„Ce am găsit săptămâna asta nu e doar o statistică. E un semnal de alarmă. În doar câteva zile, Inspecția Muncii a aplicat sancțiuni de peste 7 milioane de lei. Aproape 500 de oameni lucrau fără forme legale. Nu e puțin. Nu e normal. Și nu poate fi ignorat”, se arată în mesajul publicat de Florin Manole, pe Facebook. 

Joi, Inspecția Muncii a anunțat că, în perioada 30 martie – 03 aprilie 2026, inspectorii în muncă au desfășurat 1.859 de controale la nivel național, în cadrul cărora au fost date peste 1.152 de sancțiuni – atât amenzi, cât și avertismente.

Într-o singură săptămână de controale, inspectorii au dat amenzi de 7.092.500 lei. 

În cadrul controalelor, un număr de 491 de muncitori lucrau fără contract. 

De asemenea, 3 echipamente de muncă oprite pentru a preveni accidentele grave.

Printre principalele probleme identificate: munca la negru, nerespectarea timpului de odihnă și ignorarea măsurilor dispuse în cadrul controalelor anterioare. 

În ceea ce privește Sănătatea și Securitatea în Muncă, angajatorii firmele vizate de controale au primit amenzi pentru lipsa atribuțiilor SSM în fișa postului și neevaluarea riscurilor de accidentare pentru lucrători.

O altă conversație între Lavrov și Szijjarto a fost publicată de Nexta. Sursa menționată a prezentat și transcrierea discuției care pare să demonstreze faptul că oficialii maghiari au oferit rușilor documente și informații din interiorul UE.

Discuția a avit loc pe 2 iulie 2024. Cei doi au discutat despre aderarea ucrainenilor la UE, iar Szijjarto pare să ajute Rusia să găsească un motiv pentru a bloca negocierile sub pretextul „discriminării minorităților naționale în Ucraina”.

„Lavrov: Am sunat să vă întreb despre compromisul la care ați ajuns cu UE în ceea ce privește deschiderea negocierilor cu Ucraina privind aderarea.
Szijjártó: Da, da.
Lavrov: Și au existat rapoarte conform cărora formulările privind minoritățile naționale au jucat un rol decisiv.
Szijjártó: Absolut, exact asta s-a întâmplat.
Lavrov: Încercăm să obținem chiar acel document…
Szijjártó: Oh, ți-l voi trimite, nu este o problemă.
Lavrov: Pentru că ceea ce s-a raportat — formulările spuneau că Ucraina ar trebui să respecte drepturile tuturor minorităților naționale.
Szijjártó: Absolut, absolut, exact asta s-a întâmplat, pentru că, știți, poziția mea este că, atunci când vine vorba de minoritățile naționale, deși, desigur, îi apăr pe maghiari, nu poate exista nicio discriminare, pentru că dacă există discriminare împotriva unuia, mâine ar putea exista discriminare împotriva altora.
Lavrov: Exact. După cum am discutat mai devreme.
Szijjártó: Absolut, absolut.
Lavrov: Ei bine, Peter, dacă îmi poți trimite documentul, îți voi fi foarte recunoscător.
Szijjártó: Desigur. O voi face imediat. Îl voi trimite ambasadei mele de la Moscova, iar ambasadorul meu îl va trimite șefului administrației dumneavoastră și va fi la dispoziția dumneavoastră.”

Convorbiri dezvăluite pe bandă rulantă

Mai multe convorbiri dintre oficialii maghiari și ruși au ajuns recent în presă. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán i-a spus președintelui rus Vladimir Putin că este gata să ajute „în orice fel”, oferindu-se chiar să găzduiască un summit Rusia-SUA la Budapesta pentru a aborda războiul din Ucraina.

„În orice problemă în care pot fi de ajutor, sunt la dispoziția dumneavoastră”, ar fi spus liderul maghiar.

De asemenea, Orbán s-a comparat cu un șoarece care ajută un leu, ceea ce i-a stârnit râsul lui Putin.

Anterior, au fost publicate și alte înregistrări ale conversațiilor dintre miniștrii de externe din Rusia și Ungaria, Serghei Lavrov și Peter Szijjarto. Într-una dintre conversații, Lavrov a solicitat ridicarea sancțiunilor împotriva unei rude a oligarhului Alisher Usmanov. Szijjarto a răspuns că Ungaria, împreună cu Slovacia, pregătește deja o propunere corespunzătoare. Ulterior, ruda a fost eliminată de pe lista sancțiunilor.

La sfârșitul uneia dintre conversațiile înregistrate și publicate, Peter Szijjarto a menționat o vizită la noul sediu al Gazprom adăugând că „sunt mereu la dispoziția dumneavoastră”.

Conform unor oficiali europeni, stilul de comunicare al lui Szijjarto cu Lavrov amintește mai mult de un contact între o „sursă și un intermediar” decât de o conversație între politicieni egali.

Totodată, s-a mai relatat că Ungaria ar fi putut transmite Moscovei detalii despre discuții private dintre liderii UE.

Restricțiile tot mai dure impuse de autoritățile ruse asupra internetului provoacă o creștere vizibilă a nemulțumirii în rândul populației, afectând viața de zi cu zi, mediul de afaceri și chiar susținători ai Kremlinului, potrivit AP.

Într-un weekend recent, câteva zeci de persoane s-au adunat în fața administrației prezidențiale din Moscova pentru a depune plângeri oficiale. Sub privirea atentă a poliției, oamenii au reclamat „întreruperile regulate ale conexiunilor la internet”, blocarea aplicațiilor populare și limitarea accesului la mii de site-uri.

Viața de zi cu zi, dată peste cap

Noile măsuri nu mai sunt resimțite doar ca o problemă politică, ci ca una practică. Restricțiile au început să afecteze activități cotidiene esențiale: comandarea taxiurilor, livrările, plățile electronice sau comunicarea cu familia.

„Acest lucru înfurie un număr imens de oameni”, a declarat politicianul și criticul Kremlinului, Boris Nadejdin, într-un interviu.

Nemulțumirea este cu atât mai mare cu cât restricțiile au ajuns să lovească inclusiv regiuni îndepărtate, care nu au fost afectate direct de conflictul invocat de autorități.

Spre un „ghetou digital”

De ani de zile, Rusia încearcă să controleze strict internetul și să-l izoleze de restul lumii. Însă, în ultima perioadă, măsurile au devenit mult mai agresive.

Pe lângă blocarea a zeci de mii de site-uri și platforme, autoritățile au introdus întreruperi masive ale internetului mobil și au restricționat drastic utilizarea aplicațiilor precum WhatsApp și Telegram.

Avocatul Sarkis Darbinyan, cofondator al grupului RKS Global, spune că obiectivul este clar: împingerea utilizatorilor într-un „ghetou digital” controlat de stat.

„Internetul nu mai este acest bun digital universal”, a avertizat el.

În paralel, autoritățile promovează o aplicație națională, MAX, considerată de mulți drept un instrument de supraveghere.

Autoritățile invocă războiul, dar criticii le contrazic

Oficialii ruși susțin că măsurile sunt necesare pentru securitate, inclusiv pentru a contracara dronele ucrainene care folosesc internetul mobil pentru navigație.

Însă criticii subliniază că restricțiile afectează inclusiv zone care nu au fost niciodată vizate de astfel de atacuri.

Presiune vine și din mediul de afaceri

Nemulțumirea nu vine doar din partea cetățenilor sau a opoziției. Lideri importanți din economie au început să critice public măsurile.

Alexander Șohin, șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, a avertizat că întreruperile „au îngreunat viața atât pentru companii, cât și pentru cetățeni” și a cerut „o soluție sistemică și echilibrată”.

La rândul lor, operatorii telecom au propus alternative mai puțin restrictive, sugerând că ar putea fi vizați doar utilizatorii suspectați, nu întreaga populație.

Antreprenoarea IT Natalya Kasperskaya a criticat dur blocarea VPN-urilor, avertizând că „nu există nicio modalitate tehnică de a bloca VPN-urile fără a perturba întregul internet”.

Proteste prudente, dar în creștere

În ciuda riscurilor, activiștii au încercat să organizeze proteste în mai multe orașe, de la Moscova până la Vladivostok.

Majoritatea cererilor de autorizare au fost respinse, iar unii participanți au fost arestați.

Totuși, au avut loc pichete mici, iar mesajele critice au apărut pe panouri și în spațiul public.

Pentru 12 aprilie, de Ziua Cosmonauticii, opoziția a depus cereri pentru organizarea unor mitinguri simbolice.

„Cosmonautica este imposibilă fără știință și tehnologie, iar acestea sunt imposibile fără internet”, a spus ironic Boris Nadejdin.

„Nemulțumirea este cu adevărat răspândită”

Activista politică Iulia Galyamina a rezumat starea de spirit într-un mesaj public: nemulțumirea față de restricțiile digitale „este cu adevărat răspândită”.

„Cu cât există mai multe proteste publice (…) cu atât mai mare va fi efectul”, a spus ea, referindu-se la blocarea comunicațiilor și limitarea libertății de exprimare.

Într-o Rusie în care protestele sunt strict controlate, reacțiile tot mai vizibile arată că restricțiile asupra internetului nu mai sunt doar o chestiune tehnică sau de securitate, ci una care atinge direct viața de zi cu zi a milioane de oameni.

„Dacă le cerem responsabilitate, trebuie să existe și recunoaștere clară a muncii lor. Rezidenții nu sunt spectatori în sistem. Sunt deja parte din deciziile care se iau în timp real și din îngrijirea pacienților, în fiecare zi”, a transmis ministrul.

Acesta a subliniat că rolul rezidenților în sistemul medical este esențial și nu trebuie tratat ca unul secundar.

„Rezidenții nu sunt o anexă a medicului specialist, a medicului primar sau a “profului”. Ei sunt viitorul sistemului de sănătate și cei pe care ne bazăm pentru o construcție onestă, care nu mai ține cont de trecut, ci de prezent și viitor”.

Potrivit modificărilor propuse, medicii rezidenți vor fi incluși obligatoriu în linia de gardă în unitatea sanitară în care efectuează stagiul, urmând să dubleze medicul de gardă pentru completarea programului normal de lucru.

Modificarea Ordinului ministrului Sănătății Nr. 870

„Am modificat Ordinul ministrului Sǎnǎtǎții Nr. 870, aflat în prezent în transparență pe pagina Ministerului Sănătății, pentru a corecta o nedreptate care nu mai putea fi ignorată în modul în care este recunoscută și plătită munca medicilor rezidenți”.

De asemenea, începând cu anul I, aceștia vor putea participa, la cerere, la gărzi în afara programului normal, sub supravegherea medicului titular, iar din anul III vor putea intra inclusiv în linia I de gardă, cu respectarea competențelor și sub coordonarea unui medic specialist sau primar.

Ministrul a precizat că o schimbare importantă vizează plata acestor activități. „Gărzile efectuate în afara programului normal de lucru vor fi obligatoriu salarizate de unitatea sanitară în care sunt realizate, cu respectarea prevederilor legale”.

„Ei sunt generația care va duce mai departe această profesie, iar sistemul de sănătate are nevoie de ei”.

Ministrul a adăugat că modul în care sunt tratați rezidenții reflectă direcția sistemului medical.

„Chiar dacă am fost medic rezident timp de 2 ani și jumătate și am renunțat la medicină pentru administrație, pentru că mi-a plăcut mai mult, a fost suficient cât să înțeleg importanța medicului rezident în ecosistemul unui spital. Medicul rezident nu este nici salahor, nici la dispoziția cuiva și nici „umplutură” atunci când nu se pot acoperi liniile de gardă. Medicul rezident este un pion important în funcționarea sistemului actual și, mai important, un pion fără de care sistemul de sănătate din viitor nu poate exista”.

Deși are doar 2,55 kilometri, impactul este major. Drumul conectează artoportul, A0 și zona Tunari în mod direct și taie timpii de călătorie de la 20 de minute la doar 2 minute. Desigur, acest nou proiect de infrastructură este esențial pentru Terminalul 2, oferind o reală predictibilitate întregii piețe.

Această nouă axă de mobilitate mută, în mod inevitabil, centrul de interes dinspre Pipera către Tunari. Dacă până acum dezvoltarea rezidențială era limitată de infrastructură și de dependența de câteva artere suprasolicitate, în viitor accesul direct la A0 și proximitatea față de aeroport vor deveni criterii definitorii în evaluarea unei proprietăți. În acest context, Tunari nu mai poate fi privit ca o extensie a orașului, ci ca un teritoriu aflat în plină maturizare, cu potențial real de apreciere accelerată.

Citeşte comunicatul integral AICI

Directorul Festivalului de Film de la Cannes, Thierry Frémaux, a dezvăluit joi selecția oficială în cadrul unei conferințe de presă organizate la cinematograful Pathe Palace din Paris, alături de președinta festivalului, Iris Knobloch.

„Fjord” este primul film al lui Cristian Mungiu realizat în limba engleză.

Din distribuție fac parte Sebastian Stan, nominalizat la Oscar pentru rolul din „The Apprentice”, și actrița norvegiană Renate Reinsve, nominalizată la Oscar pentru rolul din „Sentimental Value”.

Cristian Mungiu este un nume consacrat la Cannes, unde a câștigat Palme d’Or cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, premiul pentru scenariu cu „După dealuri” și premiul pentru regie cu „Bacalaureat”.

Filmul urmărește povestea lui Mihai și Lisbet Gheorghiu, un cuplu româno-norvegian profund religios, care se mută din România în Norvegia împreună cu cei doi copii pentru a fi mai aproape de familia soției.

Tensiunile apar după ce comunitatea începe să pună sub semnul întrebării educația strictă oferită copiilor.

Pelicula explorează diferențele de viziune asupra familiei, libertății și progresului.

Festivalul de Film de la Cannes va avea loc în perioada 12–23 mai.

Apele Române continuă controalele la nivel național, până la data de 15 mai, pentru protejarea resurselor de apă, inclusiv prin verificări tematice la balastiere, aflate în desfășurare până la jumătatea lunii mai.

În perioada ianuarie-februarie 2026 au fost efectuate 929 de controale, în urma cărora au fost aplicate 106 sancțiuni. Dintre acestea, 55 au fost amenzi, valoarea totală ridicându-se la 2.580.000 de lei.

Autoritățile arată că amploarea neregulilor este semnificativă și în anii anteriori. Doar în 2025, în cazul balastierelor, au fost realizate 1.909 controale, fiind aplicate 336 de sancțiuni și 187 de amenzi, în valoare totală de 9.755.000 de lei. Totodată, au fost întocmite 17 dosare penale.

La nivelul tuturor obiectivelor verificate în 2025, inspectorii au efectuat 8.687 de controale, aplicând 1.348 de sancțiuni și 667 de amenzi, care au însumat peste 22 de milioane de lei.

Nereguli recente au fost descoperite și în urma unui control desfășurat în martie 2026 pe râul Sebeș, în zona UAT Hârseni, județul Brașov. Inspectorii au identificat șase captări ilegale de apă și șase păstrăvării care funcționau fără avize sau autorizații.

În acest caz, au fost dispuse măsuri pentru refacerea stării inițiale a cursului de apă, urmând să fie întocmite șase dosare penale și să fie calculat prejudiciul adus resurselor de apă. De asemenea, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente.

Compania din industria de apărare Falcon Defence are trei proiecte strategice în România: producția de muniție de artilerie de 155 mm, de materiale energetice și a unei muniții inovatoare antidronă. Declarația a fost făcută de dr. Cătălin Cîrlănaru, Director of Government and Strategic Affairs în cadrul companiei, în podcastul „Frontier Defense” (episodul 7), găzduit de G4Media.

Potrivit acestuia, Falcon Defence vizează o producție suplimentară de 10.000 de proiectile lunar în țară și crearea a câtorva sute de locuri de muncă. Cîrlănaru subliniază că, deși dronele reprezintă astăzi „ochiul” pe câmpul de luptă, artileria rămâne „pumnul de fier” și „regina” incontestabilă a conflictelor moderne.

Din perspectivă geopolitică, în calitate de fost atașat militar, invitatul analizează războiul din Orientul Mijlociu și anticipează o perioadă lungă de pace după semnarea viitoarelor acorduri. De asemenea, el este optimist în ceea ce privește viitorul NATO, în ciuda tensiunilor euroatlantice actuale.

Proiectile la standarde NATO produse în România

Compania Falcon Defence a intrat pe piața românească „cu intenția de a revitaliza anumite facilități industriale de apărare aflate, în prezent, într-o relativă stare de conservare”, potrivit lui Cîrlănaru. El nu a dezvăluit despre ce fabrici sau entități este vorba, invocând confidențialitatea comercială și nevoia de securitate.

„Având în vedere că, în munca noastră, confidențialitatea comercială este un punct de maximă importanță, nu voi dezvălui, la acest moment, locațiile”, a spus reprezentantul Falcon Defence, parte a Falcon Group, înregistrat în Marea Britanie.

În România, compania intenționează să producă muniție de artilerie de 155 mm la standardul NATO, pentru care există o penurie la nivel mondial, materiale energetice și muniții antidronă. Totuși, planurile pentru începerea producției au fost afectate de războiul din Orientul Mijlociu, a spus invitatul. Potrivit lui, conflictul a îngreunat transporturile de echipamente și materiale necesare și a complicat asigurarea acestor livrări. Inițial, producția de proiectile de 155 mm trebuia să înceapă în octombrie 2026, dar va fi decalată cu 12-15 luni.

„Estimăm că, atât pentru proiectul proiectilelor de 155 mm, cât și pentru cel al materialelor energetice, vom amâna cu cel puțin 12 până la 15 luni investițiile concrete și ieșirea pe linia primelor produse finite”, a explicat Cîrlănaru.

Potrivit reprezentantului companiei, Falcon Defence va crea sute de locuri de muncă și va crește semnificativ producția de obuze, pentru a acoperi deficitul de pe piață. „Unul dintre proiecte vizează cel puțin 150 de locuri de muncă, altul 220, dar vorbim strict despre producție, nu despre retail, lanțul de asigurare sau logistică”, a explicat reprezentantul Falcon Defence, în cadrul podcastului găzduit de G4Media.

El a oferit și cifre legate de producția de proiectile estimată în România: „Producem deja, prin parteneriat public-privat, împreună cu partenerul nostru. Avem disponibile 30.000 de proiectile pe lună. Producția pe care o vom realiza în prima etapă în România este proiectată pentru un plus de 10.000 de unități pe lună. În total, vor fi 40.000.”

Muniția inteligentă anti-dronă: ce își propune compania

Un proiect distinct vizează fabricarea de materiale energetice, necesare pentru independența aprovizionării. „Într-o altă facilitate vom produce materiale explozive de înaltă performanță, RDX și TNT. Acestea stau la baza fiecărui tip de muniție”, a spus Cătălin Cîrlănaru.

Totodată, Falcon Defence intenționează să producă în România muniții inteligente anti-dronă, care dispersează proiectile la scară mică. Acestea sunt esențiale pentru a combate eficient și la costuri reduse roiurile de drone, fie de către militarii de la linia de contact, fie de către instituțiile care asigură protecția propriilor facilități.

De exemplu, atunci când o dronă sau un roi de drone atacă, nu se poate folosi o rachetă deasupra unui oraș precum Bucureștiul sau în apropierea unor obiective importante, cum ar fi Parlamentul, instituțiile de forță ori Ministerul Apărării, din cauza riscului apariției unor daune colaterale. Prin urmare, sunt necesare soluții dedicate pentru astfel de scenarii.

„Se trage cu armament de calibru 7,62, care dispersează 150 de mini-proiectile în apropierea roiului respectiv. Astfel, nu este nevoie de armament de mare precizie pentru a lovi exact drona. Se fabrică așa ceva la noi? Avem planul, partenerul și un memorandum. Proiectul este aproape finalizat”, a explicat reprezentantul companiei.

Cum vede Cîrlănaru rolul artileriei în era dronelor

Cîrlănaru, colonel în rezervă, a declarat că artileria rămâne „pumnul de fier” al câmpului de luptă, în ciuda avansului tehnologic al dronelor. Potrivit lui, artileria tradițională continuă să aibă un rol decisiv în conflicte. Unul dintre avantajele sale este că poate fi folosită 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, indiferent de condițiile meteo. Mai mult, proiectilele standard sunt imune la bruiaj.

„Regina câmpului de luptă” nu și-a pierdut coroana într-un ecosistem militar în care dronele doar asistă și cercetează, iar distrugerea masivă se face tot cu artilerie grea. „Deci, dacă drona este ochiul […] orice lansator de muniție de 155 mm este pumnul de fier. Artileria rămâne regina câmpului de luptă, chiar și în conflictele moderne”, a afirmat Cîrlănaru.

Un producător de drone a confirmat și el spusele lui Cîrlănaru. CEO-ul Orbotix, Bogdan Ochiană, a declarat, tot la „Frontier Defense”, că ucrainenii folosesc multe drone deoarece nu au suficientă muniție de 155 mm pentru artilerie. „Ei nu au muniție, de aceea folosesc drone; nu le utilizează pentru că înlocuiesc total artileria sau pentru că este de 100 de ori mai bine așa. Când lansezi un atac de artilerie, distrugi toată zona, iar artileria va fi mereu importantă”, a adăugat antreprenorul.

Prognozele despre Orientul Mijlociu și NATO

Cîrlănaru, fost atașat militar în Egipt și Pakistan, anticipează că negocierile de pace din regiune, deși complexe, vor duce la un armistițiu de lungă durată. „În opinia mea, în momentul în care se va semna un acord, acesta va fi de lungă durată, adică nu ne așteptăm ca în următorii 40-50 de ani să se întâmple un alt conflict”, a spus el.

Cîrlănaru a făcut referire la Acordurile de la Camp David dintre Israel și Egipt, care au asigurat o pace stabilă între cele două foste mari rivale.

În ciuda tensiunilor euroatlantice, Cătălin Cîrlănaru este optimist cu privire la viitorul NATO. „Sunt foarte optimist și, ca și ceilalți militari din armata română – activi și rezerviști –, adept al unei structuri de securitate puternice. NATO trebuie să existe, și-a dovedit utilitatea. Uniunea Europeană și SUA trebuie să colaboreze, în ciuda anumitor divergențe și disensiuni legate de abordări”, a adăugat invitatul.

Ministerul Afacerilor externe al Emiratelor Arabe Unite a precizat, într-un comunicat citat de Gulf News, că sunt necesare eforturi internaționale pentru a preveni pierderile suplimentare de vieți omenești în Orientul Mijlociu.

Ministerul emirian a subliniat că cea mai importantă chestiune este asigurarea protecției depline a civililor, în conformitate cu dreptul internațional, dar și tratatele internaționale.

Oficialii de la Abu Dhabi sunt solidari „pe deplin” cu guvernul libanez și sprijinul acordat în acest moment critic, subliniind angajamentul său ferm de a susține unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului.

În plus, Ministerul emirian a afirmat poziția fermă a oficialilor de la Abu Dhabi. Ministerul respinge atât violența, cât și escaladarea conflictului, precizând că acestea contravin legilor care reglementează relațiile dintre țări și suveranitatea acestora și contribuie la creșterea riscurilor de instabilitate.

În comunicatul publicat, ministerul emirian a subliniat necesitatea soluționării disputelor prin mijloace diplomatice, mai degrabă decât prin confruntare și escaladare.

Reamintim că, joi dimineață, Israelul a lansat atacuri asupra orașelor Harouf și al-Duwair, din sudul Libanului, la aproape o zi de când SUA, Israelul și Iranul au căzut de acord asupra unui armistițiu temporar. 

Cu toate acestea, Iranul a acuzat SUA, joi dimineață, că a încălcat armistițiul, tot din cauza unor atacuri din Liban. Statele Unite au negat, însă, aceste acuzații.

În mesajul său, Antonescu vorbește despre o „haită” formată, în opinia sa, din vechi exponenți ai curentului băsist și ai zonei „rezist”, despre care spune că au ajuns să creadă că pot dicta direcția politică și instituțională a României. Fostul lider liberal afirmă că reacția acestora la decizia lui Nicușor Dan ar fi disproporționată și motivată de faptul că președintele „a numit niște procurori care nu sunt ai lor”.

Președintele Nicușor Dan a semnat, ieri, decretele pentru numirea a șapte procurori în funcții de conducere la Parchetul General, DNA și DIICOT. Au fost numiți Cristina Chiriac la conducerea Parchetului General, Viorel Cerbu la șefia DNA, Codrin-Horațiu Miron la șefia DIICOT, Marius-Ionel Ștefan și Marinela Mincă în funcțiile de adjuncți la DNA, Marius Voineag ca adjunct al procurorului general și Alex Florența ca adjunct la DIICOT. Președintele a respins o singură propunere, cea a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT. Propunerile îi fuseseră transmise cu o zi înainte de ministrul Justiției, Radu Marinescu.

Numirile au fost contestate de multe voci publice, ce l-au susținut pe Nicușor Dan în campania electorală. Aceștia l-au acuzta pe președinte că a cedat în fața PSD pe tema justiției. Cristina Chiriac și Marinela Mincă au primit avize negative de la CSM, iar în cazul lui Marius Voineag și Alex Florența, CSM nu a reușit să emită un aviz după mai multe runde de vot încheiate la egalitate. Potrivit procedurii legale, avizul CSM este consultativ, iar propunerile ministrului Justiției merg mai departe către președinte, care ia decizia finală.

Nicușor Dan a respins acuzațiile că ar fi validat „propuneri PSD”, afirmând că și-a format propria opinie după discuții cu procurori și că nu s-a consultat cu liderii coaliției înainte de a lua decizia. Președintele a susținut că este convins că a făcut „o alegere bună”, în pofida criticilor venite din spațiul public și din sistemul judiciar.

Crin Antonescu, ce a avut în ultima perioadă atacuri la adresa președintelui, apără acum decizia venită de la Cotroceni. Fostul candidat la alegerile de anul trecut interpretează decizia de la Cotroceni ca pe un semnal politic: președintele, spune el, „nu este captivul unei secte sau haite” doar pentru că a fost votat de o anumită parte a electoratului.