Anunțul a fost făcut de Brad Cooper în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de secretarul Apărării, Pete Hegseth.

„Atacurile noastre împotriva marinei iraniene s-au intensificat. Suntem acum la peste 30 de nave scufundate, iar în ultimele ore am lovit un portavion de drone, o navă de dimensiunea unui portavion din al Doilea Război Mondial. Acesta arde chiar în acest moment”, a declarat Cooper, citat de AFP. 

În plus, comandantul a mai anunțat reducerea semnificativă a capabilităților ofensive ale Teheranului, precizând că iranienii și-au redus semnificativ atâta atacurile cu rachete balistice, cât și cele cu drone. 

„În ultimele 24 de ore, atacurile cu rachete balistice au scăzut cu 90% față de prima zi, iar atacurile cu drone cu 83%”, anunță amiralul.

Cooper a mai spus că de la începutul războiului, „peste 500 de rachete balistice și peste 2.000 de drone în întreaga regiune”. 

Amiralul Cooper a declarat că operațiunea va continua cu scopul de a reduce cât mai mult capacitățile ofensive iraniene. „Pe măsură ce trecem la următoarea fază a acestei operațiuni, vom demonta sistematic capacitățile de producție de rachete ale Iranului pentru viitor”, a spus Cooper.

Angajamentul angajaților față de locurile lor de muncă este influențat de diverși factori legați de mediul de lucru și de modul în care organizațiile își gestionează echipele.

Printre cele mai importante elemente se numără claritatea cerințelor postului, indicată de 61,5% dintre lucrători, ceea ce subliniază importanța unor funcții și responsabilități bine definite, conform cifrelor din The Happiness Index.

Un alt aspect cheie este angajamentul față de succesul companiei, identificat de 57% dintre angajați ca un factor determinant în consolidarea legăturii lor cu locul de muncă.

De asemenea, relevant este accesul la resursele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor, menționat de 55,3%, ceea ce arată că deținerea de instrumente adecvate și condiții de muncă favorabile contribuie la un nivel mai ridicat de implicare în muncă.

Alți factori care influențează implicarea angajaților includ informațiile despre companie, colaborarea eficientă între echipe și inspirația generată de organizație, toate acestea fiind la niveluri apropiate de jumătate dintre angajați.

În termeni generali, implicarea angajaților nu depinde de un singur factor, ci de un mediu organizațional care combină claritatea, comunicarea, resursele adecvate și cultura corporativă.

Duminică, de la ora 19.00, BT Arena va găzdui prima partidă a campionaei României la baschet masculin din Top 8 al Ligii Adriatice. Clujenii joacă împotriva unei dintre cele mai titrate echipe din baschetul sârbesc, cu o participantă constantă în Euroligă, Steaua Roșie Belgrad.

Va fi pentru a treia oară când cele două echipe se vor îântâlni, însă este primul meci oficial. U-BT și Steaua Roșie au mai jucat meciuri amicale în perioadele de pregătire dinaintea sezoanelor 2015-2016 și 2022-2023.

Clubul din capitala Serbiei a sărbătorit în 4 martie 81 de ani de la înființare. De atunci și până acum, Steaua Roșie a reușit să câștige de 24 de ori campionatul intern. În vitrina formației din Belgrad se mai află 15 Cupe, 7 titluri în Liga Adriatică și câte o SuperCupă, atât pe plan intern, cât și în competiția regională. Pe plan european, Zvezda a triumfat în FIBA Saporta Cup, în sezonul 1973-1974.

Steaua Roșie este pe locul 7 în Euroligă, cu 17 victorii în 29 de etape, având șanse reale la Play-Off, acolo unde au mai ajuns o singură dată, în 2016.

Printre cele 17 victorii de până acum, se numără succesele răsunătoare cu Olympiakos Pireu, Real Madrid, Panathinaikos Atena sau Fenerbahce Istanbul, ultimele trei fiind încoronate campioane ale competiției în sezoanele 2022-2023, 2023-2024 și 2024-2025.

În Liga Adriatică, Steaua Roșie a încheiat Grupa B pe locul secund, cu 12 victorii și 4 înfrângeri, în spatele marii ei rivale, Buducnost Voli.

Lotul sârbilor cuprinde nume grele din baschetul european: Chima Moneke, Cody Miller-McIntyre, Jared Butler, Nikola Kalinic, Joel Bolomboy sau Jordan Nwora sunt doar câțiva dintre jucătorii care vor călca pe parchetul din BTarena în meciul de duminică.

Atât U-Banca Transilvania, cât și Steaua Roșie vin după ce au câștigat Cupa pe plan intern.

Lică Octavian Parfene și Christian Gudu, ambii din cadrul Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța au fost reținuți azi noapte de procurorii DNA.

Christian Gudu a fost reținut aseară, la ora 23:35, iar Lică Octavian Parfene a fost reținut de DNA începând cu ora 01:50.

Ambii au fost prinși în flagrant și sunt acuzați de luare de mită.

Surse judiciare susțin că ambii au primit sume de bani în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intra în îndatoririle lor de serviciu, mai precis pentru ca formalitățile vamale pentru importurile de mărfuri din perioada 01.12.2025-05.12.2025, realizate de agenți economici având comisionar vamal pe QUALITY BROKER SRL, să se desfășoare cu ușurință și cu prioritate.

Lică Octavian Parfene și Christian Gudu sunt, la această oră, la sediul DNA central, în audierea procurorilor DNA de la Secția a II-a.

Benzina și motorina, mai scumpe de la o zi la alta

Prețurile combustibililor au crescut imediat după izbucnirea conflictului. În Marea Britanie, benzina a urcat cu 3 pence pe litru între sâmbătă și joi. Motorina a crescut cu 5 pence pe litru în același interval.

În SUA, benzina s-a scumpit cu aproximativ 23 de cenți pe galon față de săptămâna precedentă. Motorina a urcat cu 41 de cenți pe galon în aceeași perioadă. Creșterile sunt însă sub cele din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a dus prețurile la maxime istorice.

Gazele naturale, aproape duble în câteva zile

Prețul de referință al gazelor naturale din Marea Britanie a depășit marți 165 pence pe term. Este cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Prețul a închis la 138 pence, cu peste 20% mai mult față de ziua precedentă.

Consumatorii britanici sunt deocamdată protejați prin plafonarea prețului energiei. Dacă prețurile rămân ridicate, plafonul de vară ar putea fi majorat.

Transportul maritim blochează lanțurile de aprovizionare

Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale din lume, și-a redus dramatic traficul. Aproximativ 200 de tancuri au rămas blocate după amenințările Iranului.

Costul închirierii unui superpetrolier a atins luni un record de peste 400.000 de dolari pe zi. Este aproape dublu față de săptămâna precedentă. Efectele asupra prețurilor la raft vor fi resimțite în 6-12 luni, arată o analiză FMI din 2022.

Îngrășămintele s-au scumpit cu 21% într-o săptămână

QatarEnergy, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaz, a oprit producția după atacuri asupra instalațiilor sale. Prețul ureei, ingredient esențial pentru îngrășăminte, a urcat la 567 de dolari pe tonă. Experții avertizează că efectele asupra prețurilor alimentare nu vor fi imediate, dar sunt inevitabile.

Inflația și dobânzile, sub presiune

Înainte de conflict, Banca Angliei estima că inflația ar putea atinge ținta de 2% încă din aprilie. Acum, scenariul s-a complicat. Analiștii anticipează reduceri mai puține ale dobânzilor în 2025.

Unii prevăd chiar creșteri. Ratele ipotecare variabile ar putea urca, afectând milioane de debitori.

O cercetare-flash realizată joi de firma de consultanță 40dB pentru publicația El Pais și postul de radio Cadena SER, 68,2% dintre respondenți resping acțiunea militară, în timp ce doar 23,2% o susțin.

Rezultatele sondajului, impresionante, indică faptul că opoziția față de conflict nu se limitează la electoratul de stânga, deși acesta este curentul politic care s-a poziționat cel mai clar împotriva intervenției.

45% dintre respondenți spun că sunt în puternic dezacord cu atacul, 23,2% sunt oarecum împotrivă, ceea ce duce totalul respingerii la 68,2%.

Conservatorii de la VOX înclină către sprijin

De cealaltă parte, 15,2% spun că sunt oarecum de acord, iar 8% sunt puternic de acord, totalizând 23,2% sprijin.

Susținătorii partidului VOX (conservator puternic, adesea comparat cu partidele de tip anti-establishment din Europa și apropiat de dogma trumpistă) și-au declarat sprijinul într-o majoritate de 52,8%.

36,2% dintre susținătorii Partidului Popular (care nu și-a anunțat o poziție oficială în această privință, dar a criticat constant guvernul pentru opoziția față de intervenția militară) s-au declarat de acord cu atacurile.

90% dintre alegătorii PSOE (partidul istoric al socialiștilor spanioli) au respins atacurile.

Interesul public pentru Orientul MIjlociu este crescut

Sondajul indică și un interes public foarte mare pentru evoluțiile din Orientul Mijlociu.

Aproape 80% dintre respondenți afirmă că urmăresc știrile despre conflict, fără diferențe majore între alegătorii celor patru partide principale.

În ceea ce privește reacțiile emoționale, îngrijorarea este sentimentul dominant, menționat de 36,5% dintre participanți, urmată de indignare (18,3%), incertitudine (16,7%), frică (12,6%) și tristețe (8,7%).

Doar 3,7% au declarat că se simt în siguranță, iar 2,1% spun că sunt indiferenți.

Majoritatea susține deciziile guvernului spaniol

Institutul de sondare a evaluat și percepția publicului asupra principalelor măsuri adoptate de guvernul spaniol în contextul crizei. Toate trei au primit sprijin majoritar.

Cea mai populară decizie este trimiterea unei fregate spaniole în apele cipriote, ca parte a unei desfășurări defensive a mai multor state ale Uniunii Europene, în eventualitatea unor atacuri cu rachete iraniene.

Măsura este susținută de 61,5% dintre respondenți

De asemenea, refuzul Spaniei de a oferi sprijin militar Statelor Unite și Israelului este privit favorabil de 56,9%, în timp ce 21,4% îl resping.

În același timp, veto-ul privind utilizarea bazelor americane de la Morón și Rota, decizie care a provocat furia lui Donald Trump, este aprobat de 53,2% dintre participanți, în timp ce 25,8% o critică.

În rândul alegătorilor PP, 70% susțin trimiterea fregatei, însă doar 33% sunt de acord cu refuzul de a sprijini Washingtonul și Tel Avivul, iar 30,7% aprobă blocarea utilizării bazelor americane. În rândul alegătorilor Vox, 25,9% susțin refuzul sprijinului militar, iar **20,3% aprobă veto-ul asupra bazelor.

În tabăra electoratului de stânga, sprijinul pentru deciziile guvernului este covârșitor, deși ceva mai scăzut – aproximativ 65% – în cazul trimiterii fregatei.

Sánchez are șansa să recupereze capital politic

Criza pare să îi ofere premierului Pedro Sánchez o rară oportunitate de a recupera capital politic, după luni în care guvernul său a fost afectat de sondaje slabe încă de la alegerile generale din iulie 2023.

42,2% dintre respondenți aprobă acțiunile premierului, față de 37,6% care le dezaprobă. În contrast puternic, reacția liderului opoziției și al PP, Alberto Núñez Feijóo, este văzută favorabil de doar 18,7%, în timp ce 45,3% o critică.

Chiar și în rândul alegătorilor PP, rata de aprobare a liderului opoziției nu depășește 49,7%, iar printre alegătorii Vox ajunge la 22,8%.

În același timp, 20% dintre alegătorii PP și 11,7% dintre cei ai extremei drepte declară că sunt mulțumiți de prestația lui Sánchez, în timp ce aproape 80% dintre susținătorii partidelor de stânga îl aplaudă.

Ostilitate puternică față de Trump și Netanyahu

Sondajul relevă și o animozitate pronunțată față de Donald Trump în rândul spaniolilor. Doar 12,7% dintre respondenți susțin politicile fostului președinte american. Chiar și în rândul alegătorilor Vox, partidul cel mai apropiat de acesta, sprijinul ajunge doar la 30,6%, iar în rândul alegătorilor PP nu atinge nici 20%.

Situația este și mai nefavorabilă pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu: acesta convinge doar 23,4% dintre susținătorii extremei drepte și 16,5% dintre alegătorii PP.

Conflictul și impactul asupra votului în Castilia și León

Cercetarea a analizat și dacă conflictul din Orientul Mijlociu ar influența votul cetățenilor în cazul unor alegeri. 47,3% spun că nu ar lua în considerare acest factor, în timp ce 42,8% afirmă că ar conta.

În cazul alegerilor regionale, efectul este și mai redus. În contextul scrutinului regional aflat în desfășurare în Castilia și León, mai mult de jumătate dintre respondenți spun că atacurile asupra Iranului nu le-ar influența votul.

Sondajul flash a fost realizat joia aceasta, prin 500 de interviuri online, metoda standard utilizată de firma 40dB.

Cercetarea a coincis cu o perioadă de tensiuni crescute între Washington și Madrid, după ce Donald Trump a amenințat Spania pentru refuzul de a oferi sprijin militar și pentru criticile la adresa poziției americane.

Marja de eroare este de 4,38%.

Cercetarea a analizat sute de studii privind creșterea nivelului mării. S-a descoperit că aproximativ 90% dintre ele ar fi subestimat nivelul de referință al apelor de coastă cu o medie de aproximativ 30 de centimetri, arată Euronews.

Problema provine dintr-o neconcordanță între modul în care sunt măsurate altitudinile terenului și nivelul apei. Multe modele pornesc de la presupunerea că nivelul zero al terenului corespunde exact nivelului mării, ceea ce nu este întotdeauna corect în realitate.

Cercetătorii explică faptul că în zonele de coastă intervin numeroși factori – valuri, curenți, maree, vânt sau fenomene climatice precum El Niño – care pot modifica nivelul apei.

Milioane de persoane ar putea fi mai expuse riscului

Dacă nivelul mării va crește cu peste un metru până la sfârșitul secolului, așa cum estimează unele scenarii climatice, suprafața de teren inundată ar putea fi cu până la 37% mai mare decât s-a calculat anterior. Potrivit autorilor studiului, acest lucru ar putea pune în pericol suplimentar între 77 și 132 de milioane de oameni care trăiesc în zone de coastă.

Riscurile sunt deosebit de mari în Asia de Sud-Est, în statele insulare din Pacific și în unele regiuni din așa-numitul „Sud global”, unde diferențele dintre măsurători sunt cele mai mari.

Impact direct asupra comunităților de coastă

Creșterea nivelului mării este deja o realitate pentru unele comunități insulare. În arhipelagul Vanuatu din Pacific, localnicii spun că plajele se erodează, arborii de pe coastă sunt smulși de apă, iar unele locuințe se află la doar câțiva metri de mare în timpul mareei. În anumite zone, drumuri și infrastructuri au fost deja mutate spre interiorul coastei din cauza înaintării apei.

Cercetătorii avertizează că aceste noi estimări ar putea obliga guvernele să își revizuiască planurile de adaptare la schimbările climatice și strategiile de protecție a zonelor de coastă.

Culorile neutre – gri, bej, taupe, alb delicat – nu sunt semnul unui interior plictisitor. Ele sunt, potrivit psihologiei, răspunsul firesc al unei minți care procesează deja prea multe informații în fiecare zi.

Minimalismul înseamnă să deții mai puține lucruri, notează Global English Editing.

Liniștea vizuală înseamnă să creezi calm prin culori, indiferent de câte obiecte ai. Poți avea rafturi pline de cărți și totuși un spațiu liniștit, dacă paleta de culori rămâne discretă.

Culorile neutre – gri, bej, taupe, alb delicat – creează un fundal care nu cere nimic minții tale. Nu declanșează reacții emoționale, nu concurează pentru atenție și nu adaugă la încărcătura mentală deja existentă.

De ce unele minți au nevoie de spații liniștite

Viața modernă procesează mai multe informații într-o zi decât generațiile anterioare întâlneau într-o lună. Fiecare suprafață a devenit un ecran, fiecare moment – o oportunitate de stimulare.

Pentru persoanele cu sensibilitate sporită la stimuli, acest ritm creează o oboseală invizibilă. Creierul funcționează la capacitate maximă. Un perete roșu aprins sau un model geometric îndrăzneț devine, în acest context, un surplus pe care sistemul nervos nu îl mai poate gestiona.

Griul și bejul acționează ca o expirație vizuală. Există pur și simplu ca fundal pentru odihnă.

Neutru nu înseamnă fără personalitate

Liniștea vizuală se poate construi prin texturi, nu prin culori. Perdele de in, pături de lână, ceramică, lemn natural – fiecare obiect are prezență fără să strige după atenție.

Plantele adaugă vitalitate fără haos, deoarece verdele natural este perceput de creier ca o culoare neutră. Iluminatul completează tabloul: becuri calde seara, lumină naturală ziua, lumânări când e nevoie de delicatețe.

Când neutrul devine prea neutru

Există și un risc al excesului. Spațiile complet lipsite de stimulare pot deveni opresive, asemeni unei săli de așteptare scumpe. Echilibrul arată diferit pentru fiecare.

Unii păstrează dormitorul neutru și lasă bucătăria să aibă culoare. Alții rotesc lucrările de artă colorate în funcție de starea mintală din acea perioadă.

Scopul nu este să trăiești într-o cutie fără culoare. Scopul este să respecți ceea ce are nevoie sistemul tău nervos pentru a funcționa echilibrat.

Gruparea Hezbollah a transmis vineri dimineață un avertisment către locuitorii israelieni care trăiesc aproape de frontiera cu Libanul și le-a cerut să părăsească zonele situate la mai puțin de cinci kilometri de graniță, potrivit informațiilor relatate de BBC.

Mesajul a fost trimis pe canalul de Telegram al organizației, publicat în limba ebraică. Agenția Reuters precizează că anunțul a avut rolul de a transmite o reacție la acțiunile recente ale armatei israeliene în Liban.

În mesajul postat pe platforma de socializare, Hezbollah a criticat operațiunile militare ale Israelului și a făcut precizarea că acestea vor avea consecințe.

„Agresiunea armatei voastre împotriva suveranităţii Libanului şi a cetăţenilor paşnici, distrugerea infrastructurii civile şi campania de expulzare pe care o desfăşoară nu vor rămâne fără răspuns”, a declarat Hezbollah.

Tensiunile dintre cele două părți au crescut după ce armata israeliană a lansat un nou val de atacuri asupra unor ținte din Liban. Loviturile au fost lansate joi seara, după ce autoritățile israeliene au cerut locuitorilor din suburbiile sudice ale Beirutului să plece din zonă.

Partea aceasta a capitalei libaneze este cunoscută drept un bastion important al Hezbollah.

În paralel, Forțele de Apărare ale Israelului au anunțat că operațiunile militare nu s-au limitat la Liban. Armata israeliană a anunțat că a început „un val amplu de lovituri împotriva infrastructurii regimului terorist iranian din Teheran”.

Hezbollah avertizează locuitorii israelieni să evacueze zona de frontieră

Hezbollah-ul libanez a avertizat vineri locuitorii israelieni să evacueze orașele aflate la 5 km de granița dintre cele două țări.

„Agresiunea armatei voastre împotriva suveranității libaneze… nu va trece fără un răspuns”, a declarat Hezbollah pe Telegram, vineri dimineață.

Israelul și Hezbollah au făcut schimb de lovituri pe măsură ce conflictul se extinde în Orientul Mijlociu. Israelul a efectuat mai multe atacuri peste noapte în Dahieh, o suburbie sudică a Beirutului, pe care o consideră o bastionă a Hezbollah. Aceasta vine după anunțul de joi al armatei israeliene că a început să vizeze infrastructura Hezbollah din Beirut.

Până în prezent, 123 de persoane au fost ucise și 683 rănite în urma atacurilor israeliene din Liban, potrivit Agenției Naționale de Știri a țării, joi seară, citând Ministerul Sănătății Publice.

Hezbollah issues an evacuation warning to residents of the northern Israeli communities located within 5 km of the border line. pic.twitter.com/VmnowMAYEj

— Ali Hashem علي هاشم (@Alihashem) March 6, 2026

Garda iraniană susține că a lansat rachete asupra orașului Tel Aviv, deși IDF nu a emis nicio alertă

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran anunță un val de lansări de rachete asupra centrului comercial al orașului Tel Aviv, potrivit agenției de știri de stat iraniane IRNA.

„Rachetele se îndreaptă spre Tel Aviv”, scrie IRNA, relatând o declarație a IRGC privind „un atac combinat cu rachete și drone… care vizează locații din inima orașului Tel Aviv”.

În ciuda declarației IRGC, nu există avertismente imediate din partea Forțelor de Apărare Israeliene cu privire la un atac cu rachete care se apropie, scrie The Times of Israel.

Qatar interceptează un atac cu drone asupra unei baze americane

Ministerul apărării din Qatar a declarat vineri că forțele țării au interceptat un atac cu drone asupra bazei aeriene americane Al Udeid, scrie Sky News.

Este cea mai mare bază americană din regiune, deși s-a golit semnificativ de la începutul conflictului, pe fondul temerilor că ar putea fi o țintă a atacurilor iraniene.

Guvernul qatarez a trimis anterior alerte de securitate către telefoanele mobile din țară, avertizând locuitorii să stea departe de ferestre și zone deschise.

Joi, Sir Keir Starmer a anunțat că patru avioane Typhoon suplimentare vor fi trimise la baza Al Udeid. Avioane din Escadrila 12 a RAF au fost trimise anterior în Qatar la sfârșitul lunii ianuarie.

Explozii la Teheran, în timp ce Israelul lansează noi atacuri

Israelul a declarat că a lansat un val de atacuri asupra Teheranului vineri dimineață, vizând „infrastructura regimului” din capitala iraniană, scrie The Guardian.

Forțele israeliene au lansat un „val de atacuri la scară largă împotriva infrastructurii regimului terorist iranian din Teheran”, se arată într-un comunicat militar.

Televiziunea de stat iraniană a raportat explozii în mai multe părți ale orașului.

Știrea inițială

Este vineri, iar conflictul din Orientul Mijlociu, început de Statele Unite împreună cu Israelul împotriva Iranului a ajuns în ziua a șaptea. De joi până astăzi au avut loc o serie de evenimente pe măsură ce ofensiva de eliminare a Iranului escaladează. MEDIAFAX va transmite în continuare desfășurarea evenimentelor în format de LIVE TEXT.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu pentru NBC că Iranul este pregătit să se confrunte cu trupele americane dacă SUA vor decide să lanseze o invazie terestră.

Oficialul iranian a avertizat că un astfel de conflict nu ar aduce victorie nimănui și a spus că Teheranul nu solicită un armistițiu în acest moment.

În paralel, președintele american Donald Trump a făcut o serie de afirmații despre situația militară a Iranului. Vorbind la Casa Albă, joi, liderul american a susținut că forțele aeriene și marina iraniană ar fi fost practic eliminate.

El a declarat: „Distrugem tot mai multe dintre capacitățile Iranului de rachete și drone în fiecare oră, doborându-i. Deci [Iranul] nu are forțe aeriene, nu are apărare aeriană. Toate avioanele lor au dispărut, comunicațiile lor au dispărut. În afară de asta, se descurcă destul de bine. Marina lor a dispărut, [au pierdut] 24 de nave în trei zile, asta înseamnă multe nave”.

Trump a mai declarat că Iranul ar fi pierdut și 60% din rachete și 64% din lansatoarele de rachete. El a reiterat ideea că armata americană și Israelul „demolează complet” țintele iraniene „cu mult înainte de termen”.

Președintele american a mai declarat că dorește să aibă un rol în alegerea viitorului lider al Iranului. El a respins posibilitatea ca Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem iranian ucis, Ali Khamenei, să preia conducerea țării, considerând această variantă „inacceptabilă”.

Conflictul s-a extins treptat și implică acum aproximativ 14 state din Orientul Mijlociu și din alte regiuni, relatează The Guardian. Joi, Azerbaidjan a acuzat Iran de lansarea unor atacuri cu drone, însă autoritățile de la Teheran au respins acuzațiile.

În Statele Unite, Camera Reprezentanților a SUA a respins joi o inițiativă susținută de democrați care urmărea oprirea conflictului cu Iranul. Votul a permis administrației Trump să continue operațiunile militare.

Situația atrage atenția și în Europa. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, nu a exclus posibilitatea ca Regatul Unit să participe la atacurile americano-israeliene asupra Iranului.

De asemenea, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că a primit o solicitare din partea Statelor Unite pentru sprijin în gestionarea dronelor iraniene Shahed.

Aceste drone au fost utilizate intens de Rusia în războiul din Ucraina. Washingtonul și aliații săi vor să folosească experiența ucraineană în combaterea acestor atacuri.

„Am dat instrucțiuni pentru a furniza mijloacele necesare” și „să asigure prezența specialiștilor ucraineni care pot garanta securitatea necesară”, a scris președintele Zelenski pe X.

„Ucraina îi ajută pe partenerii care contribuie la asigurarea securității noastre și la protejarea vieților poporului nostru.”, a mai declarat acesta.