Campania masivă de împădurire a Chinei în jurul deșertului Taklamakan transformă unul dintre cele mai dure peisaje din lume.

Noile cercetări sugerează că fostul „vid biologic” absoarbe acum mai mult dioxid de carbon decât emite, scrie LiveScience.

Oamenii de știință spun că este primul caz clar în care marginea unui deșert se transformă într-un rezervor natural de carbon.

Deșertul Taklamakan se întinde pe aproximativ 337.000 de kilometri pătrați în nord-vestul Chinei. Înconjurat de munți, primește foarte puțină umiditate și rămâne extrem de arid. Peste 95% din suprafața sa este acoperită de nisipuri mișcătoare.

Proiectul Marele Zid Verde

În 1978, China a lansat Programul Centurii Forestiere din Nord, cunoscut drept Marele Zid Verde. Inițiativa a urmărit plantarea a miliarde de copaci pentru a combate deșertificarea.

Până în prezent, peste 66 de miliarde de copaci au fost plantați în nordul Chinei. Din 2024, vegetația înconjoară complet deșertul Taklamakan.

Suprafața împădurită la nivel național a crescut de la 10% în 1949 la peste 25% astăzi. Cercetătorii spun că centura verde a stabilizat dunele de nisip de la marginea deșertului.

Dovezi privind creșterea absorbției de carbon

Oamenii de știință au analizat 25 de ani de date satelitare și observații la sol. Au studiat precipitațiile, creșterea vegetației, ratele de fotosinteză și nivelurile de dioxid de carbon.

Rezultatele arată o extindere a vegetației de-a lungul marginilor deșertului. În sezonul umed, între iulie și septembrie, cantitatea de precipitații crește semnificativ. Acest lucru stimulează creșterea plantelor și fotosinteza.

Nivelurile de CO2 scad de la 416 părți per milion în sezonul uscat la 413 ppm în sezonul umed. Cercetătorii concluzionează că vegetația de la margine absoarbe mai mult CO2 decât eliberează deșertul.

Studiile anterioare se concentrau pe absorbția realizată de nisip, considerată instabilă în contextul schimbărilor climatice.

Un model pentru alte regiuni deșertice

Rezultatele au fost publicate în revista PNAS. Oamenii de știință spun că Taklamakan reprezintă acum un model funcțional de captare a carbonului în zone deșertice.

Totuși, dezbaterile continuă privind impactul proiectului asupra frecvenței furtunilor de nisip.

Experții susțin că Marele Zid Verde ar putea inspira inițiative similare la nivel global.

Un italian din regiunea Puglia a aruncat la gunoi 20 de lingouri de aur, iar asta a dus la o mobilizare impresionantă de forțe ale autorităților și a locuitorilor din zonă.

Totul s-a petrecut în Torre Lapillo, unde bărbatul își depozitase lingourile, evaluate la aproximativ 120.000 de euro, într-un recipient de tablă aparent banal.

Dar banalul e banal până la capăt, iar asta l-a făcut pe bărbatul de 57 de ani să uite că lingourile sunt în cel mai neatractiv loc, iar, în timpul unei seisuni de curățenie făcută pe fugă, a confundat cutia cu fier vechi și a aruncat-o la gunoi.

La gunoiul menajer!

Panică după plecarea mașinii de gunoi

Omul a realizat târziu greșeala, după ce autospeciala de colectare își terminase deja traseul. Intrat în panică, bărbatul s-a prezentat la secția locală de carabinieri. Inițial sceptici, polițiștii au verificat imaginile camerelor de supraveghere de la domiciliul acestuia, care au confirmat întreaga poveste: momentul în care recipientul de tablă este dus la tomberon și ridicarea ulterioară a gunoiului.

Căutări printre munți de deșeuri

Operațiunea de recuperare a fost descrisă chiar de autorități drept o veritabilă căutare a „acului în carul cu fân”. Deșeurile fuseseră deja transportate la groapa de gunoi din Ugento, unde urmau să fie procesate sau îngropate.

Cu ajutorul angajaților de la groapa de gunoi, carabinierii au identificat camionul compactor și zona exactă în care fusese descărcat conținutul acestuia. După o căutare minuțioasă printre grămezi de gunoaie, comoara a fost găsită: recipientul de tablă era intact, cu toate cele 20 de lingouri înăuntru.

Aurul din gunoi – subiectul zilei în zonă

Aurul a fost returnat proprietarului, care le-a mulțumit emoționat carabinierilor și lucrătorilor de la groapa de gunoi pentru profesionalism și onestitate.

Povestea s-a răspândit rapid în zonă, devenind atât un subiect savuros de conversație, cât și un avertisment serios.

Autoritățile locale au profitat de ocazie pentru a le reaminti cetățenilor că obiectele de mare valoare sunt mai în siguranță în depozite bancare, nu în cutii „discrete” care pot ajunge, din neatenție, direct la tomberon.

Fondul Proprietatea a returnat, în cei 15 ani de pe listarea pe la BVB, peste 29,2 miliarde de lei acționarilor prin dividende, returnări de capital și programe de răscumpărare de acțiuni, au transmis reprezentații companiei de investiții alternative și ai operatorului pieței de valori mobiliare din România.

Unul dintre cei mai importanți emitenți de pe Piața Reglementată a BVB, FP a fost înființat de Guvernul României în decembrie 2005, pentru despăgubirea persoanelor ale căror bunuri au fost expropriate, în mod abuziv, de regimul comunist prin acordarea de acţiuni la FP, în funcţie de pierderile suferite.

Acesta funcționează ca fond de investiții alternativ destinat investitorilor de retail stabiliți în România, la care statul deține, prin Ministerul Finanțelor, 11,57% din acțiuni, iar începând cu anul 2010, administratorul FP este Franklin Templeton International Services S.à r.l,

• Randamentul total pentru acționari este de 1.340% pentru acțiunile Fondului și de 495% pentru valoarea activului net (VAN) în RON, pe acțiune, în ultimii 15 ani
• De la listare, investitorii au realizat peste 1 milion de tranzacții cu peste 46 de miliarde de acțiuni ale companiei, în valoare totală de aproape 34,4 miliarde de lei
• Capitalizarea bursieră a Fondului Proprietatea depășește 2,25 miliarde de lei în prezent.
• Fondul Proprietatea a derulat vânzarea integrală, în anul 2023, a pachetului de acțiuni deținute la Hidroelectrica și a contribuit, astfel, la realizarea celei mai mari Oferte Publice Inițiale din Europa, a patra cea mai mare din lume din acel an și cea mai mare din România până în prezent
• Multe companii importante, aflate inițial în portofoliul Fondul Proprietatea, au parcurs ulterior procesul de listare la Bursa de Valori București (Romgaz, Nuclearelectrica, Electrica)

Tranzacții de zeci de miliarde lei

Potrivit oficialilor FP, în ultimii 15 ani, Fondul a contribuit la atragerea a aproximativ 1,5 miliarde USD în noi investiții străine de portofoliu în România și a finalizat aproximativ 50 de tranzacții cu o valoare totală de aproximativ 4,3 miliarde USD. Acestea includ listarea istorică a Hidroelectrica S.A., precum și în alte tranzacții semnificative de vânzare a unor participații pe piața de capital pentru companiile OMV Petrom și Transgaz, în 2013, și Romgaz, în anul 2015.

Apogeul a fost atins la listarea Hidroelectrica.

Acesta fiind unul dintre reperele din parcursul FP la Bursă a fost listarea companiei Hidroelectrica în anul 2023, în urma încheierii cu succes a celui mai mare IPO realizat vreodată în România, în valoare de 1,9 miliarde de euro.

„O contribuție istorică la creșterea vizibilității pieței de capital”

FP și-a vândut astfel întreaga participație de 19,94% la Hidroelectrica. IPO-ul Hidroelectrica, derulat la BVB in perioada 23 iunie – 4 iulie 2023, a fost cea mare ofertă din Europa și a patra cea mai mare din lume în acel an.

„Fondul Proprietatea este un emitent de referință pentru Bursă, cu o contribuție istorică la creșterea vizibilității pieței de capital atât pe plan local, cât și în rândul investitorilor internaționali. Franklin Templeton, prin experiența vastă la nivel internațional, a asigurat de-a lungul anilor o administrare profesionistă și orientată spre performanță a portofoliului deținut de FP și a investițiilor realizate. FP a ajuns astăzi la o capitalizare de peste 2,25 miliarde de lei, cu o valoare maximă istorică de 13,7 miliarde de lei înregistrată în anul 2022. Totodată, dividendele acordate investitorilor de către FP, pe durata mandatului Franklin Templeton, sunt de peste 29,2 miliarde de lei, randamentul total pentru acționari în ultimii 15 ani fiind de 1.340%”, a declarat Remus Vulpescu, Directorul General al BVB.

Potrivit CEO-ului BVB, Fondul a pledat cu succes în favoarea reformei pieţei de capital şi a companiilor a căror acționar majoritar este Statul român și aflate în portofoliul Fondului, culminând cu momentul istoric în care a vândut întregul pachet de acțiuni la Hidroelectrica și a încheiat IPO-ul în valoare de 1,9 miliarde de euro.

„În  ultimii 15 ani și sub administrarea Franklin Templeton, Fondul Proprietatea a contribuit în mod decisiv la dezvoltarea pieței de capital din România, amplificând vizibilitatea internațională a Fondului și a altor emitenți români în fața investitorilor globali. Fondul a fost și continuă să fie un promotor activ al îmbunătățirii standardelor de guvernanță corporativă, al transparenței, al eficienței, al profitabilității și al responsabilității în cadrul companiilor de stat. Suntem extrem de mândri de acest parcurs extraordinar alături de Fond și acționarii săi, și dorim să continuăm drept partener de încredere, consecvent în apărarea intereselor acționarilor și în crearea de valoare pe termen lung pentru Fondul Proprietatea”, a menționat Daniel Naftali, Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.

În cei 15 ani de la listarea companiei la BVB, investitorii au realizat peste 1 milion de tranzactii cu peste 46 de miliarde de acțiuni FP, în valoare totală de aproape 34,4 miliarde de lei. Valoarea cumulată a dividendelor, returnărilor de capital și programelor de răscumpărare de acțiuni oferite de FP pe perioada mandatului Franklin Templeton este de 29,2 miliarde de lei. Strategia Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, a generat un randament total pentru acționari de 1.340% pentru acțiunile Fondului și de 495% pentru valoarea activului net (VAN)  în RON, pe acțiune.

FP a fost inclus în componența indicelui BET, care reprezintă indicele de referință al pieței de capital din România, în martie 2011. FP mai face parte și din componența indicilor BET-TR, BET-TRN, BET-XT, BET-XT-TR, BET-XT-TRN, BET-BK, BET-FI, BETPlus și ROTX.

„Există o poziție oficializată. Și premierul, și guvernul sunt perfect conștienți de faptul că nu e o perioadă ușoară pentru societatea românească, fără îndoială, nu e o perioadă ușoară. E o perioadă dificilă, e o perioadă care presupune niște costuri, de la disconfort până la o anumită suferință”, a declarat Dogioiu.

Ea a explicat că măsurile și constrângerile curente fac parte dintr-un proces necesar pentru atingerea unui echilibru bugetar care să permită ulterior creștere și dezvoltare sustenabilă pe baze sănătoase.

„În egală măsură, mi-aș dori ca acest lucru să fie înțeles: este o perioadă necesară. Face parte dintr-un tratament, pe alocuri neplăcut, pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a ajunge la un echilibru bugetar care să-i permită ulterior o creștere și o dezvoltare sustenabilă pe baze sănătoase.

Nimeni nu este fericit că există constrângeri, nemulțumiri sau disconfort în societate, că există tensiune. Dar cred că datoria guvernului este să scoată lucrurile la liman, indiferent de costul politic pe care îl implică această decizie. Nu putem nega că este o perioadă dificilă, cu costuri și disconfort, dar este un pas necesar pentru stabilitatea și viitorul României”, a afirmat purtatoarea de cuvânt.

Forțele Armate ale Ucrainei au lovit un depozit major de muniții aparținând armatei ruse, situat în apropierea localității Kotluban din regiunea Volgograd, potrivit Statului Major ucrainean.

Ținta ar fi fost un arsenal al Direcției Principale de Rachete și Artilerie (GRAU), considerat unul dintre cele mai mari centre de stocare pentru rachete, muniții și materiale explozive folosite de armata rusă.

Potrivit părții ucrainene, atacul a fost efectuat cu rachete FP-5 Flamingo. La scurt timp după impact au fost înregistrate explozii puternice, urmate de detonări secundare. Evaluarea completă a pagubelor este în curs.

Autoritățile regionale ruse au confirmat izbucnirea unui incendiu la o instalație a Ministerului Apărării, pe care l-au pus pe seama unui atac nocturn. Guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Bocharov, a declarat că au fost dispuse evacuări pentru protejarea civililor din cauza riscului unor noi explozii în timpul intervenției pompierilor.

Canale de monitorizare și locuitori din zonă au relatat despre explozii puternice și un incendiu de amploare la instalația militară, precum și despre activitatea sistemelor de apărare antiaeriană. Ministerul rus al Apărării a anunțat ulterior că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus 106 drone ucrainene în mai multe regiuni, inclusiv una deasupra Volgogradului, fără a menționa însă un atac cu rachetă asupra depozitului.

Date din surse deschise, citate de presa rusă, indică faptul că zona lovită include unitatea militară 57229/51, unde se află un arsenal GRAU.

Potrivit unui comunicat comun, între COSR și FRG există un contract de sprijin financiar în vigoare, valabil până la 31 decembrie 2026, cu destinație „clară și explicită”: continuarea acțiunilor juridice internaționale privind cazul Anei Maria Bărbosu, inclusiv acoperirea costurilor pentru proceduri și reprezentare legală. Solicitarea de sprijin ar fi venit din partea Federației Române de Gimnastică.

În același document, cele două organizații precizează că vor continua mandatele pentru asocierea Gherdan&Asociații SCA și pentru dr. Mădălina Diaconu (SPLC Avocata&Notaires), în vederea rejudecării dosarului „OG 24/15” în fața Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), de la Lausanne.

Cazul are legătură cu finala olimpică de la sol de la Jocurile Olimpice Paris 2024, unde Bărbosu a obținut medalia de bronz în urma unei decizii a TAS. Tribunalul Federal Elvețian a retrimis dosarul către TAS, după admiterea unei acțiuni de revizuire înaintate de americani, pe fondul identificării unor erori procedurale de comunicare în procesul inițial — decizie care a redeschis procedura arbitrală.

Reprezentanții COSR și FRG susțin că situația este tratată „cu maximă responsabilitate, profesionalism și transparență” și subliniază că sprijinul pentru sportivă nu se rezumă la poziții publice, ci include „acțiuni concrete”, inclusiv susținere financiară și juridică. Totodată, cele două instituții afirmă că vor corecta „cu promptitudine” informațiile pe care le consideră incomplete sau eronate, pentru a evita afectarea imaginii sportivilor și a organizațiilor implicate.

Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Bolojan, a declarat astăzi că Executivul intenționează să declare Combinatul Siderurgic Liberty Galați drept obiectiv de importanță strategică.

Anunțul vine în contextul procedurii de concordat și al unei posibile licitații internaționale anunțate pentru 12 mai.

Întrebată ce demersuri au fost făcute până acum, Ioana Dogioiu a precizat că adoptarea planului de concordat de către instanță presupune, în mod automat, și scoaterea activului la licitație.

„În momentul în care intenția există, da, pentru că este foarte important și ca obiectiv, și pentru conservare, și pentru locurile de muncă, în momentul în care va exista o formă finală, precis o voi comunica”, a declarat aceasta.

La solicitarea jurnaliștilor privind stadiul concret al procedurii, purtătorul de cuvânt a admis că nu deține, în acest moment, informații detaliate. „Nu, nu am în acest moment”, a spus Ioana Dogioiu.

Ordonanța privind accesul la fondul de garantare

În cadrul aceleiași conferințe, discuțiile au vizat și un proiect de ordonanță de urgență aflat recent în primă lectură. Actul normativ ar urma să permită angajaților companiilor aflate în concordat să aibă acces la fondul de garantare.

Întrebată de ce proiectul nu a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței de guvern, Ioana Dogioiu a precizat că va solicita clarificări. „Dacă doriți informații precise despre acest subiect, am să-l întreb. Mi se pare că Ministerul Muncii este inițiatorul și o să vă comunic care este stadiul”, a afirmat aceasta.

Viktor Orbán spune că un astfel de pas ar reprezenta un risc major de securitate pentru Europa. „Planul lui Zelenski nu este o teorie, este o realitate. Președintele cere deschis aderarea la Uniunea Europeană până în 2027 și o tratează ca pe o garanție de securitate militară”, a scris joi pe X liderul Ungariei.

El susține că integrarea Ucrainei în UE nu ar duce la stabilitate. „Aderarea Ucrainei la UE nu ar aduce pace, ci ar aduce războiul în Europa. Acest lucru nu este supus dezbaterii: Ungaria nu va finanța, înarma sau legitima o amenințare la propria sa securitate”, a transmis premierul ungar.

Orbán: Aderarea se face pe merit

„Stimate domnule președinte, sunteți pe o cale greșită. Aderarea la Uniunea Europeană este un proces bazat pe merit. Statele membre stabilesc condițiile, nu țările candidate”, i-a transmis Orbán președintelui ucrainean.

Orbán reclamă amenințări la adresa Ungariei

Liderul de la Budapesta afirmă că, în ultimele zile, Ungaria ar fi fost vizată de declarații amenințătoare. „După președintele ucrainean și ministrul de externe al Ucrainei, acum și unul dintre liderii armatei ucrainene ne-a amenințat, practic, cu o invazie militară. Cum ar trebui tratate aceste mesaje? Trebuie să li se răspundă și, dacă da, atunci ce anume ar trebui spus?”, spune Orbán.

El consideră că poziția Ungariei trebuie comunicată clar partenerilor occidentali: „Trebuie să comunicăm aceste lucruri către Occident și trebuie să ne apărăm împotriva lor. Această cursă a înarmării arată că ideea europeană de a construi și de a menține, cu bani europeni, o armată ucraineană foarte mare este contrară intereselor Ungariei”.

Temeri la Budapesta privind întărirea armatei ucrainene

Orbán susține că o armată ucraineană mai puternică în apropierea granițelor Ungariei ar reprezenta un risc. „Văd riscul ca noi, maghiarii, să contribuim la apariția unei armate ucrainene mai puternice la granițele estice ale Ungariei. Acest lucru este periculos, imprevizibil și poate genera multe probleme în viitor”, a spus el, explicând de ce Budapesta nu participă la finanțarea armatei ucrainene.

Orbán: UE ar fi atrasă în război dacă Ucraina ar deveni membră

„Nu s-a mai văzut ca un stat membru al Uniunii Europene să fie în război cu o țară din afara UE, iar celelalte state membre doar să privească. Dacă Ucraina ar fi astăzi membră, atunci am fi cu toții deja implicați în război”, a spus Orbán, sugerând că Europa ar fi atrasă direct în conflict dacă Ucraina ar deveni membră a Uniunii în timp ce este în război.

Liderul ungar spune că Budapesta nu este împotriva ucrainenilor, dar consideră că aderarea la UE sau NATO nu este soluția potrivită în acest moment. „Nu suntem împotriva ucrainenilor. Căutăm o formă de cooperare care să fie bună și pentru ei, și pentru noi. Aderarea nu este o astfel de formă. Trebuie să ne așezăm la masă și să negociem un acord de cooperare, un fel de parteneriat strategic”, a afirmat el.

Inspectorii de muncă au participat, în perioada 2-6 februarie 2026 la o campanie de verificare la nivel național, vizând respectarea normelor legale în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă.

Au fost făcute 1.834 de controale, în urma cărora au fost aplicate 1.122 de sancțiuni, iar valoarea amenzilor aplicate ajunge la 3.422.500 lei. De asemenea, pentru remedierea deficiențelor, inspectorii au dispus 2.361 de măsuri cu termene precise de implementare.

Potrivit Inspecției Muncii, acțiunile de control au scos la iveală cifre alarmante în ceea ce privește munca nedeclarată.

Din totalul de 577 de persoane identificate la nivel național prestând muncă nedeclarată, marea majoritate, 505 persoane, au fost depistate în județul Constanța, activând în domeniul serviciilor de ride-sharing.

În domeniul relațiilor de muncă, amenzile au totalizat 2.866.000 lei, fiind aplicate 198 de amenzi și 253 de avertismente.

Pe componenta de securitate în muncă, au fost realizate 680 de controale, soldate cu 671 de sancțiuni (91 de amenzi și 580 de avertismente) în valoare de 556.500 lei. Din cauza riscurilor grave de accidentare, inspectorii au dispus oprirea din funcțiune a 15 echipamente de muncă și au decis sistarea activității în două locuri de muncă.

„Siguranța angajaților și respectarea drepturilor contractuale nu sunt opționale. Numărul ridicat de sancțiuni și amenzile de peste 3,4 milioane de lei reflectă determinarea noastră de a elimina practicile ilegale de pe piața muncii și de a preveni accidentele de muncă prin măsuri drastice, inclusiv oprirea utilajelor neautorizate”, a subliniat Mihai Uca, inspector general de stat adjunct.

Asociația Germană a Aeroporturilor a anunțat că greva organizată de VC (sindicatul piloților) și UFO (sindicatul însoțitorilor de bord) a dus la anularea a peste 460 de zboruri. 

Cele mai afectate aeroporturi au fost din Frankfurt și München, fiind anulate anulate majoritatea curselor, inclusiv a celor către destinații intercontinentale, relatează Reuters.  

Lufthansa a precizat că va încerca să reprogrameze pasagerii pe zboruri operate de alte companii din grup sau de parteneri, urmând ca programul de zbor să revină la normal vineri. 

Acțiunea de grevă are loc în acelați timp cu debutul Festivalului Internațional de Film de la Berlin și cu pregătirile pentru Conferința de Securitate de la München, care va începe vineri și va reuni lideri politici și oficiali militari din întreaga lume. 

Sindicatul VC a anunțat încă de anul trecut, în urma unui vot intern, deschiderea membrilor săi de a declanșa greve pentru obținerea unor beneficii de pensionare mai avantajoase. 

Conducerea Lufthansa a declarat că nu dispune de marja financiară necesară pentru a răspunde cererilor sindicatelor. 

Pe fondul grevei, Ministerul Afacerilor Externe  a emis miercuri o atenționare de călătorie pentru Germania.