă ale unui stat membru pot deroga de la reglementarea națională care definește în mod obiectiv modalitățile de stabilire a remunerației judecătorilor, hotărând să reducă cuantumul acestei remunerații, sub rezerva îndeplinirii unui anumit număr de cerințe.

• În conformitate cu principiul securității juridice, o măsură de reducere a remunerației sau a pensiei de serviciu a judecătorilor trebuie stabilită prin lege și trebuie să fie obiectivă, previzibilă și transparentă.

• Cerința previzibilității este îndeplinită atunci când justițiabilul poate ști, plecând de la textul dispoziției, care este domeniul de aplicare. Principiul securității juridice, care impune ca normele de drept să fie clare și precise și ca aplicarea lor să fie previzibilă pentru justițiabili, în special atunci când pot avea consecințe defavorabile, nu poate fi înțeles în sensul că impune legiuitorului sau instanței naționale – să menționeze ipotezele concrete în care o normă abstractă este susceptibilă să se aplice, în măsură în care toate aceste ipoteze nu pot fi stabilite în avans.

• O măsură de reducere a remunerației sau a pensiei de serviciu a judecătorilor trebuie să fie justificată de un obiectiv de interes general, precum imperativul eliminării unui deficit public excesiv.

• Rațiunile bugetare care au justificat adoptarea unei măsuri de derogare de la normele de drept comun privind remunerația judecătorilor trebuie explicate în mod clar.

„Măsura nu trebuie să vizeze numai membrii instanțelor, ci un grup mai larg de membri ai funcției publice naționale”

Imagini CJUE

• În plus, sub rezerva unor împrejurări excepționale justificate, aceste măsuri nu trebuie să vizeze în mod specific numai membrii instanțelor naționale, și trebuie să se înscrie într-un cadru mai general prin care se urmărește ca un grup mai larg de membri ai funcției publice naționale să contribuie la efortul bugetar urmărit.

• Așa cum se vedere la punctul 54/ Recomandarea CM din 10 și 17 noiembrie 2010, trebuie introduse dispoziții legale specifice care să instituie o măsură de protecție împotriva unei reduceri a remunerației care ar viza în mod specific judecătorii. În schimb – o dispoziție cu privire la nereducerea remunerației judecătorilor nu se opune unei reduceri a remunerației care se înscrie în cadrul politicilor publice de reducere generală a salariilor membrilor serviciilor publice.

„Când adoptă măsuri de restricție bugetară, un stat membru poate…”

• În consecință, atunci când adoptă măsuri de restricție bugetară care afectează și agenții săi publici, un stat membru poate, într-o societate caracterizată pe solidaritate, să decidă să aplice aceste măsuri și judecătorilor naționali.

• În al treilea rând, în conformitate cu principiul proporționalității, care constituie un principiu general al dreptului UE, orice măsură care vizează reducerea remunerației judecătorilor trebuie să fie de natură să garanteze realizarea obiectivului de interes general urmărit de încetare a deficitelor publice excesive, să se limiteze la strictul necesar pentru atingerea acestui obiectiv și să nu fie disproporționată în raport cu obiectivul menționat. Asta presupune evaluarea comparativă a încetării deficitelor publice excesive și ingerinței în principiul independenței judecătorilor.

• Ținând seama de marja largă de apreciere a statelor atunci când elaborează bugetul și iau decizii cu privire la diferitele posturi de cheltuieli publice, un stat membru are posibilitatea să adopte o măsură legislativă care nu urmărește să deroge de la reglementarea de bază care stabilește remunerația judecătorilor pentru a face față unei crize bugetare, ci să modifice această reglementare pentru viitor, prin diminuarea remunerației lor, în vederea ameliorării situației bugetare pe termen lung.

„Nivelul de remunerare trebuie să fie suficient să asigure independența”

• Principiul independenței judecătorilor, nu se poate opune unei astfel de modificări, chiar dacă aceasta nu este limitată în timp, în măsura în care nivelul de remunerare nou stabilit rămâne suficient pentru a le asigura independența.

• Menținerea independenței judecătorilor impune astfel ca, în pofida unei măsuri de restricție bugetară în privința lor, nivelul remunerației să fie totdeauna adecvat în raport cu importanța funcțiilor pe care ei le exercită, pentru a-i proteja de intervenții și presiuni exterioare care le pot periclita independența de judecată și le pot influența deciziile.

„Remunerația judecătorilor trebuie să confere independență economică certă, trebuie să protejeze judecătorii împotriva oricărui risc de corupție„

• Nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socio- economic al statului membru, pentru a le conferi o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziei lor.

• Nivelul acestei remunerații trebuie să fie de natură să protejeze judecătorii împotriva oricărui risc de corupție.

• Aprecierea caracterului adecvat al remunerației judecătorilor presupune să se țină seama de situația economică, socială și financiară a statului membru în cauză.

„Este adecvat să se compare remunerația medie a judecătorilor cu salariul mediu din statul respectiv”

• Din această perspectivă, este adecvat să se compare remunerația medie a judecătorilor cu salariul mediu din statul respectiv.

• Aceste considerații sunt valabile mutatis mutandis pentru judecătorii pensionari.

• Faptul că judecătorii în activitate au garanția că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată – este de natură să îi protejeze împotriva oricărui risc de corupție în perioada lor de activitate.

• Este necesar să se menționeze, în această privință, punctul 54 din Recomandarea CM din 12 și 17 noiembrie 2010, potrivit căruia trebuie să existe garanții pentru plata unei pensii de serviciu care ar trebui să fie raportată, în mod rezonabil, la nivelul de remunerare al judecătorilor în exercițiu.

• De asemenea, la de la punctul 6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorului –  reiese că acest statut trebuie să garanteze judecătorului, care a atins vârsta legală de încetare a funcțiilor sale – o pensie al cărei nivel trebuie să fie cât mai aproape posibil de nivelul ultimei remunerări din activitatea jurisdicțională.

„Remunerația trebuie să facă obiectul unui control jurisdicțional efectiv”

Imagini CJUE

• În al 4-lea rând, o măsură de reducere a remunerației trebuie să poată face obiectul unui control jurisdicțional efectiv, potrivit modalităților procedurale prevăzute de legislația statului membru în cauză.

• Deși nu este de competența Curții să aplice normele dreptului UE într-o anumită speță, aceasta poate plecând de la dosarul cauzei principale și de la observațiile scrise, să ofere indicii de natură să permită acestor instanțe să se pronunțe.

• În această privință, CJUE arată că în speță – nici legea privind statutul magistraților, nici HG din 18 octombrie 2005, nici OUG 27/2006 nu au clarificat în mod expres problema naturii salariale sau nesalariale a diurnei de detașare.

• Ca atare, rezultă că nu se poate considera că dreptul ca această indemnizație să fie inclusă în calculul pensiei de serviciu are un temei suficient în dreptul român.

• Având în vedere considerațiile – articolul 2 TUE, are 19 – coroborat cu articolul 47 – trebuie interpretate în sensul că principiul independenței judecătorilor nu se opune refuzului de a lua în calcul o diurnă de detașare pentru calcularea pensiei de serviciu, atunci când un astfel de refuz derogă de la mecanismul prin care se urmărește ca pensia de serviciu a judecătorilor să fie stabilită pe baza unor criterii obiective, independente de intervenția arbitrară a puterilor executivă și legislativă și – pe de altă parte – determină o diminuare considerabilă a nivelului de remunerare a judecătorilor pensionari.

În urma acestor considerente, CJUE a declarat că art 2 TUE și articolul 19 alin 1 – al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale ale UE – trebuie interpretate în sensul că principiul independenței judecătorilor nu se opune refuzului de lua în considerare o diurnă de detașare pentru calcularea pensiei de serviciu, atunci când refuzul derogă de la mecanismul prin care se urmărește ca pensia de serviciu a judecătorilor să fie stabilită pe baza unor criterii obiective, independente de intervenția arbitrară a puterilor executivă și legislativă – și pe de altă parte, determină o diminuare considerabilă a nivelului de remunerare a judecătorilor pensionari.

Decizia în acest caz a fost pronunțată pe 8 decembrie 2025, la Luxemburg, de CJUE. Președinte de Cameră a fost F Schalin iar M. Gavalec și Z. Csehi, judecători.

Noul fotbalist de la CFR Cluj și-a început cariera la nivel de juniori la Zimbru Chișinău, din Republica Moldova. Ulterior, a evoluat pentru echipele de tineret ale formației slovace Dunajska Streda.

La nivel internațional, Nicolae Sula a bifat multiple convocări pentru toate reprezentativele de juniori ale Moldovei.

„Îi urăm mult succes în tricoul alb-vișiniu și cât mai multe reușite alături de CFR Cluj!”, transmite clubul printr-un comunicat oficial.

CFR traversează o perioadă pozitivă, după un start de campionat ratat.

Vicecampioana României a înregistrat șapte victorii consecutive în campionat și s-a calificat în sferturile de finală ale Cupei României, marți seară.

Următorul meci al clujenilor va avea loc la FC Hermannstadt, luni, de la ora 17:00, la Sibiu, în etapa a 27-a din Superligă.

Cercetători specializați în arheologia europeană au scos la lumină un important zăcământ de monede de aur și argint în zona rurală din apropierea orașului Plzeň, în vestul Republicii Cehe. Colecția, care a rămas ascunsă sub pământ timp de secole, este considerată una dintre cele mai valoroase comori arheologice descoperite recent în regiune.

Potrivit autorităților culturale, valoarea tezaurului nu constă doar în vechimea sa, ci și în starea excelentă de conservare a obiectelor, care oferă cercetătorilor o oportunitate rară de a înțelege mai bine structurile sociale, credințele și relațiile comerciale ale comunităților care au populat Europa Centrală în Antichitate.

Descoperit cu un detector de metale

Povestea tezaurului a început în 2021, când un căutător amator a descoperit, cu ajutorul unui detector de metale, un fragment de monedă antică datând din secolul al II-lea î.Hr.

Indiciul a atras atenția specialiștilor și a dus la organizarea unor săpături arheologice controlate, desfășurate într-o zonă agricolă activă și coordonate cu perioadele de plantare și recoltare.

În urma cercetărilor, arheologii au descoperit nu doar monede, ci și rămășițele unui cal, alături de diverse unelte metalice.

Aceste elemente sugerează că locul ar fi putut avea o funcție rituală sau comercială, fiind posibil un punct de întâlnire sezonier pentru comunitățile locale.

Ce conține tezaurul de la Plzeň

Directorul Muzeului Galeriei Științifice din Plzeň, Pavel Kodera, a precizat că la locul săpăturilor „a fost găsită o cantitate mare de obiecte metalice mici, dar rare, în principal monede, dar și lingouri, granule de aur neprelucrate, precum și fragmente de cercei și brățări”.

Au fost descoperite:

• peste 500 de monede de aur și argint, multe decorate cu simboluri ale culturii celtice
• lingouri și bucăți de aur neprelucrat, granule de aur și mici bijuterii
• reprezentări ale cailor, mistreților, soarelui și zeilor celți
• influențe elenistice vizibile în portrete și motive de origine greacă

Monedele au dimensiuni cuprinse între 7 milimetri și 1,5 centimetri și impresionează prin designul elaborat, care reflectă mitologia și filosofia celtică. „Aceste imagini sunt adevărate opere de artă, care reflectă mentalitatea și universul simbolic al poporului celtic”, a subliniat Kodera.

Urmează analize pentru a stabili originea aurului

Experții de la Institutul de Arheologie al Academiei Cehe de Științe urmează să continue cercetările prin analize izotopice, menite să stabilească dacă aurul provine din zăcăminte locale sau dacă a fost adus din regiuni îndepărtate, pe vechile rute comerciale ale Europei antice.

Concluzia preliminară a cercetătorilor este că terenul ar fi servit drept loc de întâlnire sezonier, unde aveau loc ritualuri, schimburi comerciale sau ambele. Descoperirea adaugă o piesă importantă în puzzle-ul istoriei celtice din Europa Centrală și confirmă rolul strategic al acestei regiuni în rețelele economice și culturale ale Antichității.

Un orbiter lunar al NASA ar fi localizat nava spațială Luna 9, dispărută de șase decenii, scrie IflScience.

Sonda sovietică a făcut istorie în 1966, fiind prima care a realizat o aselenizare controlată.

Acum, cercetătorii cred ca inteligența artificială (AI) ar fi identificat posibila sa poziție pe suprafața Lunii.

Misiune istorică și dispariție

Uniunea Sovietică a lansat Luna 9 pe 31 ianuarie 1966, cu o rachetă Molniya-M.

Sonda a aselenizat lin pe 3 februarie, devenind prima care a atins în siguranță un alt corp ceresc.

Aceasta a transmis primele imagini realizate vreodată de pe suprafața Lunii.

După trei zile de funcționare, bateriile s-au epuizat, iar legătura a fost pierdută.

Deși autoritățile sovietice au publicat coordonate estimate ale locului de aselenizare, incertitudinile au persistat.

În deceniile următoare, imaginile lunare mai detaliate nu au confirmat poziția exactă a modulului.

Căutarea cu ajutorul inteligenței artificiale

Cercetătorii au folosit imagini de la Lunar Reconnaissance Orbiter Camera a NASA, activă din 2009.

Camera oferă imagini detaliate ale Lunii, cu rezoluții de până la 0,25 metri pe pixel.

Totuși, identificarea obiectelor artificiale mici rămâne dificilă din cauza iluminării și reliefului.

Echipa a antrenat un model de învățare automată numit YOLO-ETA pentru a detecta artefacte lunare.

Sistemul a identificat cu succes situri cunoscute de aselenizare, inclusiv misiunea Luna 16.

Aplicat pentru Luna 9, modelul a detectat obiecte candidate la 7,03° N, –64,33° E.

Acestea corespund tiparelor de dispersie și topografiei locale descrise în arhivele misiunii.

Rezultate promițătoare, dar neconfirmate

Cercetătorii subliniază că descoperirea nu reprezintă încă o dovadă definitivă.

Ei recomandă o nouă cartografiere realizată de orbiterele actuale sau viitoare.

Studiul, publicat în npj Space Exploration, evidențiază rolul tot mai mare al inteligenței artificiale.

Specialiștii spun că sistemele de deep learning pot sprijini explorarea responsabilă a Lunii.

Simulările vor avea loc luna martie.

Astfel, în perioada 16-18 martie 2026 au loc probele scrise la simularea Evaluării Naționale, iar în perioada 23-26 martie 2026 probele scrise pentru simulare Bacalaureatului.

Disciplinele la care se organizează simularea Evaluării Naționale sunt: limba și literatura română, limba și literatura maternă pentru elevii aparținând minorităților naționale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă și matematică.

La simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat disciplinele sunt: limba și literatura română, limba și literatura maternă pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale, matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare și comunicare, psihologie, economie, sociologie, filosofie.

Programele aprobate sunt disponibile la adresa SUBIECTE EXAMENE NAŢIONALE 2026.

Studiul YouGov, care a inclus respondenți din Germania, Franța, Spania, Italia și Polonia, subliniază o insatisfacție tot mai mare în rândul publicului față de conformarea platformei X cu standardele digitale europene. O proporție semnificativă, variind între 60% și 78% în fiecare dintre țările chestionate, este de părere că Uniunea Europeană ar trebui să implementeze acțiuni mai stricte dacă platforma nu remediază neregulile identificate de Comisie în cursul anului precedent, mai scrie Euronews.

Dintre acești susținători ai intervenției, o majoritate covârșitoare – situată între 62% și 73% – consideră că X ar trebui interzisă dacă refuză să se alinieze cerințelor. Per total, aproape jumătate dintre participanții la sondaj, respectiv 47%, și-au exprimat sprijinul pentru o posibilă interdicție.

Sancțiune de 120 de milioane de euro

La data de 5 decembrie 2025, Comisia Europeană a impus o sancțiune financiară de 120 de milioane de euro platformei X. Această amendă a fost aplicată în conformitate cu prevederile Actului privind Serviciile Digitale (DSA), ca urmare a nerespectării de către platformă a cerințelor de transparență. Investigația s-a concentrat în mod particular pe sistemul de „bifă albastră”. Acesta, deși inițial oferea o confirmare gratuită a autenticității conturilor, este acum accesibil contra cost.

Organismul european a evaluat că această modificare ar putea induce în eroare utilizatorii în privința veridicității profilurilor. În plus, au fost identificate lacune în respectarea reglementărilor referitoare la transparența publicitară, aspect ce ar putea favoriza apariția unor fraude financiare. X dispune de un termen de 90 de zile pentru a transmite un răspuns la constatările preliminare.

Intensificarea verificărilor și anchetele curente

Atât platforma X, cât și asistentul său de inteligență artificială, Grok, au fost în atenția publică și sub un control riguros în ultimele luni. S-au adus acuzații  că ar contribui la răspândirea de conținut periculos, incluzând imagini deepfake și materiale ilicite. Un incident recent a implicat o percheziție efectuată de procurorii francezi la sediul X din Paris, parte a unei investigații legate de distribuția de conținut abuziv la adresa minorilor.

Conform sondajului YouGov, o majoritate covârșitoare de 70% dintre respondenți ar sprijini impunerea unor măsuri adiționale. Acestea sunt susținute în cazul în care X nu va reacționa corespunzător la sancțiunea emisă de Comisie. Preferințele se împart astfel: între 17% și 28% ar agrea aplicarea de noi penalități financiare; 23%–29% ar pleda pentru o interdicție completă a platformei; iar segmentul cel mai numeros, cuprinzând între 40% și 52% dintre cei care susțin intervenția, favorizează o combinație de amenzi și interzicere.

Interdicția: o măsură radicală

Chiar dacă sondajul relevă un sprijin public considerabil, instituirea unei interdicții pentru o platformă de anvergură precum X ar constitui o acțiune de o severitate deosebită în cadrul legislativ al Uniunii Europene. Comisia Europeană, la rândul său, nu a semnalat până acum că ar lua în considerare o astfel de inițiativă. Cu toate acestea, discuțiile referitoare la reglementarea platformelor de social media capătă o amploare tot mai mare. Numeroase națiuni europene explorează deja posibilitatea implementării unor restricții de acces pentru minori. Australia a implementat recent unele dintre cele mai riguroase prevederi la nivel mondial privind limitarea accesului persoanelor sub 16 ani la aceste platforme.

Astfel, situația platformei X ar putea servi drept un etalon semnificativ, demonstrând modalitatea prin care Uniunea Europeană intenționează să aplice noile sale reglementări digitale și să își consolideze poziția de autoritate în fața giganților tehnologici.

„Desigur, în cazul militarizării Groenlandei și al creării de capacități militare îndreptate împotriva Rusiei, vom lua contramăsuri adecvate, inclusiv contramăsuri militare și tehnice”, a declarat Lavrov într-un discurs adresat parlamentarilor ruși, citat de AFP.

Mai multe țări europene au trimis contingente mici de trupe în Groenlanda în ultimele săptămâni, după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat, cu mai multe ocazii, că dorește să anexeze insula arctică.

Groenlanda, care are o populație de 57.000 de locuitori, este de zeci de ani un teritoriu autonom al Danemarcei.

Luna trecută, Trump a renunțat la amenințările de anexare a Groenlandei, după ce a declarat că a încheiat un acord „cadru” cu liderul NATO, Mark Rutte, pentru a asigura o influență mai mare a SUA.

Luna trecută, Lavrov a precizat că nu are niciun interes în a interveni în chestiunile Groenlandei și că Washington-ul știa că Rusia nu are niciun plan pentru a obține controlul țării. Cu toate acestea, Lavrov a precizat atunci că Moscova „monitorizează situația geopolitică” din jurul insulei.

Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, pe platforma X.

Membrii Parlamentului European au susținut împrumutul pentru Ucraina pentru perioada 2026–2027 cu 458 de voturi pentru. 140 de parlamentari au votat împotrivă, iar 44 s-au abținut.

Stire în curs de actualizare

„Ce este succesul?” Întrebarea simplă, pentru care tot mai mulți români au un răspuns: Succesul este acasă.

După ani întregi de muncă în străinătate, tot mai mulți români ajung să-și redefinească această idee.

Nu mai este vorba doar despre salarii mai mari sau stabilitate financiară, ci despre un echilibru mai greu de așezat pe categorii: liniștea psihică, sentimentul de apartenență și viața trăită „acasă”.

În acest nou calcul, pentru tot mai mulți, România iese pe plus.

Fenomenul repatrierii este vizibil mai ales în mediul online, unde românii care s-au întors sau se pregătesc să revină își împărtășesc experiențele.

Comunitatea „Grupul întorșilor acasă” de pe Facebook a devenit, în ultimii ani, un spațiu de confesiune, sprijin și planuri concrete pentru cei se hotărăsc în sfârșit să vină acasă.

„Mă simt foarte bogat și împlinit”

Un român care a lucrat peste 13 ani în afara țării — 11 ani în Marea Britanie și doi ani și jumătate în Italia — povestește că decizia de a se întoarce i-a schimbat radical starea de spirit, chiar dacă a renunțat la venituri mai mari.

„Nu știu dacă toată lumea va fi fericită, dar vreau să vă împărtășesc fericirea mea. După 11 ani de Anglia și doi ani și jumătate de Italia m-am întors acasă și, vizavi de stresul care era acolo, cu toate că erau bani mai mulți și situație foarte bună, cu situația care este în România sunt foarte, foarte fericit. De ce? Că sunt la mine acasă, sunt în patul meu, nu plătesc chirie în casa mea, sunt cu familia, cu nepoți, cu părinți, cu frați, cu verișori. Mă simt foarte bogat și foarte împlinit”, mărturisește acesta.

Mesajul său a fost rapid preluat și comentat de alți români care recunosc că viața în străinătate, în ciuda beneficiilor materiale, a devenit pentru ei o cursă de uzură.

Italia nu mai e ce a fost

Pentru cei plecați la începutul anilor 2000, Occidentul de astăzi pare să fi pierdut mare parte din promisiunile de atunci. O româncă stabilită aproape două decenii în Italia spune că degradarea socială și economică a făcut ca întoarcerea în România să devină singura opțiune firească.

„Am trăit 17 ani în Italia, am cinci ani de când m-am întors și nu regret nimic. Italia a fost o experiență de viață, doar atât. Viața mea este în România. Aici pot mânca liniștită un covrig pe stradă, dacă mă oprește poliția în trafic mă întreabă dacă știu pentru ce m-a oprit și nu îmi vorbește cu aroganță. În străinătate, majoritatea am fost tratați cu dispreț sau lăudați doar ca să le facem munca lor”, povestește femeia.

Aceasta descrie o Italie care nu mai seamănă cu cea din trecut: magazine murdare, restaurante goale în weekend, parcări pline de cerșetori și dificultăți economice vizibile.

„Înainte se trăia mai bine, acum e cam greu cu toate. Viața e scurtă, dați ascultare inimii, nu sunetului banilor”, concluzionează ea.

Marea Britanie, spațiul dezamăgirilor

Dacă Italia apare în relatări ca o țară în declin lent, Marea Britanie este descrisă de mulți români drept un spațiu al dezamăgirilor acute. Creșterea costurilor de trai, epuizarea profesională și problemele grave din sistemul medical determină chiar și familii bine integrate să își facă bagajele.

O familie care urmează să se întoarcă în România după 11 ani petrecuți în Anglia vorbește despre o realitate dură: „Nu e viața roz în România, dar și aici în Anglia s-au stricat treburile rău de tot. Sistemul medical e praf în ultimii doi ani, criminalitatea a crescut mult, iar costurile vieții au explodat. Muncim pe brânci, cu doar două-trei zile libere pe lună, și tot nu ne mai ajung banii.”

Experiența lor cu sistemul sanitar a fost revelația faptului că nu se mai poate. Soțul femeii a suferit un accident de muncă și a ajuns la urgență, unde a fost ținut opt ore pe un scaun, fără pat, într-un spital mare, lipsit inclusiv de echipamente de bază precum ecograful.

„Preferăm răul de acasă”

Românii care se întorc nu idealizează România. Cei mai mulți recunosc că problemele există, dar spun că balanța înclină acum spre liniștea psihică și sentimentul de apartenență. „După aproape 10 ani în Anglia, m-am întors acasă acum doi ani și, cu tot ce se întâmplă în țară, nu regret nimic. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care îl am acasă”, spune un alt membru al comunității online.

O româncă revenită de trei ani sintetizează poate cel mai bine concluzia unei generații: „Nu spun că toate sunt roz, dar peste tot sunt plusuri și minusuri. Sunt mai fericită și mai liniștită acasă și pentru mine asta contează. Prefer ‘răul’ de acasă în loc de ‘câinii cu covrigi în coadă’ din alte țări. Bun venit acasă!”

Din ce în ce mai des, drumul spre fericire nu mai duce spre Vest, ci înapoi, spre propriul pat, propria familie și un sentiment de „acasă” pe care banii nu îl pot cumpăra.

Este proteina structurală a elementelor care susțin organismul, explică pentru EFE Salud Carmen Aragón, membră a comitetului de conducere al Ariei de Nutriție din cadrul Societății Spaniole de Endocrinologie și Nutriție (SEEN).

Proprietățile colagenului

„Moleculele de colagen se asamblează formând fibre și alte structuri similare care conferă organelor și țesuturilor elasticitate și rezistență”, subliniază medicul specialist în endocrinologie și nutriție.

Colagenul favorizează repararea țesuturilor deteriorate și contribuie la menținerea pielii ferme, hidratate și elastice, întârziind astfel apariția ridurilor și a flacidității, arată pe site-ul său Clinica Universității din Navarra (CUN).

În plus, colagenul „acționează ca o barieră protectoare” în organe precum ficatul, rinichii și vasele de sânge, menținându-le structura și funcția, potrivit CUN.

El este sintetizat în celulele organismului și, la fel ca alte proteine, se formează prin asamblarea aminoacizilor proveniți din alimentație.

Unde îl găsim?

De fapt, colagenul este prezent în „aproape toate alimentele de origine animală”, afirmă experta SEEN, în special în oase, cartilaje și structuri tendinoase.

Concret, printre alimentele bogate în colagen se numără picioarele de porc, care conțin între 6.000 și 9.000 miligrame la 100 grame de porție comestibilă; șoriciul de porc, între 5.000 și 9.000 mg; pielea de pui, între 5.000 și 8.000 mg; tendoanele de vită, între 4.000 și 7.000 mg; și supa de oase, între 4.000 și 6.000 mg.

Supa de oase este, într-adevăr, unul dintre cele mai frecvente preparate pentru aportul de colagen. Nu este neobișnuit ca măcelarii să spună că oasele de vită sunt foarte căutate, inclusiv de tinerii care merg la sală.

„Nu există superalimente, există tipare alimentare sănătoase și nesănătoase. Supa de oase este bogată în colagen, calciu și magneziu comparativ cu alte supe, dar nu depășește sursele proteice valoroase din punct de vedere nutrițional, precum ouăle, carnea slabă sau peștele”, susține Carmen Aragón.

Peștele cu piele, caracatița, coada de vită, calamarul, pipotele sau ficatul de vită sunt alte alimente bogate în colagen, potrivit CUN.

De asemenea, anumite alimente vegetale, precum soia, nucile și semințele, favorizează producția de colagen în organism.

Suplimentele

Producția de colagen necesită și nutrienți precum zincul, care se găsește în fructe de mare, leguminoase, carne, nuci, semințe și cereale integrale, precum și vitamina C, prezentă în citrice, fructe de pădure, ardei și roșii, printre altele.

În opinia expertei SEEN, nu este necesară administrarea suplimentelor de colagen. Această proteină este degradată în organism, iar aminoacizii rezultați sunt utilizați pentru sinteza proteinelor endogene, una dintre ele fiind chiar colagenul, subliniază ea.

„Studiile privind utilitatea și efectele suplimentării cu colagen asupra pielii și articulațiilor sunt de mici dimensiuni și au rezultate variabile. În plus, puține lucrări compară aceste suplimente cu aportul de aminoacizi din alte surse, astfel că nu se poate formula o recomandare clară pentru consumul de suplimente de colagen”, afirmă Carmen Aragón.

La rândul său, Clinica Universității din Navarra precizează că, dacă se urmează o dietă bogată în proteine de înaltă calitate și nutrienți esențiali pentru producția de colagen, „este posibil să nu fie necesare suplimente suplimentare”.