Marți, la Geneva, vor avea loc discuții separate privind Iranul și războiul din Ucraina, a declarat o sursă informată în legătură cu acest lucru pentru Reuters.

O delegație americană, din care fac parte Steve Witkoff și Jared Kushner, se va întâlni marți dimineață cu reprezentanții iranieni. Contactele dintre SUA și Iran vor fi mediate de reprezentanții din Oman, a mai spus sursa pentru Reuters.

Ulterior, în a doua parte a zilei, Witkoff și Kushner vor participa la discuții trilaterale cu reprezentanți din Rusia și Ucraina.

Informația vine în contextul în care războiul din Ucraina și situația din Iran sunt două aspecte care îl preocupă pe președintele american Donald Trump.

Acesta exercită presiuni asupra guvernului iranian în urma represiunii protestelor din țară și a mobilizat o prezență navală americană importantă în regiune.

De asemenea, Trump încearcă să convingă Ucraina și Rusia să încheie un acord pentru a pune capăt războiului.

Moscova și Kievul au confirmat, vineri, faptul că o nouă rundă de negocieri trilaterale se va desfășura săptămâna viitoare, marți și miercuri, de această dată la Geneva, potrivit Associated Press. Negocierile trilaterale anterioare s-au desfășurat la Abu Dhabi.

Instrumentul de inteligență artificială Claude de la Anthropic a fost folosit în operațiunea de capturare a fostului președinte venezuelean Nicolás Maduro, au declarat surse familiarizate cu acest subiect pentru The Wall Street Journal (WSJ).

Misiunea de capturare a lui Maduro și a soției sale a inclus bombardarea mai multor locații din Caracas luna trecută. Informația privind utilizarea Claude în acest raid, prezentată în exclusivitate de WSJ, vine în contextul în care ghidul de utilizare al Anthropic interzice utilizarea lui Claude pentru a facilita violența, a dezvolta arme sau a efectua supraveghere.

„Nu putem comenta dacă Claude sau orice alt model de IA a fost utilizat pentru vreo operațiune specifică, clasificată sau de alt tip. Orice utilizare a lui Claude, fie în sectorul privat, fie în cadrul guvernului, trebuie să respecte politicile noastre de utilizare, care reglementează modul în care Claude poate fi utilizat. Colaborăm îndeaproape cu partenerii noștri pentru a asigura respectarea acestor politici”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei Anthropic pentru WSJ.

Publicația punctează faptul că este posibil ca alte instrumente de inteligență artificială să fi fost utilizate în operațiunea din Venezuela pentru sarcini neclasificate, de la rezumarea documentelor până la controlul dronelor autonome.

La începutul lunii ianuarie, fostul lider venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat de forțele speciale americane.

Autoritățile federale au deschis o anchetă penală pentru a stabili dacă doi ofițeri ICE au mințit sub jurământ în legătură cu împușcarea unui migrant din Minneapolis luna trecută, scrie The Guardian.

Directorul ICE, Todd Lyons, a fost cel care a anunțat că a fost demarată o anchetă comună cu Departamentul de Justiție, după ce dovezile video au revelat că „mărturiile sub jurământ furnizate de doi ofițeri diferiți par să fi făcut declarații neadevărate” despre împușcarea unui migrant în Minneapolis.

Pe durata anchetei, cei doi ofițeri sunt suspendați din funcție. De asemenea, directorul ICE a mai spus că ofițerii ICE ar putea fi concediați și ar putea face inclusiv obiectul unei urmăriri penale.

„Minciuna sub jurământ este o infracțiune federală gravă. Încălcarea acestui jurământ sacru nu va fi tolerată. ICE rămâne pe deplin angajat în transparență, responsabilitate și aplicarea echitabilă a legilor privind imigrația din țara noastră”, a spus Lyons, potrivit The Guardian.

Ce s-a întâmplat

Totul a început la mijlocul lunii ianuarie, când Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a declarat inițial că un ofițer federal a împușcat un bărbat în picior după ce a fost atacat cu o lopată și un mâner de mătură de către trei migranți.

Ulterior, DHS a spus că împușcăturile au avut loc după o urmărire cu mașina în care era implicat un cetățean venezuelean care se afla ilegal în țară. Potrivit BBC, după urmărire, bărbatul a ieșit din mașină și a izbucnit o altercație între el și agentul federal.

În urma acestui incident, doi bărbați, Alfredo Alejandro Aljorna și Julio Cesar Sosa-Celis, au fost acuzați de agresiune cu forța, rezistență sau împiedicarea ofițerilor federali în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Vineri, un judecător de la tribunalul districtual din SUA a respins acuzațiile de agresiune gravă împotriva lor.

Scrisul, cititul sau învățarea unei limbi străine poate reduce riscul de demență cu 40%. Asta arată rezultatele unui nou studiu publicat de Academia Americană de Neurologie.

Cercetătorii americani au descoperit că declinul capacității de gândire și al memoriei poate fi prevenit prin cititul și scrisul regulat, dar și prin învățarea unei limbi străine.

Studiul a inclus datele a 1.939 de persoane, care au fost monitorizate pe parcursul a 8 ani, care nu sufereau de demență la începutul studiului. Cercetătorii au analizat copilăria participanților, luând în considerare factori precum accesul la enciclopedii, globuri, atlase și cărți, dacă li se citea sau dacă învățau o limbă străină, scrie HuffPost.

Ce arată rezultatele

Datele analizate evidențiază că 551 de participanți au dezvoltat boala Alzheimer, iar 719 au dezvoltat tulburări cognitive ușoare (MCI) în timpul studiului.

Cercetătorii au comparat primele 10% dintre persoanele cu cel mai înalt nivel de îmbogățire cognitivă, cu ultimele 10% dintre persoanele care aveau cel mai scăzut nivel. Dintre cei cu cel mai înalt nivel, 21% au dezvoltat Alzheimer. În rândul celor cu cel mai scăzut nivel, cifra a fost de 34%.

După ajustarea factorilor precum vârsta, sexul și educația, cercetătorii au descoperit că scorurile mai mari privind obiceiul de a citi sau a scrie erau asociate cu un risc cu 38% mai mic de a dezvolta boala Alzheimer și cu un risc cu 36% mai mic de a dezvolta MCI.

Studiul nu a demonstrat că aceste activități reduc riscul de demență, ci doar a arătat o asociere.

„Concluziile noastre sunt încurajatoare, sugerând că implicarea constantă în diverse activități stimulante din punct de vedere mental pe tot parcursul vieții poate face diferența în ceea ce privește cogniția”, a spus Andrea Zammit, de la Rush University Medical Center din Chicago, autoarea studiului, potrivit The Guardian.

Totuși, rezultatele acestui studiu trebuie interpretate cu prudență. O limitare a cercetării a fost faptul că participanții au raportat detalii despre experiențele lor din tinerețe și din perioada de mijloc a vieții mai târziu în viață, astfel încât este posibil să nu-și fi amintit totul cu exactitate.

Demența este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății la nivel mondial. Se estimează că numărul persoanelor care suferă de această afecțiune va depăși 150 de milioane la nivel global până în 2050.

Fostul ministru britanic și fostul ambasador al Marii Britanii la Washington, Peter Mandelson, este chemat să depună mărturie în fața Congresului american cu privire la relația sa cu infractorul sexual Jeffrey Epstein.

Doi membri democrați ai Camerei Reprezentanților i-au trimis acestuia o scrisoare, prin care îi solicită să fie interogat în cadrul anchetei privind cazul Epstein, scrie Sky News.

„Deși nu mai ocupați funcția de ambasador britanic în Statele Unite și v-ați retras din Camera Lorzilor, este clar că ați avut legături sociale și de afaceri extinse cu Jeffrey Epstein și dețineți informații critice referitoare la ancheta noastră privind operațiunile lui Epstein. (…) Au ieșit la iveală numeroase dovezi care demonstrează legăturile dvs. strânse cu Jeffrey Epstein pe parcursul mai multor ani”, se arată în scrisoarea trimisă de cei doi membri democrați lui Mandelson.

Potrivit The Guardian, membrii indică, în cadrul scrisorii, unele cazuri în care Mandelson a fost fotografiat sau menționat în documentele publicate în ultimele două săptămâni din dosarele Epstein.

Mandelson are termen până la sfârșitul lunii să răspundă „din cauza urgenței și gravității acestei chestiuni”.

Peter Mandelson a fost ambasador al Marii Britanii în SUA în perioada februarie-septembrie 2025, înainte de a fi demis de premierul britanic Keir Starmer în urma dezvăluirilor legăturilor sale cu Jeffrey Epstein.

Mandelson a respins în repetate rânduri orice faptă ilegală și și-a cerut scuze pentru menținerea relației sale cu Epstein.

Președintele american Donald Trump a afirmat, vineri, că schimbarea actualului regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”, continuându-și amenințările cu o acțiune militară împotriva țării.

„Se pare că ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”, a declarat Trump reporterilor vineri, după un eveniment la Fort Bragg, în Carolina de Nord, fiind întrebat dacă dorește schimbarea regimului în Iran, notează Bloomberg.

„De 47 de ani, ei vorbesc și vorbesc și vorbesc. Între timp, am pierdut multe vieți în timp ce ei vorbesc”, a adăugat Trump.

Administrația de la Casa Albă și-a consolidat în mod constant capacitățile militare în Orientul Mijlociu, în contextul în care președintele american analizează posibilitatea de a lovi din nou Iranul. De asemenea, Trump a amenințat luna trecută că va ataca Iranul dacă nu va accepta un acord pentru limitarea programului său nuclear.

Comentariile lui Trump au loc în contextul în care a trimis al doilea portavion în Orientul Mijlociu în efortul de a crește presiunea asupra Iranului, pe fondul discuțiilor privind limitarea programelor sale nucleare și balistice, potrivit The New York Times.

USS Gerald R Ford și navele de război care îl însoțesc vor ajunge în regiune în aproximativ trei săptămâni, unde se vor alătura USS Abraham Lincoln.

Secretarul de stat american Marco Rubio nu a participat la întâlnirea cu liderii europeni privind subiectul războiului din Ucraina. Acesta urma să se vadă, vineri după-amiază, la Munchen, cu lideri din țări precum Germania, Polonia, Finlanda și cu reprezentanți ai Comisiei Europene. Totuși, a anulat totul pe ultima sută de metri din cauza unor conflicte de program, scrie Financial Times, citând un oficial american.

„Secretarul nu va participa la întâlnirea din formatul Berlin privind Ucraina, având în vedere numărul de întâlniri pe care le are în același timp. El se ocupă de problema Rusiei-Ucraina în multe dintre întâlnirile sale de aici, de la München”, a spus oficialul american pentru FT.

Un oficial european a catalogat anularea întâlnirii drept „o nebunie”, în timp ce un alt oficial a subliniat că întâlnirea dintre ceilalți lideri nu a avut substanță în contextul absenței SUA de la discuții.

Totuși, Marco Rubio a vorbit cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, iar tema centrală a discuțiilor dintre cei doi a fost Ucraina. Alte teme abordate au fost NATO și rolul Europei în cadrul acesteia, a spus un oficial german pentru FT.

Marco Rubio urmează să țină un discurs sâmbătă dimineață la Conferința de Securitate de la München, iar discursul este așteptat de oficialii europeni, pentru a vedea cum a evoluat poziția președintelui Donald Trump față de aliații istorici ai SUA.

În perioada 13-15 februarie, liderii europeni se reunesc la Munchen pentru a discuta despre viitorul alianței transatlantice, relații diplomatice și războiul din Ucraina.

Europa va trebui să-și reproiecteze arhitectura de securitate în propriile condiții, având în vedere agresivitatea Rusiei, a declarat, vineri, președintele francez Emmanuel Macron la Conferința de Securitate de la Munchen.

Acesta a subliniat că actualul cadru de securitate nu va mai fi valabil în viitor și că, în aceste condiții, europenii trebuie să stabilească noi parametri în propriile condiții. Președintele francez a spus că acest lucru ar putea include o abordare mai „holistică” a descurajării nucleare între aliații europeni, potrivit Euronews.

Emmanuel Macron a avertizat că planurile pentru „ziua de după”, care implică o coexistență viitoare cu Rusia, trebuie elaborate de europeni și nu de altcineva.

„Noi trebuie să fim cei care negociază această nouă arhitectură de securitate pentru Europa pentru ziua de după, deoarece geografia noastră nu se va schimba. Vom trăi cu Rusia în același loc, iar europenii în același loc, și nu vreau ca această negociere să fie organizată de altcineva”, a afirmat Macron în cadrul conferinței, făcând referire la SUA și la discuțiile directe avute de Washington cu Moscova.

Macron sugerează un „nou dialog strategic” privind armele nucleare

Tot în cadrul conferinței, președintele francez a sugerat un „nou dialog strategic” privind armele nucleare.

„Am inițiat un dialog strategic cu cancelarul Merz și (alți) lideri europeni pentru a vedea cum putem articula doctrina noastră națională (…) Acest dialog este important deoarece este o modalitate de a articula descurajarea nucleară într-o abordare holistică a apărării și securității. Este o modalitate de a crea convergență în abordarea noastră strategică între Germania și Franța”, a spus Macron în cadrul conferinței, subliniind că va oferi mai multe detalii în următoarele săptămâni, potrivit Euronews.

În perioada 13-15 februarie, liderii europeni se reunesc la Munchen pentru a discuta despre viitorul alianței transatlantice, relații diplomatice și războiul din Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski îi cere trei lucruri președintelui american Donald Trump, pentru a face posibilă încheierea rapidă a războiului.

Într-o declarație pentru POLITICO, la Conferința de Securitate de la Munchen, Zelenski a subliniat că garanțiile solide de securitate și un pachet substanțial de reconstrucție sunt două dintre piesele necesare pentru ca războiul să ia sfârșit.

De asemenea, liderul ucrainean a spus că Trump trebuie să exercite și mai multă presiune asupra președintelui rus Vladimir Putin.

„Sună-l pe Putin și spune-i: «Uite, trebuie să te oprești acolo unde ești acum»”. Trebuie să înghețăm conflictul acum. Apoi ne vom întâlni în cadrul unei trilaterale la nivel de lideri. Și vom găsi o soluție pentru a pune capăt acestui război. Dar o vom face doar pe cale diplomatică”, a declarat Zelenski pentru POLITICO.

În contextul presiunilor din partea Washingtonului pentru a organiza alegeri, Zelenski a abordat și acest subiect, spunând că este „o idee bună”, dar subliniază că mai întâi trebuie să înceteze războiul.

Liderul de la Kiev a mai spus că are nevoie de garanții de securitate pentru a organiza alegeri.

Presat pe această temă, el declară că „dacă președintele Trump, și cred că poate [face acest lucru], … îl va convinge pe Putin [să accepte] un armistițiu [care va dura] două, trei luni, vom organiza alegeri”.

„Dacă președintele Trump îmi va acorda – făcând presiuni asupra lui Putin – un armistițiu de două, trei luni, vom organiza alegeri”, a declarat Zelenski pentru POLITICO.

Potrivit unui comunicat de presă al agenției Fitch, „ratingul „BBB-” al României este susținut de aderarea la UE și de fluxurile de capital aferente, care au sprijinit convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și guvernanța sunt peste nivelul celor din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent mari și persistente, de creșterea datoriei publice, de polarizarea politică și de datoria externă netă destul de ridicată”.

Agenția Fitch mai menționează faptul că „perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice din cauza deficitului fiscal mare, deși în scădere, și a creșterii rapide a datoriei publice raportată la PIB”. În plus, agenția subliniază că deși bugetul pentru acest an nu a fost încă adoptat, Executivul „a început să pună în aplicare măsuri semnificative de consolidare fiscală, care vor conduce la o consolidare fiscală semnificativă în 2026”.

„În opinia noastră, persistă riscuri semnificative pentru consolidarea fiscală pe termen mediu, din cauza creșterii economice slabe, a provocărilor legate de punerea în aplicare, a oboselii fiscale și a tensiunilor din cadrul coaliției guvernamentale formate din patru partide”, se mai menționează în comunicatul agenției de rating Fitch.

Implementarea măsurilor de consolidare a determinat o tendință de scădere a deficitului

Pe de altă parte, implementarea rapidă a măsurilor de consolidare de către guvernul condus de Ilie Bolojan, inclusiv creșterea TVA din august 2025, a determinat o tendință de scădere a deficitului bugetar.

„Pe baza datelor preliminare privind lichiditățile (deficit de 7,7% din PIB), estimăm că deficitul bugetar ESA a fost de aproape 8% din PIB anul trecut. Implementarea pe tot parcursul anului a măsurilor pentru 2025 și înghețarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea reduce deficitul ESA cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026”, se menționează în comunicat.

În evaluarea agenției Fitch se precizează că datoria publică brută a crescut în ultimii doi ani, estimată la aproape 59% la sfârșitul anului trecut. În lipsa unor măsuri suplimentare, aceasta ar putea să crească. „Prognozăm că raportul datorie/PIB va crește la 63 % în 2027 și, fără măsuri suplimentare, va continua să crească”, se arată în comunicat.

În privința creșterii PIB-ului, agenția Fitch preconizează că aceasta „va rămâne sub potențialul său de 2% până în 2027”, însă „investițiile vor crește puternic, datorită stimulului anticiclic al fondurilor UE, consolidat de creșterea componentei de granturi din Planul de redresare și reziliență”.

Instabilitate politică în scădere

Un punct slab pentru ratingul țării noastre este reprezentat de inflația ridicată, „agravat de impactul inflaționist temporar al majorării cotei TVA și de expirarea plafonului prețului energiei electrice”. Totuși, Fitch notează faptul că instabilitatea politică „s-a atenuat considerabil de la alegerea președintelui Nicușor Dan în mai și formarea unui guvern pro-occidental format din patru partide, cu o majoritate confortabilă în iulie 2025, ceea ce a facilitat adoptarea pachetelor de consolidare fiscală. Pe de altă parte, tensiunile din cadrul coaliției, punctează agenția Fitch, „inclusiv în ceea ce privește negocierile privind bugetul pentru 2026, costul politic al consolidării fiscale și polarizarea internă ridicată ar putea pune în pericol adoptarea de măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului fiscal mare”.

„Costurile de împrumut au scăzut de la ultima noastră revizuire a ratingului din august 2025, reflectând evoluțiile interne și apetitul rezistent al investitorilor pentru activele piețelor emergente. Ne așteptăm ca plățile dobânzilor guvernamentale raportate la venituri să crească până la mediana „BBB” până în 2027”, mai notează agenția de rating.

Decizia Fitch a venit în aceeași zi în care România a intrat oficial în recesiune tehnică.