Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a făcut promisiunea în fața președinților consiliilor județene din România.

„Am răspuns cu plăcere invitației lui Alfred Simonis, Președintele UNCJR și am participat în această dimineață la o întâlnire cu președinții de consilii județene din toată țara. Am prezentat o situație la zi a tuturor lucrărilor și proiectelor de infrastructură rutieră și i-am asigurat pe participanți că Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este pregătit să dea, anul acesta, în exploatare un număr important de km de drumuri de mare viteză”, a scris Șerban pe Facebook.

Potrivit acestuia, 255 kilometri vor fi gata până la finalul anului 2026. Totuși, există un semn de întrebare.

„Singura condiție este asigurarea unui buget necesar pentru investiții”, a precizat ministrul Transporturilor.

Incidentul a fost raportat în jurul orei 13:00, când o substanță suspectă a fost găsită într-un spațiu comercial, scrie Independent.

Pentru a proteja populația, poliția a instituit un cordon de securitate pe Baxter Gate, zona fiind închisă traficului și pietonilor. Mai multe clădiri din apropiere au fost evacuate ca măsură preventivă, iar serviciile de urgență – poliție, pompieri și ambulanță – intervin în continuare pentru a evalua pericolul.

„Nu s-au înregistrat victime grave până în prezent”, a precizat Leicestershire Police. Autoritățile au solicitat publicului să evite zona până la noi informații și au promis actualizări în timp real. Imaginile de la fața locului arată numeroase echipaje de poliție, ambulanțe și autospeciale de pompieri, precum și cordoane de securitate.

Martorii oculari au descris scenele de panică și restricțiile impuse de autorități: „Ofițerii de poliție au venit în jurul orei 14:00 și ne-au spus să închidem ușile, nimeni nu are voie să intre sau să iasă. Nu am primit informații suplimentare despre ce se întâmplă.”

Serviciul de pompieri Leicestershire a emis recomandări către public, cerând evitarea zonei și atenționând șoferii să se aștepte la întârzieri. În plus, autobuzele locale au fost redirecționate pe rute alternative pentru a evita centrul orașului.

Uniunea Europeană a aprobat miercuri primele planuri naționale de investiții în apărare în cadrul programului SAFE, instrument financiar în valoare totală de 150 de miliarde de euro.

Decizia permite demararea primelor plăți către statele membre incluse în această etapă.

Planurile Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României valorează împreună 38 de miliarde de euro, se arată într-un comunicat oficial.

„Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas, ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE.

Cele opt state se află printre cele 19 care au cerut sprijin financiar prin SAFE. Comisia Europeană a analizat și susținut aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie.

După votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate. Restul fondurilor va fi acordat etapizat, pe baza rapoartelor transmise periodic de aceste state.

Alte opt țări, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda, au depus proiecte în valoare totală de 74 de miliarde de euro.

Executivul european le-a aprobat la finalul lunii ianuarie, iar validarea finală este programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei.

Planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei, care împreună valorează puțin peste 34 de miliarde de euro, nu au primit încă avizul Comisiei Europene.

Un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”. Germania nu a solicitat finanțare prin acest program.

SAFE face parte din strategia Readiness 2030, prin care Comisia vrea să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la sfârșitul deceniului.

Programul susține achiziția de echipamente, precum muniție, rachete, sisteme de artilerie, drone, sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic.

Un criteriu esențial impune ca echipamentele cumpărate să fie produse în Europa. Maximum 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina.

Schema oferă condiții bune mai ales statelor cu rating de credit mai slab decât cel al Comisiei, deoarece acestea pot obține finanțare în condiții mai bune.

Cele 19 state participante au cerut inițial sume care depășesc plafonul de 150 de miliarde de euro.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la finalul anului trecut că succesul schemei ar putea duce la extinderea ei.

În aceeași zi, miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada.

Acesta va permite firmelor canadiene și produselor fabricate în Canada să participe la achizițiile realizate prin SAFE. Canada devine astfel prima țară din afara Europei care intră în acest mecanism. Acordul va fi încheiat oficial după ce Parlamentul European își va da și el aprobarea.

Potrivit ISU Bihor, apelul privind accidentul a fost primit în jurul orei 16:30.

La locul evenimentului au fost mobilizate patru echipaje din cadrul Gărzii Sălard, Detașamentului 1 Oradea și Detașamentului 2 Oradea, cu două autospeciale de intervenție, dintre care una de descarcerare grea, două ambulanțe SMURD tip B2, încadrate cu pompieri paramedici, precum și echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD Oradea.

Echipajul de descarcerare a intervenit pentru extragerea unei persoane rămase încarcerate într-unul dintre autoturismele implicate.

Victima, aflată în stare gravă, a fost preluată de echipajele medicale și urmează să fie transportată la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean Bihor. La spital va fi transportată și o a doua persoană rănită.

Celelalte șase persoane implicate în accident au refuzat, pentru moment, transportul la spital.

Intervenția este în desfășurare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri, într-un interviu pentru Bloomberg, că următoarea rundă de negocieri Rusia-SUA-Ucraina ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, marți sau miercuri. Potrivit acestuia, negociatorii ar urma să se concentreze, în cadrul discuțiilor, pe problema privind teritoriul, un aspect încă nerezolvat.

Potrivit Bloomberg, pe agenda noii runde de discuții se află propunerea SUA de a înființa o zonă economică liberă ca zonă tampon în regiunea Donbas, o opțiune privită cu scepticism atât de Kiev, cât și de Moscova.

„Niciuna dintre părți nu este entuziasmată de ideea zonei economice libere – nici rușii, nici noi. Avem opinii diferite în această privință. Și acordurile au fost următoarele: să revenim cu o viziune asupra modului în care ar putea arăta pentru următoarea întâlnire”, a declarat Zelenski într-un interviu telefonic acordat Bloomberg.

Care sunt opțiunile dorite de Kiev și Moscova în privința Donbasului

Liderul de la Kiev a mai subliniat că opțiunea preferată de Ucraina privind Donbasul este aceea ca trupele să rămână pe poziții de-a lungul liniei frontului. Pe de altă parte, Moscova își menține cererea de a controla întreaga regiune. În privința discuțiilor despre controlul zonei tampon, SUA trebuie să-și clarifice poziția, a spus liderul ucrainean.

„Dacă este teritoriul nostru – și este teritoriul nostru – atunci țara căreia îi aparține teritoriul ar trebui să-l guverneze”, a spus Zelenski pentru sursa citată.

Discuțiile recente din Emiratele Arabe Unite s-au concentrat pe mecanismele încetării focului, dar și pe modul în care acestea ar fi monitorizate de SUA, mai spune Zelenski. De asemenea, discuțiile au clarificat faptul că orice armistițiu ar necesita o monitorizare care să implice participarea SUA. „Rușii au o formulare, noi avem alta, americanii au a treia”, a afirmat Zelenski pentru Bloomberg.

Ultimele discuții trilaterale au avut loc la începutul lunii februarie.

Decizia vine pe fondul unei instabilități politice prelungite, marcate de proteste de stradă și de incapacitatea partidelor de a forma majorități stabile.

Potrivit unui comunicat transmis de biroul prezidențial, Iliana Iotova l-a ales pe Andrei Giurov pentru a conduce un guvern interimar al Bulgariei, însărcinat cu pregătirea unui nou scrutin parlamentar. Numirea sa are loc după ce guvernul anterior a demisionat la data de 11 decembrie, în urma unor proteste masive declanșate de politicile economice și de nemulțumirile legate de combaterea corupției, scrie Reuters.

Andrei Giurov, în prezent viceguvernator al Băncii Centrale, este considerat o figură tehnocrată, menită să asigure stabilitate administrativă într-o perioadă de tranziție politică dificilă.

Calendarul alegerilor anticipate

Deocamdată, data alegerilor parlamentare anticipate nu a fost stabilită oficial. Iliana Iotova a sugerat anterior că scrutinul ar putea avea loc la mijlocul sau la sfârșitul lunii aprilie. Aceste alegeri vor fi cele de-al optulea scrutin parlamentar organizat în Bulgaria în doar cinci ani, un record care reflectă fragmentarea profundă a scenei politice.

Criza politică persistentă a dus la blocaje repetate în formarea guvernelor, parlamentele rezultate fiind incapabile să susțină coaliții funcționale pe termen lung.

Situația este complicată și mai mult de schimbările recente de la vârful statului. Fostul președinte Rumen Radev a demisionat luna trecută, transferând atribuțiile prezidențiale, în mare parte ceremoniale, către vicepreședinta Iliana Iotova. Aceasta a devenit astfel prima femeie care ocupă funcția de șef al statului bulgar.

Analiștii politici se așteaptă ca Rumen Radev să lanseze un nou partid și să candideze la alegerile anticipate, ceea ce ar putea redesena echilibrul de forțe politice.

Provocările viitoare

Numirea lui Andrei Giurov ca premier interimar al Bulgariei are loc într-un moment sensibil pentru țară, care a aderat recent la zona euro, la 1 ianuarie.

În ciuda acestui pas major, Bulgaria continuă să se confrunte cu instabilitate politică, nemulțumiri sociale și lipsa consensului politic, factori care vor influența decisiv viitorul guvern ales.

Roma a anunțat miercuri că nu este momentul să fie discutată datoria comună europeană, așa cum a propus președintele francez Emmanuel Macron, scrie POLITICO.

În ciuda acestei decizii, Italia a susținut această idee de-a lungul anilor.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a explicat că guvernul susține că sunt necesare niște împrumuturi comune pentru a sprijini investițiile în sectoare strategice

Cu toate acestea, subiectul nu poate fi luat în considerare cât timp Franța și Germania nu ajung la un consens.

„Prefer să găsesc soluții la problemele asupra cărora diverse țări sunt deja de acord, decât să deschid dezbateri pe probleme în care nu există un acord. Dacă nu există un acord, nu are rost să ne împotmolim într-o dezbatere, chiar și pe probleme pe care le considerăm pozitive.”, a declarat Antonio Tajani pentru Sky TV.

Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută la Varșovia, după ședința Consiliului de Miniștri, și au fost preluate de agenția EFE.

Potrivit lui Tusk, confruntarea dintre executiv și președinție nu este doar o dispută politică internă, ci o acțiune care poate duce la destabilizarea Europei și la slăbirea poziției Poloniei în Uniunea Europeană.

„Există un risc real – vorbesc despre fapte, nu despre presupuneri – ca Polonia să părăsească Uniunea Europeană”, a declarat premierul.

Conflictul privind fondurile europene SAFE amplifică riscul ieșirii Poloniei din Uniunea Europeană

Tensiunile politice sunt alimentate în special de opoziția față de programul european de apărare SAFE, un mecanism de împrumuturi destinat consolidării capacităților militare ale statelor membre.

Partidul de opoziție Lege și Justiție, alături de președintele Karol Nawrocki, critică acest program, susținând că ar favoriza industriile de apărare din Germania și Franța.

Fostul ministru al Apărării, Mariusz Blaszczak, a afirmat că achizițiile realizate prin SAFE ar genera datorii excesive și ar fi lipsite de transparență. În replică, Donald Tusk a subliniat că aceste poziții reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale și a stabilității Poloniei în Uniunea Europeană.

Veto-ul prezidențial și impactul asupra poziției Poloniei în Uniunea Europeană

Semnătura președintelui Nawrocki este esențială pentru aderarea Poloniei la programul SAFE. Acesta și-a exprimat public opoziția, calificând inițiativa drept „un colac de salvare pentru economia germană” și susținând că armele achiziționate cu fonduri europene ar ajunge „în mâini străine”.

În cazul unui veto prezidențial, parlamentul ar putea să îl anuleze cu o majoritate de trei cincimi, însă coaliția condusă de Tusk nu dispune de suficiente voturi pentru acest demers.

Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că bugetul național este insuficient pentru modernizarea armatei și a subliniat urgența accesării fondurilor europene.

De asemenea, acesta s-a declarat „sigur” că Uniunea Europeană va decide, în viitor, ștergerea unei părți din datoriile generate de creditele SAFE.

Utilizarea telefoanelor mobile nu va fi posibilă în interiorul unor populare centre de agrement din Marea Britanie, potrivit Express. Adventure Leisure, operatorul zonelor de agrement, a anunțat decizia susținând că astfel încearcă să ofere membrilor familiilor mai mult timp pentru a comunica între ei.

Compania susține că interdicția este prima de acest fel din Marea Britanie și că o „patrulă telefonică” va fi implementată pentru a se asigura că vizitatorii nu își folosesc dispozitivele.

Adventure Leisure deține Mulligans, un lanț de centre de minigolf în interior.Unitățile mai oferă biliard și jocuri de realitate virtuală. De asemenea, compania are Ninja Warrior, o rețea de parcuri de aventură. Regula se va aplica între 16 și 22 februarie în timpul vacanței din februarie. Centrele vor deveni „zone fără telefoane”, iar clienții vor fi rugați să își treacă telefoanele în modul avion la intrare.

Utilizarea excesivă a telefoanelor, criticată de Prințesa de Wales

Decizia de a interzice telefoanele mobile a fost influențată de un avertisment al Prințesei de Wales, care a declarat că timpul petrecut în fața ecranelor provoacă o „epidemie”. Într-un eseu scris împreună cu profesorul Robert Waldinger de la Facultatea de Medicină Harvard, ea a vorbit despre efectele utilizării excesive a telefoanelor mobile.

„Suntem prezenți fizic, dar absenți mental, incapabili să interacționăm pe deplin cu oamenii din fața noastră”, a fost concluzia reprezentantei familiei regale.

Un studiu recent a arătat că adulții din Marea Britanie petrec mai mult timp cu telefoanele mobile decât în fața televizorului. Statistica arată că s-a ajuns la o medie zilnică de șapte ore și jumătate în fața ecranelor.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis mulțumiri Parlamentului European pentru decizia de a acorda țării un împrumut de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro

El a spus că aceste fonduri vor ajuta Ucraina să supraviețuiască și să protejeze civilii, chiar din resursele pe care Rusia trebuie să le ramburseze, scrie Ukrinform.

Mesajul președintelui ucrainean a fost transmis pe pagina sa de X.

„Astăzi, Parlamentul European a votat asupra împrumutului de sprijin de 90 de miliarde de euro din partea UE pentru Ucraina. Îi mulțumesc președintelui Parlamentului European și tuturor grupurilor politice din Parlamentul European pentru conducerea și responsabilitatea lor”, a declarat Zelenski.

Сьогодні Європейський парламент проголосував за виділення Україні кредиту підтримки ЄС на 90 млрд євро. Дякую Президентці Європейського парламенту та всім політичним групам Європейського парламенту за їхнє лідерство й відповідальність.

Важливо, що це саме той сигнал, який має…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 11, 2026

„Acesta este exact semnalul care trebuie trimis agresorului”, a mai punctat Volodimir Zelenski.

„Ucraina va rezista și poate proteja vieți. Europa este unită și puternică și susține Ucraina. Și toate acestea sunt finanțate chiar din fondurile pe care Rusia trebuie să le ramburseze”, a mai scris președintele.

Miercuri, Parlamentul European a adoptat un pachet de măsuri de urgență pentru sprijinirea Ucrainei, care include împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru anii 2026 și 2027.