WhatsApp, deținut de Meta, a spus că măsura urmărește să direcționeze utilizatorii săi din Rusia către o „aplicație de supraveghere deținută de stat”, relatează BBC.

„A încerca să izolezi peste 100 de milioane de utilizatori de o comunicare privată și sigură este un pas înapoi și nu poate duce decât la mai puțină siguranță pentru oamenii din Rusia”, a transmis WhatsApp într-un comunicat.

„Continuăm să facem tot ce putem pentru a-i menține pe utilizatori conectați”, a adăugat Whatsapp.

Autoritatea rusă de reglementare în comunicații, Roskomnadzor, a avertizat în repetate rânduri WhatsApp să respecte legislația locală.

Agenția de stat TASS a relatat că WhatsApp urmează să fie blocat permanent în țară în 2026. Oficialul rus Andrei Svintsov  a declarat că „astfel de măsuri dure” sunt „absolut justificate”, întrucât Rusia a desemnat Meta drept organizație extremistă.

Din 2022, după ce Meta a fost desemnată organizație extremistă, aplicațiile Instagram și Facebook au fost blocate în Rusia și pot fi accesate doar prin VPN-uri.

Moscova depune eforturi pentru a-i orienta pe ruși către o platformă de comunicare dezvoltată de stat, numită Max, comparată cu aplicația chineză WeChat, care combină mesageria și serviciile guvernamentale, însă fără criptare.

Rusia susține că atât WhatsApp, cât și Telegram au refuzat să stocheze datele utilizatorilor ruși pe teritoriul țării, așa cum cere legea.

Din 2025, autoritățile au impus ca aplicația Max să fie preinstalată pe toate dispozitivele noi din țară. Angajații din sectorul public, profesorii și studenții au fost obligați să folosească platforma.

Directorul executiv al Telegram, omul de afaceri Pavel Durov, născut în Rusia, a declarat că statul restricționează accesul la serviciul său pentru a forța populația să folosească propria aplicație pentru supraveghere și cenzură politică.

„Restrângerea libertății cetățenilor nu este niciodată răspunsul corect”, a spus Durov.

Isaac Herzog, președintele israelian, se află într-o vizită oficială de patru zile la invitația premierului australian Albanese, în urma masacrului de pe Plaja Bondi prin care 15 persoane au fost ucise în timpul unui eveniment organizat cu prilejul sărbătorii de Hanukkah, notează Reuters. 

Vizita a stârnit nemulțumiri întrucât o parte din societate australiană îl consideră pe Herzog complice la catastrofa umanitară din Fâșia Gaza. Aceștia invocă un raport ONU potrivit cărui oficiali de rang înalt de la Ierusalim au fost implicați în acte de genocid comise în enclava palestiniană. 

Un nou protest este programat joi seara, în fața uneia dintre principalele gări din Melbourne. „Mesajul nostru pentru toți australienii este simplu: momentul să mărșăluim este acum. Pentru toți palestinienii care au fost uciși, pentru toți cei care sunt încă în viață, dar sunt înfometați”, a transmis organizarea protestului. 

Pe fondul protestelor, Isaac Herzog a declarat că nivelul antisemitismului din Australia este „înfricoșător”. „Există antisemitism. Este înspăimântător și îngrijorător, dar există și o majoritate tăcută a australienilor care caută pacea, care respectă comunitatea evreiască și, bineînțeles, doresc un dialog cu Israelul”, a spus președintele israelian. 

În urma manifestațiilor de luni, 27 de persoane de persoane au fost arestate. Protestele s-au transformat în confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și spray cu piper pentru a dispersa mulțimea.

U-BT Cluj-Napoca s-a calificat miercuri seara în optimi, după ce a învins în meciul decisiv formația elenă Aris Salonic.

În BT Arena plină cu 10.000 de suporteri, dintre care circa 500 au fost greci, clujenii s-au impus cu 111-92 și s-au calificat de pe locul 6 în faza următoare a competiției.

Pentru U-BT este a treia calificare consecutivă în play-off-ul Eurocup.

„Am avut o mentalitate excelentă și am depus un efort mare, exact ce le-am spus jucătorilor înainte de meci că este condiția esențială pentru a câștiga un asemenea joc și anume să joci mai tare decât adversarul. Cred că am reușit asta. Am fost concentrați, am gestionat bine posesiile, am avut doar 7 turnover-uri și 28 de pase decisive, ceea ce spune foarte multe despre spiritul și performanța echipei astăzi”, a declarat Mihai Silvășan, antrenorul clujenilor.

„Ne bucurăm de victorie, dar, mai important, ne bucurăm că ne continuăm drumul spre Play-Off. Suntem în competiție acum, așa că trebuie să profităm de această șansă și să mergem înainte”, a spus Patrick Richard, căpitanul echipei.

În optimi, clujenii vor juca în deplasare la Buducnost Podgorica, echipa din Muntenegru care și-a asigurat locul 3 în cealaltă grupă a Eurocup, după ce a învins miercuri echipa Cosea JL Bourg-en-Bresse cu 96-84.

Optimile ar urma să aibă loc în 10 sau 11 martie.

În cazul în care vor trece de optimi, clujenii vor juca în sferturi cu Bahcesehir College Istanbul.

„Unitățile de apărare aeriană ale Ministerului Apărării din Rusia au respins un atac cu rachete care viza regiunea Volgograd”, a declarat guvernatorul Andrei Bocharov pe Telegram, potrivit Le Figaro. „Un incendiu a izbucnit în urma căderii unor resturi pe terenul unui amplasament al Ministerului Apărării din apropierea satului Kotluban”, a adăugat el.

Guvernatorul regional a precizat că nu au existat victime civile, dar că locuitorii orașului vor fi evacuați „pentru a proteja populația civilă de riscul de explozie în timpul operațiunii de stingere a incendiilor”. Andrei Bocearov nu a indicat originea atacului.

Ca răspuns la bombardamentele rusești de pe teritoriul său din ultimii patru ani, Ucraina trimite drone spre Rusia în fiecare noapte, vizând în special infrastructura energetică.

În regiunea Tambov (centrul Ucrainei), guvernatorul Evgeny Pervichev a raportat un atac cu dronă ucraineană care a avariat o școală militară, ai cărei elevi au fost evacuați din căminele lor către un spital din apropiere.

Creșterea lentă a numărului de morți în urma demonstrațiilor se adaugă tensiunilor generale cu care se confruntă Iranul atât în ​​interiorul țării, cât și în străinătate, în timp ce acesta încearcă să negocieze cu Statele Unite programul său nuclear, potrivit AP.

O a doua rundă de discuții rămâne în suspensie, deoarece prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a insistat direct pe lângă președintele american Donald Trump pentru a-și intensifica cererile față de Teheran în cadrul negocierilor.

„Nu s-a ajuns la nimic definitiv în afară de faptul că am insistat ca negocierile cu Iranul să continue pentru a vedea dacă se poate sau nu încheia un Acord. Dacă se poate, îl informez pe prim-ministru că aceasta va fi o preferință”, a scris Trump ulterior pe site-ul său TruthSocial.

„Ultima dată, Iranul a decis că e mai bine să nu încheie un acord și a fost afectat… Asta nu a funcționat bine pentru ei. Sperăm că de data aceasta vor fi mai rezonabili și mai responsabili.”

Disidența, reprimată în Iran

Între timp, Iranul se confruntă pe plan intern cu o furie încă mocnită din cauza reprimării pe scară largă a oricărei disidențe din Republica Islamică. Această furie s-ar putea intensifica în zilele următoare, pe măsură ce familiile decedaților încep să marcheze tradiționalul doliu de 40 de zile pentru cei dragi.

Agenția de știri apropiată de activiștii pentru drepturile omului, cu sediul în SUA, care a oferit cele mai recente cifre, a fost precisă în numărarea deceselor din timpul rundelor anterioare de tulburări din Iran și se bazează pe o rețea de activiști din Iran pentru a verifica decesele. Creșterea lentă a numărului de decese a survenit pe măsură ce agenția reușește încet să verifice informațiile, deoarece comunicarea cu cei din interiorul Republicii Islamice rămâne dificilă.

Guvernul iranian a oferit singurul său bilanț al morților pe 21 ianuarie, afirmând că 3.117 persoane au fost ucise. Teocrația iraniană a subestimat în trecut sau nu a raportat decesele cauzate de tulburările din trecut.

Jim Ratcliffe, fondatorul grupului chimic INEOS și coproprietar al echipei Manchester United, a avertizat că Marea Britanie se confruntă cu provocări politice, sociale și economice profunde, printre care o creștere fără precedent a imigrației în ultimii ani, potrivit Sky News.

„Nu poți avea o economie cu nouă milioane de oameni care primesc ajutoare sociale și cu un număr uriaș de imigranți care vin”, a spus el. „Adică, Regatul Unit a fost colonizat. Costă prea mulți bani.”

„Regatul Unit a fost colonizat de imigranți, nu-i așa? Adică, populația Regatului Unit era de 58 de milioane în 2020, acum este de 70 de milioane. Asta înseamnă 12 milioane de oameni”, a afirmat Jim Ratcliffe.

Oficiul Național de Statistică (ONS) estimează că populația Regatului Unit era de 67 de milioane la mijlocul anului 2020 și de 70 de milioane la mijlocul anului 2024. Populația Regatului Unit a fost estimată la 58,9 milioane în anul 2000.

Premierul britanic Keir Starmer a răspuns la remarcile lui Jim Ratcliffe despre imigrație, spunând că acestea sunt „ofensatoare și greșite”.

„Marea Britanie este o țară mândră, tolerantă și diversă”, a adăugat prim-ministrul. „Jim Ratcliffe ar trebui să își ceară scuze.”

Cercetătorii de la Centrul de Cercetare a Energiei și Aerului Curat (CREA) prevăd o „probabilă scădere de 0,3%” a emisiilor de CO2 în 2025 în această țară, față de 2024, conform studiului lor publicat joi în revista specializată Carbon Brief, relatează Le Figaro.

Scăderea este atât de mică încât „nu putem încă afirma cu certitudine că este vorba de o scădere”, a explicat Lauri Myllyvirta, cercetător la CREA, din cauza marjelor de eroare din anumite date, cum ar fi consumul de cărbune. „A ști dacă emisiile cresc sau scad cu câteva fracțiuni de punct procentual de la un an la altul are doar o semnificație simbolică”, a adăugat Myllyvirta, într-un interviu acordat AFP. „Ceea ce este cu adevărat semnificativ este că emisiile nu mai cresc la fel de rapid ca până în 2023”, a adăugat cercetătorul. Dar „nici nu scad așa cum ar fi necesar pentru ca China să înceapă să progreseze către obiectivul său de neutralitate a carbonului”.

Fiind cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, China s-a angajat să atingă vârful emisiilor până în 2030, deși unii analiști cred că va realiza acest lucru mai devreme. Până în 2025, emisiile au scăzut în aproape toate sectoarele majore, în special în generarea de energie electrică, deoarece extinderea masivă a surselor regenerabile de energie a Chinei a satisfăcut cererea tot mai mare, conform analizei CREA.

Studiul sugerează că aceasta este prima dată când emisiile au rămas stabile sau au scăzut pe parcursul unui an calendaristic întreg, chiar și pe fondul creșterii cererii de energie. Ultima scădere a emisiilor a avut loc în timpul pandemiei de Covid-19 și a fost atribuită carantinei.

China utilizează masiv energie regenerabilă

Tendința de emisii stabile sau în scădere datează din martie 2024. Aceasta este determinată în mare măsură de utilizarea masivă a energiei regenerabile în China. Aceasta a contribuit la reducerea emisiilor din sectorul energiei electrice, în ciuda creșterii cererii. Emisiile industriale au scăzut, de asemenea, în special în domeniul materialelor de construcții, din cauza încetinirii creșterii sectorului, dar și în transporturi, datorită dezvoltării vehiculelor electrice.

Aceste progrese rămân însă fragile. Emisiile din industria chimică au crescut brusc în 2025 și se așteaptă să continue să crească. Deși acest sector rămâne un emițător relativ modest în comparație cu alte industrii, impactul său este semnificativ datorită ritmului rapid cu care emisiile sale cresc, subliniază studiul.

În septembrie, Beijingul a anunțat un obiectiv specific de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră: 7 până la 10% până în 2035. Majoritatea analiștilor de la acea vreme credeau că aceste obiective vor fi îndeplinite și chiar ușor depășite. Cu toate acestea, Beijingul nu a definit un an de referință în raport cu care să compare cifrele.

Textul trebuie acum aprobat de Senat. Dar chiar dacă va fi adoptat, cu siguranță va fi respins de președintele american, care a făcut din tarife vamale piatra de temelie a politicii sale economice, iar rezoluția are, prin urmare, o semnificație în primul rând simbolică, potrivit Le Figaro.

În timpul alegerilor, Donald Trump a avertizat pe platforma sa Truth Social că oficialii aleși care votează împotriva tarifelor sale „vor suferi consecințele în perioada alegerilor, inclusiv la alegerile primare”.

La începutul lunii februarie, liderul de la Casa Albă a avertizat Canada că va impune tarife „foarte substanțiale” dacă va ajunge la un acord economic cu China.

Directorul Instagram, Adam Mosseri, a declarat în cadrul procesului că el crede că este important să se facă diferența între dependența clinică și utilizarea problematică, potrivit The Guardian.

Psihologii nu clasifică dependența de rețelele sociale drept diagnostic oficial. Cercetătorii au documentat consecințele nocive ale utilizării compulsive în rândul tinerilor, iar legislatorii din întreaga lume sunt îngrijorați de potențialul său de dependență.

Mosseri este primul director executiv care depune mărturie într-o serie de procese în care sute de familii și districte școlare au dat în judecată Meta, Snap, TikTok și YouTube, susținând că aceste companii au creat în mod conștient produse care dau dependență și dăunează sănătății mintale a tinerilor.

Procesul inițial, care are loc în Los Angeles, se concentrează pe o tânără de 20 de ani, care susține că caracteristicile de design adictive ale platformei de socializare, inclusiv derularea nesfârșită, i-au exacerbat depresia și gândurile suicidare. Tânăra și alți doi reclamanți fac parte din procese comparative – cazuri de testare concepute pentru a evalua reacția unui juriu pentru ambele părți.

Instagram testează noi funcții care vor fi folosite de utilizatorii tineri înainte de lansare

Mark Lanier, avocatul reclamantului, l-a interogat miercuri pe Mosseri cu privire la faptul dacă Instagram pune profiturile mai presus de siguranță, precum și dacă filtrele cosmetice ale Instagram promovează chirurgia plastică. Mosseri a declarat că firma testează noi funcții care vor fi folosite de utilizatorii mai tineri înainte de lansarea lor. „Încercăm să fim cât mai siguri posibil, dar și să cenzurăm cât mai puțin posibil”, a spus el.

Unele familii au considerat schimbul de replici ca o confirmare a convingerilor lor despre prejudiciul cauzat de Instagram.

Unii părinți care susțin că copiii lor au fost vătămați – și, în unele cazuri, au murit – din cauza designului adictiv al platformei de socializare au fost înfățișați miercuri în instanță.

Într-o postare pe rețelele de socializare, președintele american Donald Trump, care a numit întâlnirea „foarte bună”, a descris cum a transmis un mesaj clar omologului său israelian, sugerând totodată un rezultat oarecum neconcludent al discuțiilor, potrivit CNN.

„Nu s-a ajuns la nimic definitiv, în afară de faptul că am insistat ca negocierile cu Iranul să continue pentru a vedea dacă se poate sau nu să se încheie un Acord”, a scris el pe Truth Social. „Dacă se poate, îl informez pe prim-ministru că aceasta va fi o preferință. Dacă nu se poate, va trebui doar să vedem care va fi rezultatul.”

„Ultima dată când Iranul a decis că este mai bine să nu încheie un acord și a fost lovit cu „Midnight Hammer” – asta nu a funcționat bine pentru ei”, a spus Trump, referindu-se la misiunea din iunie a SUA de a bombarda instalațiile nucleare iraniene. „Sperăm că de data aceasta vor fi mai rezonabili și mai responsabili.”

Întâlnirea Trump-Netanyahu, cu ușile închise

Președintele Donald Trump l-a primit miercuri, la Casa Albă, pe Benjamin Netanyahu, iar înaintea întâlnirii era de așteptat ca premierul israelian să îi ceară extinderea discuțiilor dintre SUA și Iran astfel încât acestea să vizeze și programul de rachete al Teheranului și alte amenințări de securitate, dincolo de progrmaul nuclear.

Întâlnirea dintre Trump și Netanyahu – a șaptea de la revenirea lui Trump în funcție – a avut loc, în mod neobișnuit, în întregime cu ușile închise. A durat aproximativ 3 ore.