Potrivit unui comunicat al sindicatului SNGJ Dicasterial, joi, „la sediul Tribunalul Vâlcea, din circumscripția Curtea de Apel Pitești, s-a produs un incident de o gravitate extremă, care vizează direct integritatea fizică și demnitatea profesională a unei grefiere”.

Sindicaliștii spun că femeia a fost chemată în birou de un judecător. În interior se aflau mai mulți judecători.

„Potrivit informațiilor confirmate de colegă, domnul judecător Bogdan Mateescu, fost președinte al Tribunalului Vâlcea și actual candidat pentru funcția de președinte al Curții de Apel Pitești, în prezent fără nicio funcție de conducere, a chemat-o pe colega noastră într-un birou, în prezența altor judecători. Discuția inițiată nu a avut nicio legătură cu activitatea profesională a grefierei, cu atribuțiile de serviciu sau cu conduita acesteia în cadrul instanței. Subiectul invocat a vizat o situație petrecută într-un restaurant din oraș, în afara programului de lucru, în timpul liber al colegei noastre”, scrie în comunicatul SNGJ Dicasterial.

Grefiera ar fi fost agresată fizic

Sindicaliștii susțin că grefiera a fost agresată fizic și verbal.

„În momentul în care colega noastră, cu calm și respect, a precizat că viața sa privată nu privește instanța și nu are legătură cu activitatea profesională, situația a degenerat. Din declarațiile acesteia rezultă că a fost agresată verbal, iar ulterior, în momentul în care a refuzat să accepte un astfel de tratament, a fost împinsă și scoasă forțat din încăpere, fiind bruscată și împinsă pe ușă”, mai scrie în comunicat.

Poliția a fost chemată la fața locului. Au fost luate declarații de la grefieră, de la judecătorul implicat și de la martori.

În urma celor întâmplate a fost formulată solicitare pentru emiterea unui ordin de protecție și a fost deschis un dosar la poliție, „urmând a fi analizate inclusiv eventuale fapte de natură penală”.
Sindicaliștii mai anunță că există înregistrări audio ale incidentului.

„Integritatea fizică a colegei noastre este în mod real pusă în discuție, iar ceea ce s-a întâmplat depășește orice limită admisibilă într-o instituție a statului de drept”, este concluzia SNGJ Dicasterial.

China a interzis producătorilor auto să vândă mașini sub prețul de producție, intensificând astfel măsurile împotriva războiului prețurilor persistent care a cuprins cea mai mare piață auto din lume.

Potrivit Bloomberg, interdicția include nu numai cheltuielile de producție ale unei companii, ci și cheltuielile administrative și vânzarea.

De asemenea, autoritățile chineze au interzis fixarea prețurilor între producătorii de automobile și furnizori și a interzis mărcilor să forțeze dealerii să încheie vânzări de pe urma cărora pierd bani.

Războiul prețurilor, care durează de ani de zile, a transformat industria auto din China, alimentând ascensiunea giganților din industrie, precum BYD și Tesla, în timp ce a împins producătorii mai mici să implementeze reduceri de prețuri pentru a ține pasul.

Potrivit Administrației de Stat pentru Reglementarea Pieței din China, cei care încalcă aceste reguli se pot confrunta cu „riscuri legale semnificative”.

Măsura vine în contextul în care vânzările de autoturisme în China au scăzut cu 19,5% în ianuarie 2026 față de anul precedent, potrivit Asociației Chineze a Producătorilor de Automobile (CAAM), scrie Associated Press. Aceasta a fost cea mai mare scădere procentuală din februarie 2024.

De asemenea, analiștii se așteaptă la o scădere a cererii interne în 2026. S&P a prognozat că vânzările de vehicule ușoare, inclusiv autoturisme, în China vor scădea cu până la 3% în 2026.

Decizia a fost descrisă de oficiali ca un „jalon foarte important” către un contract istoric, salutată de președinția franceză. Anunțul survine cu doar câteva zile înaintea vizitei președintelui Emmanuel Macron în India, programată între 17 și 19 februarie, cu ocazia unui summit pe tema inteligenței artificiale.

Conform surselor oficiale, achiziția va include fabricarea a cel puțin 90 dintre cele 114 avioane direct în India, în cadrul inițiativei „Make în India” promovată de premierul Narendra Modi. Acest acord reprezintă cel mai mare contract de export pentru avionul Rafale și, în cazul confirmării, echivalează cu întregul parc actual de Rafale al aviației militare franceze.

Impact bugetar și strategic

Achiziția face parte dintr-un plan mai amplu de înzestrare militară, cu o valoare totală estimată la 39 de miliarde de dolari, și vine după ce India a anunțat o creștere cu 15% a cheltuielilor militare, ce vor ajunge la circa 85 de miliarde de dolari. Guvernul indian a cerut un amplu transfer de tehnologie și producție locală pentru a stimula industria națională de apărare.

Decizia privind achiziția avioanelor Rafale consolidează relațiile militare și diplomatice dintre India și Franța, fiind considerată un pas strategic pentru securitatea națională și pentru cooperarea bilaterală în domeniul tehnologic și militar.

Acordul va permite, de asemenea, modernizarea și extinderea capacităților aviației indiene.

Biroul fostului cancelar german Angela Merkel a respins, joi, zvonurile potrivit cărora aceasta ar candida la președinția Germaniei, scrutin care va avea loc în 2027. Partidele politice analizează cine ar putea să-l înlocuiască pe actualul președinte al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.

„Este absurd”, a declarat un purtător de cuvânt al fostului birou al cancelarului, în răspunsul la o întrebare adresată de ziarul Tagesspiegel, notează Deutsche Welle.

Potrivit DPA, purtătorul de cuvânt a respins informațiile publicate de tabloidul german Bild, potrivit cărora Partidul Verde din opoziție ar putea să o propună pe Merkel, din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), drept candidată la alegerile prezidențiale din 2027.

Partidul Verde a negat orice plan de a o propune pe Merkel. Co-liderul parlamentar Britta Hasselmann a declarat pentru Rheinische Post: „Nu este nimic adevărat”. „În ceea ce privește alegerea președintelui federal, nimic nu a fost discutat sau decis în cadrul partidului nostru până în acest moment”, a mai spus ea.

Până în prezent, niciun fost cancelar nu a preluat funcția de președinte al Germaniei după ce a părăsit guvernul.

Angela Merkel s-a ținut în mare parte departe de politică de când s-a retras în 2021, dedicându-se în principal vieții private, aparițiilor publice selective și câtorva proiecte majore.

Rolul președintelui german este în mare parte ceremonial, însă această funcție conferă autoritate morală și reprezintă țara pe plan internațional.

Mandatul actualului președinte al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, se va încheia în martie 2027. Conform Constituției Germaniei, el nu poate candida din nou.

Informația a fost publicată de surse ale publicației independente „Novaya Gazeta Europa”.

Accidentul s-ar fi produs din vina șoferului mașinii care deschidea coloana oficială în care se afla Adam Kadîrov. Până la revenirea fiului său în Cecenia, Ramzan Kadîrov nu a comentat public incidentul.

Pe 9 februarie, în cadrul unei întâlniri cu procurorul republicii, Arsan Adaev, Ramzan Kadîrov a făcut prima declarație oficială, exprimându-și nemulțumirea față de atenția mediatică acordată cazului. El a comparat accidentul fiului său cu statisticile generale privind accidentele rutiere din Rusia, sugerând că incidentul a fost exagerat de presa internațională.

În același context, procurorul republican l-a felicitat pe Kadîrov pentru acordarea gradului de general-locotenent, menționând „interacțiunea clară” dintre instituțiile statului, o formulare care, potrivit jurnaliștilor, reflectă lipsa anchetelor penale în cazuri similare ce implică oficiali de rang înalt.

Deși rănile lui Adam Kadîrov nu îi puneau viața în pericol, părinții săi au decis internarea acestuia la spitalul Botkin, una dintre cele mai prestigioase clinici din Moscova. Acolo, medicii i-au extirpat splina și i-au impus o dietă strictă pe o perioadă de șase luni.

Tânărul de 18 ani a suferit și o fractură de maxilar, care i-a interzis temporar consumul de alimente solide. În urma tratamentului și a dietei, Adam Kadîrov a slăbit vizibil, lucru observat și în primul videoclip apărut după externare, publicat pe canalul oficial de Telegram al tatălui său.

Riscul pierderii vederii și soarta gărzilor de corp

Potrivit surselor Novaya Gazeta Europa, cea mai gravă consecință a accidentului este o leziune a nervului optic, diagnosticată de medicii din Moscova. Există riscul ca Adam Kadîrov să rămână orb de un ochi, însă evoluția exactă a afecțiunii nu este încă clară.

În schimb, cei trei gardieni aflați în mașină au suferit răni mult mai grave. Cel puțin doi dintre ei au fost internați la Centrul Medical al Administrației Prezidențiale a Federației Ruse.

Unul dintre aceștia, Bislane Kaimov, ar fi suferit o leziune cranio-cerebrală severă și riscă să rămână paralizat pe viață.

Președintele Nicușor Dan a susținut joi declarații la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Belgia, unde tema centrală a fost competitivitatea Uniunii Europene. Șeful statului a explicat că subiectul are un impact mare asupra nivelului de trai.

„Un Consiliu European cu tema competitivitate. Asta sună abstract, dar de fapt e vorba de condițiile de viață ale oamenilor, pentru că vorbim de salarii, pentru că asta înseamnă o economie competitivă, și vorbim de prețurile pe care oamenii le plătesc, care sunt direct legate cu prețul energiei”, a declarat Nicușor Dan.

Calendarul deciziilor și „al 28-lea regim” pentru companii

Nicușor Dan a prezentat mai întâi aspectele de procedură stabilite la reuniune.

„În întâlnirea de azi s-au stabilit niște termene pentru întâlniri viitoare. După cum știți, o să fie un Consiliu pe 18-19 martie, și acolo Comisia s-a angajat să vină cu mai multe propuneri legate de stabilirea prețului energiei, una din priorități fiind coborârea prețului energiei, care este legat de competitivitatea companiilor.”, a spus Nicușor Dan.

Președintele României a mai precizat că tot în martie și aprilie sunt așteptate propuneri importante pentru mediul de afaceri.

„De asemenea, Comisia s-a angajat să vină în aprilie acest an cu o propunere pentru așa numitul al 28-lea regim pentru companii, adică un sistem unic prin care companiile să se poată înregistra oriunde în Europa, și, de asemenea, cu promisiunea de la toată lumea că această dezbatere se va sfârși la sfârșitul anului 2026. Deci la sfârșitul anului 2026 există promisiunea că vom avea acest regim al 28-lea.”, a menționat el.

„Asta înseamnă că va exista o metodă prin care, la alegere, cineva, oricine care va dori să constituie o companie, să aleagă să constituie o companie într-o țară membră sau să aleagă să constituie o companie pe acest al 28-lea regim și, în felul ăsta, să aibă o companie care să poată să activeze oriunde în Europa.”, adaugă el.

ETS, energie și prețuri

Nicușor Dan a declarat că în iunie va avea loc o dezbatere extrem de importantă privind mecanismul ETS, sistemul certificatelor pentru emisii de carbon.

„În iunie vom avea o dezbatere pe mecanismul ETS, adică acele certificate pentru emiterea gazului cu efect de seră. O să revin la chestiunea asta.”

„Mare parte din discuție și subiectul care pe noi ne-a interesat cel mai mult, despre energie. Pentru că Europa nu este competitivă în mare măsură din cauza faptului că prețul la energie este mult mai mare în Europa decât în Statele Unite sau în China.”, a spus el.

El a spus că discuțiile privind ETS în cadrul întrevederii din Belgia a fost unul destul de complicat în ceea ce privește dezbaterile.

„S-a discutat foarte mult de mecanismul ETS, unde discuțiile au fost destul de contondente între susținători ai ETS, țări care și-au dezvoltat industria de producție pe regenerabile și țări care nu au făcut-o în același nivel și suferă, cum este și România. O să avem o dezbatere interesantă în iunie, când vom rediscuta cu totul reglementarea. În orice caz, toată lumea a fost de acord că parte din creșterea de preț vine din speculatorii care operează pe piața de certificate, care nu ar trebui să fie admiși în sistem.”, a spus Nicușor.

Un alt punct major, a spus președintele, este crearea, în viitor, a unei piețe unice reale a energiei.

„Se conturează o majoritate care își dorește ca Europa să investească într-o adevărată rețea de energie electrică, astfel încât să avem cu adevărat o piață unică și un preț uniform pe teritoriul Uniunii la energie electrică.”

Simplificare și reducerea birocrației

Pe partea de piață internă, discuțiile au vizat reducerea birocrației. „Reprezentanții mediului economic de peste tot din Europa se plâng pe bună dreptate de faptul că birocrația este mult prea mare. De exemplu, banii pe care companiile din Europa îi cheltuie pentru conformarea la diferite reguli sunt de două ori mai mari decât banii pe care companiile din Europa îi plătesc pentru cercetare dezvoltare. Și asta, bineînțeles, este necompetitiv.”, a spus Nicușor.

De asemenea, în cadrul reuniunii de joi din Belgia s-a discutat și despre formarea unor „campioni europeni”, firme suficient de mari pentru a concura la nivel global.

„Cum să facem să constituim așa numiți campioni europeni, adică firme care să aibă relevanță globală și, bineînțeles, că aici este nevoie ca ele să aibă un regim legislativ oarecum uniform în țările europene pentru a putea activa, cumva pe aceleași reguli, pe o piață mai mare.”, a spus președintele.

„Evident că ne dorim ca astfel de companii să activeze, să dea de lucru în România, dar trebuie să anticipăm că, pentru ca lucrul ăsta să se întâmple, infrastructura pe care o accesează trebuie să fie digitalizată. Deci o să fie cumva o competiție internă în care noi trebuie, dacă vrem să atragem tipul acesta de investiții, trebuie să digitalizăm interacțiunea pe care companiile o au cu diferite instituții ale statului român.”

Piața unică și bugetul european

Președintele a spus că Europa nu are încă o piață unică completă, iar „în momentul acesta suntem la jumătate, în sensul că nu există o adevărată piață unică a băncii și a capitalurilor, nu există o piață unică pe zona de telecomunicații și nu există o piață unică pe zona de energie, acolo unde suntem direct interesați.”

Discuțiile despre competitivitate dintre liderii europeni au fost legate și de viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2028-2034.

„Această chestiune a competitivității este strâns legată de dezbaterea pe care o să avem pe parcursul întregului an cu privire la cadrul financiar multianual, adică bugetul Uniunii 2028-2034.”

 „Una din ideile importante care a apărut a fost că, tocmai pentru ca Europa să rămână în această competiție globală, e nevoie de stimularea unor domenii care nu pot doar cu bani privați, cum ar fi zona de inteligență artificială, zona de industria aerospațială, zona de cybersecurity.”

„Discuția pe competitivitate, așa cum am spus, tocmai pentru că e vorba de Europa, pe termen lung va continua la toate ședințele următoare ale Consiliului.”, a mai adăugat Nicușor Dan.

Președintele României, Nicușor Dan, a fost rugat să comenteze decizia judecătorilor CCR în timpul unei conferințe de presă care a avut loc în Belgia la finalul întâlnirii de la Consiliul European.

„Nu vreau să comentez foarte mult pentru că este o autoritate care are libertatea de apreciere”, a spus Nicușor Dan.

El a insistat asupra problemei spunând că societatea vrea o soluție și a recunoscut că judecătorii CCR au tergiversat cazul.

„Totuși este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată, o problemă care trenează în societate de foarte multă vreme (…) evident ca este o tergiversare, o vedem cu toții”, a precizat Nicușor Dan.

Reforma pensiilor speciale, pe care insistă premierul Ilie Bolojan, ar urma să fie trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), au relatat surse din Administrația Prezidențială.

„P⁠are că la CCR s-au cam schimbat polii de putere dacă 8 din 9 judecători au decis amânarea iar a deciziei. Cel mai probabil reforma va fi trimisă la CJUE”, au spus aceleași surse.

Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE în privința statutului magistraților. Miercuri, Curtea Constituțională a decis că va lua o decizie în acest sens pe 18 februarie.

La tragerea Loto 6/49 de joi s-a înregistrat un câștig de categoria I în valoare de 22.948.891,68 lei (aproximativ 4,50 milioane de euro).

Biletul norocos a fost jucat pe platforma Loteriei Române, amparcat.ro, și a fost completat cu trei variante la Loto 6/49 și o variantă la Noroc, prețul total al biletului fiind 28 de lei.

Acesta este primul câștig de categoria I obținut în 2026 la Loto 6/49.

Ultima dată când premiul de categoria I a fost câștigat la Loto 6/49 a fost pe 9 noiembrie 2025, valoarea fiind 49.149.676,24 lei.

Conform Regulamentului privind organizarea și administrarea jocurilor de tip loto tradițional, câștigătorul are 90 de zile de la data tragerii pentru a-și revendica premiul.

Măsura urmărește să ofere o protecție mai bună furnizorilor, inclusiv celor din România, în relația cu marile lanțuri de magazine.

„Fermierii merită un venit echitabil pentru munca lor. Am votat în Parlamentul European propunerea privind cooperarea transfrontalieră împotriva practicilor neloiale care afectează fermierii. În acest fel, combatem și abuzurile care se petrec peste granițe, apărând furnizorii, inclusiv pe cei din România”, a transmis europarlamentarul Dan Motreanu.

Abuz de putere comercială

Potrivit europarlamentarului, problema este una la nivel european, în condițiile în care o parte importantă din produsele alimentare circulă între statele membre. „Aproximativ 20% din produsele agricole și alimentare consumate în Uniunea Europeană provin dintr-un alt stat membru.

Marile lanțuri de magazine nu trebuie să își folosească puterea de negociere în detrimentul fermierilor. Uniunea Europeană are deja reguli pentru a corecta aceste dezechilibre, dar acestea trebuie permanent îmbunătățite, pentru a-i proteja pe cei care produc hrana noastră de zi cu zi”, a scris Motreanu.

Cooperare transfrontalieră

Noul regulament va permite autorităților naționale să colaboreze mai ușor atunci când apar suspiciuni de abuzuri care depășesc granițele unei singure țări. Practic, acestea vor putea face schimb de informații, vor desfășura investigații comune și vor coordona controalele pentru a preveni sau sancționa practicile neloiale.

„Cooperarea coordonată a autorităților naționale va deveni posibilă, astfel încât practicile neloiale transfrontaliere din partea marilor cumpărători care îi afectează pe fermieri și pe micii producători agricoli să fie prevenite, investigate și sancționate”, a explicat europarlamentarul.

Intervenții chiar și fără plângeri

Statele vor putea interveni chiar și fără o plângere formală din partea unui producător, reducând riscul ca fermierii să se teamă de represalii. Pentru cazurile care implică cel puțin trei state membre, va fi organizată o intervenție comună, condusă de unul dintre ele.

„Noul regulament creează un mecanism de asistență reciprocă: autoritățile naționale pot cere și schimba informații, pot colabora la investigații și pot coordona acțiuni de control. Stabilim reguli clare privind acoperirea costurilor, protecția datelor și confidențialitatea, astfel încât furnizorii să fie în siguranță față de represalii”, a precizat Motreanu.

Protecție dincolo de UE

Acesta a subliniat că regulile vor proteja producătorii și în relația cu cumpărători din afara Uniunii Europene, iar autoritățile vor putea interveni direct, fără o plângere oficială, atunci când apar suspiciuni de abuzuri.

Reguli vechi, probleme noi

Uniunea Europeană a adoptat încă din 2019 o directivă privind practicile comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare cu alimente, iar România a transpus-o în legislația națională în 2022. Printre practicile interzise se numără plățile întârziate pentru produse perisabile, anulările în ultimul moment ale comenzilor, modificările unilaterale ale contractelor sau obligarea furnizorilor să suporte costurile produselor irosite.

„Însă, autoritățile de aplicare desemnate de statele membre nu dispun în prezent de mijloacele necesare pentru a detecta încălcări și a aplica sancțiuni în cazurile în care un cumpărător este stabilit într-un alt stat membru”, a menționat europarlamentarul, explicând de ce a fost nevoie de noile măsuri.

Operațiunea a fost realizată de Økokrim, unitatea specializată în combaterea criminalității financiare, în baza unei decizii judecătorești, scrie Der Spiegel.

Potrivit unui comunicat oficial, poliția a percheziționat locuința lui Jagland din Oslo, precum și alte două proprietăți situate în Risør și Rauland, în sudul Norvegiei.

Perchezițiile au fost posibile după ce Consiliul Europei i-a ridicat imunitatea, la solicitarea autorităților norvegiene. Jagland a fost secretar general al Consiliului Europei între 2009 și 2019 și, anterior, președinte al Comitetului Nobel norvegian.

Ancheta vizează posibile fapte de „corupție pasivă”, autoritățile încercând să stabilească dacă avantajele primite de Jagland constituie beneficii ilegale. Conform documentelor publicate în dosarul Epstein la sfârșitul lunii ianuarie, Jagland și/sau membri ai familiei sale ar fi utilizat, în mod repetat, între 2011 și 2018, apartamentele lui Epstein din Paris și New York, precum și proprietatea acestuia din Palm Beach, Florida.

Pentru cel puțin unul dintre aceste sejururi, cheltuielile de călătorie pentru șase adulți ar fi fost suportate integral de Jeffrey Epstein. De asemenea, anchetatorii menționează o ofertă de acoperire a costurilor pentru o vacanță în Caraibe, acceptată inițial de Jagland, dar anulată ulterior.

Thorbjørn Jagland, suspect de corupție agravată, neagă orice faptă penală

Prin intermediul avocatului său, Anders Brosveet, fostul lider laburist în vârstă de 75 de ani a declarat că nu este vinovat de nicio infracțiune și că dorește să coopereze deplin cu ancheta. Acesta urmează să fie audiat de Økokrim în perioada următoare.

Documentele anchetei mai arată că Jagland ar fi solicitat sprijinul lui Epstein pentru obținerea unui împrumut bancar și că Epstein l-ar fi presat în repetate rânduri să faciliteze o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Jagland a admis recent că menținerea relației cu Epstein a fost „o eroare de judecată”.

Jeffrey Epstein, condamnat în 2008 pentru infracțiuni sexuale, a murit în 2019 într-o închisoare din New York, în așteptarea procesului pentru trafic sexual de minori. Dosarul său continuă să genereze investigații și controverse internaționale, mai multe personalități fiind menționate în documente, fără ca simpla apariție a numelui să implice automat vinovăție.