Diplomatul rus a subliniat că sprijinul Moscovei nu se va limita la livrările recente de petrol. Potrivit acestuia, va include măsuri suplimentare pentru a susține sectorul energetic din Cuba, grav afectat de restricțiile impuse de Statele Unite ale Americii.

„Nu putem trăda Cuba. Este exclus. Nu o putem lăsa singură”, a declarat Riabkov, citat de agenția rusă de presă TASS, referindu-se la embargoul american pe care l-a calificat drept „ilegal și absolut inacceptabil”.

Oficialul a precizat că necesarul energetic al Cubei reprezintă o prioritate și că Rusia analizează noi livrări de combustibil. Recent, petrolierul rus Anatoly Kolodkin a adus aproximativ 700.000 de barili de țiței pe insulă.

Nava, aflată sub sancțiuni americane, a fost autorizată să livreze combustibil din motive umanitare, în contextul unei crize energetice severe care a dus la raționalizarea carburanților și pene de curent frecvente în Cuba.

Riabkov a mai afirmat că Rusia nu are de gând să se retragă din emisfera vestică, în pofida presiunilor Washingtonului. El a acuzat SUA că încearcă să limiteze influența Moscovei și a Chinei în regiune.

În ultimele luni, Rusia și-a intensificat contactele diplomatice cu autoritățile cubaneze. Ministrul de externe al Cubei, Bruno Rodríguez, s-a întâlnit în februarie la Moscova cu președintele Vladimir Putin și cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov.

Rusia încearcă astfel să reînvie relațiile strânse pe care le-a avut cu Cuba în perioada sovietică.

Liderul american l-a descris pe Orbán drept „un lider cu adevărat puternic”, cu „un istoric dovedit de rezultate fenomenale”, potrivit unui mesaj pe rețeaua sa Truth Social.

Trump a subliniat politicile premierului maghiar în domenii precum economia, piața muncii, comerțul și controlul imigrației.

„Viktor muncește din greu pentru a proteja Ungaria, pentru a crește economia, a crea locuri de muncă, a promova comerțul, a opri imigrația ilegală și a asigura legea și ordinea”, a scris Trump, adăugând că relațiile dintre Statele Unite ale Americii și Ungaria „au atins noi culmi”.

Trump a reamintit că l-a susținut pe Orbán și la alegerile din 2022 și a precizat că este „onorat” să își reafirme sprijinul, afirmând că premierul ungar „nu își va dezamăgi niciodată poporul”.

Anterior, și vicepreședintele SUA, JD Vance, și-a exprimat sprijinul pentru liderul ungar, în timpul unei vizite de două zile la Budapesta, încheiată miercuri.

Partidul de guvernământ Fidesz – Hungarian Civic Alliance se confruntă în alegeri cu formațiunea de opoziție Tisza Party.

Formațiunea de opoziție este condusă de Péter Magyar, care beneficiază de sprijin din partea Uniunii Europene.

Hocheistul în vârstă de 18 ani a atins performanța în meciul disputat împotriva formației Toronto Maple Leafs. Schaefer a egalat astfel recordul stabilit de legendarul Brian Leetch în sezonul 1988-1989.

Golul lui Schaefer a fost marcat în minutul 9:39 al treimei secunde și a adus Islanders în avantaj, 3-2. Schaefer l-a învins pe portarul Artur Akhtyamov cu un șut printre picioare, după o pasă primită de la Tony DeAngelo.

Schaefer traversează unul dintre cele mai impresionante sezoane de debut pentru un fundaș din istoria ligii. Este pe locul al doilea în clasamentul pe puncte al echipei sale, cu 59 de puncte, remarcându-se prin contribuția ofensivă.

Golul a fost primul său din 21 martie, când a punctat împotriva echipei Montreal Canadiens, punând capăt unei scurte perioade fără reușite.

Selectat cu prima alegere în draftul de anul trecut, Schaefer a intrat rapid în atenția publicului, devenind cel mai tânăr fundaș din istoria NHL care a reușit un punct la debut.

El este acum favorit la câștigarea trofeului Calder Trophy, acordat celui mai bun debutant al sezonului.

New York Islanders a câștigat partida cu Toronto cu scorul de 5-3. A reprezentat debutul pe banca tehnică a antrenorului Peter DeBoer.

Islanders a ajuns la 91 de puncte și păstrează încă șanse la calificarea în play-off, cu trei meciuri rămase de disputat.

Echipa din New York se află la un singur punct de locul 3 în divizie. Iar în clasamentul general al Conferinței de Est se află la trei puncte de ultima poziție de wild card.

Studiul a identificat o variantă genetică asociată cu o pierdere în greutate mai mare în cazul medicamentelor pentru obezitate din clasa GLP-1. Totodată, s-au mai descoperit și alte variante legate de un risc crescut de efecte secundare gastrointestinale, inclusiv greață și vărsături.

Studiul a fost publicat joi, în revista Nature, și este bazat pe datele a aproape 28.000 de utilizatori ai serviciului de testare ADN 23andMe.

Autorii cercetării au analizat sute de mii de variații genetice pentru a identifica posibile corelații între ADN-ul participanților, eficiența tratamentului și reacțiile adverse raportate.

Rezultatele arată că persoanele care au o copie a unei anumite variante a genei receptorului GLP-1 au slăbit, în medie, cu 0,76 kg mai mult în decurs de opt luni de tratament decât cele fără această variantă. Cei care au două copii au pierdut aproximativ 1,5 kg în plus.

Cercetătorii au identificat și două variante genetice asociate cu o probabilitate mai mare de efecte secundare: una crește riscul de vărsături cu 57%, iar alta crește riscul de greață cu 36%.

De asemenea, o variantă în gena receptorului GIP a fost asociată cu un risc cu 83% mai mare de vărsături în cazul medicamentului tirzepatidă.

Deși efectele genetice sunt relativ modeste, specialiștii spun că descoperirile sunt importante pentru înțelegerea variațiilor individuale în răspunsul la tratament. Dar, nu sunt încă suficient de puternice pentru a ghida deciziile clinice.

„Există o serie de factori care pot influența pierderea în greutate, dintre care genetica este doar o componentă”, au precizat cercetătorii implicați în studiu.

Acțiunea companiei xAI a fost depusă la o instanță federală din Colorado și vizează o lege care urmează să intre în vigoare pe 30 iunie, potrivit Financial Times.

Actul normativ introduce cerințe de transparență și măsuri de reducere a riscurilor pentru dezvoltatorii așa-numitelor sisteme de inteligență artificială „cu risc ridicat”. Sisteme care sunt utilizate în decizii privind angajarea, locuințele, educația, asistența medicală și serviciile financiare.

Compania susține că legea încalcă Primul Amendament al Constituției SUA, deoarece ar restricționa modul în care sunt concepute sistemele de inteligență artificială și ar impune obligații de exprimare pe teme publice controversate.

„Reglementarea guvernamentală aplicată la nivel de stat, într-un mozaic la nivelul întregii țări, poate avea efectul de a îngreuna inovația și de a descuraja concurența pe o piață deschisă”, a transmis xAI, potrivit sursei citate.

Compania cere instanței să declare legea neconstituțională și să blocheze aplicarea acesteia.

Procesul invocă și ordine executive ale Casei Albe care critică reglementările fragmentate la nivel de state și susțin un cadru federal unitar pentru inteligența artificială.

„Iranul face o treabă foarte slabă, lipsită de onoare ar spune unii, în a permite tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz. Acesta nu este acordul pe care îl avem!”, a scris Trump pe platforma Truth Social.

Liderul de la Casa Albă a afirmat anterior că Iranul nu ar trebui să perceapă taxe pentru tranzitul navelor prin acest punct strategic.

„Există rapoarte potrivit cărora Iranul percepe taxe petrolierelor care trec prin Strâmtoarea Ormuz – ar fi bine să nu fie adevărat, iar dacă este, ar trebui să se oprească acum!”, a mai transmis Trump.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că Statele Unite ale Americii se opun perceperii de taxe de către Iran pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.

Însă, subiectul unor eventuale aranjamente între Washington și Teheran urmează să fie discutat în următoarele două săptămâni, perioadă în care este în vigoare un armistițiu.

Metoda, cunoscută sub numele de reprogramare celulară parțială, se bazează pe utilizarea unor factori genetici derivați din așa-numiții „factori Yamanaka”, descoperiți în 2006 și capabili să transforme celulele adulte în celule stem. În varianta adaptată pentru anti-îmbătrânire, acești factori sunt activați doar temporar, astfel încât celulele să își recapete funcțiile tinere fără a-și pierde identitatea.

Unul dintre cercetătorii implicați în dezvoltarea tehnologiei, Yuancheng Ryan Lu, a explicat pentru Nature că obiectivul este restaurarea funcției celulelor nervoase afectate de vârstă, inclusiv în afecțiuni precum glaucomul.

„Am fost atât de emoționat. Este rar într-o carieră științifică să vezi o descoperire care ajunge în clinică”, a declarat Lu, referindu-se la primele rezultate din laborator.

Potrivit cercetătorilor, terapia are la bază introducerea în celule a unor gene care declanșează temporar un proces de „întinerire”. După introducere, acestea sunt dezactivate pentru a evita transformarea completă a celulelor în unele stem, proces care ar putea crește riscul de cancer.

Compania Life Biosciences, fondată de cercetători de la Harvard, va fi prima care va testa metoda la oameni, în cursul acestui ani, vizând inițial pacienți cu glaucom și alte forme de afectare a nervului optic. Studiul clinic va include un număr redus de participanți și va urmări în principal siguranța procedurii, aceștia urmând să fie monitorizați timp de cel puțin cinci ani.

Cercetătorii subliniază însă că tehnologia rămâne experimentală, iar riscurile sunt semnificative. „Când celulele își pierd identitatea, apare riscul de cancer”, a avertizat un specialist în îmbătrânire de la Mayo Clinic.

Deși rezultatele din experimentele pe animale au arătat îmbunătățiri ale regenerării țesuturilor și chiar prelungirea duratei de viață la șoareci, experții spun că aplicarea la oameni rămâne dificilă și controversată.

Domeniul atrage deja investiții de ordinul miliardelor de dolari din partea industriei tehnologice și a fondurilor de capital de risc.

„Ucraina a afirmat în mod repetat că suntem pregătiți pentru pași simetrici. Am propus un armistițiu în perioada sărbătorilor de Paște din acest an și vom acționa în consecință. Oamenii au nevoie de un Paște liber de amenințări și de o mișcare reală către pace, iar Rusia are șansa de a nu reveni la atacuri și după Paște”, a declarat Zelenski, pe rețelele de socializare.

Declarația lui Zelenski vine după ce președintele rus Vladimir Putin a anunțat cu câteva ore înainte un armistițiu de Paștele ortodox.

Potrivit anunțului de la Kremlin, armistițiul este valabil din 11 aprilie, ora 16:00, până la 12 aprilie, miezul nopții. În acest timp, forțele ruse ar urma să înceteze ostilitățile pe toate direcțiile.

Potrivit anunțului Kremlinului, trupele ruse au primit ordinul de a opri luptele. Însă, rămân în stare de alertă pentru a reacționa în cazul unor eventuale acțiuni ostile.

Anterior, Rusia a mai declarat un armistițiu similar în perioada Paștelui ortodox din 2025, în zona de conflict.

La Madrid, Rayo Vallecano a trecut cu 3-0 de AEK Atena, într-un meci în care spaniolii au gestionat bine ritmul jocului. Golurile au fost marcate de Álvaro García (’38) și Raúl de Tomás (’67), Palazon (’74, penalti).

Fundașul român Andrei Rațiu a evoluat tot meciul pentru Rayo Vallecano. De partea cealaltă, la AEK Atena, mijlocașul român Răzvan Marin a intrat din minutul 46.

La Londra, Crystal Palace a învins clar pe ACF Fiorentina, scor 3-0.

Jean-Philippe Mateta a deschis scorul în minutul 24 din penalti. Tyrick Mitchell a majorat avantajul în minutul 32. Iar Ismaïla Sarr a stabilit rezultatul final, cu un gol marcat în minutul 90.

În Germania, Mainz a câștigat cu 2-0 în fața lui RC Strasbourg, prin golurile rapide semnate de Kaishu Sano (11) și Stefan Posch (19).

FC Șahtior Donețk a învins, pe teren propriu, în Polonia, în mod categoric, pe AZ Alkmaar, scor 3-0.

După o primă parte echilibrată, gazdele au accelerat decisiv în final. Pedrinho a deschis scorul în minutul 72, iar Alisson Santana a reușit o dublă rapidă (81, 83), stabilind scorul final.

Potrivit Kremlinului, încetarea focului va intra în vigoare pe 11 aprilie, la ora 16:00 (13:00 GMT), și se va aplica până la finalul zilei de 12 aprilie 2026, în contextul sărbătorii religioase, notează AFP.

Autoritățile ruse au precizat că armata a primit ordin să oprească operațiunile militare „în toate direcțiile” pe durata armistițiului. Dar, a avertizat că trupele rămân pregătite să răspundă unor eventuale „provocări” din partea adversarului.

Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunțase că a transmis o propunere de armistițiu pentru perioada sărbătorilor pascale, prin intermediul Washingtonului, în încercarea de a reduce temporar violențele.

Inițiativa intervine în contextul blocării negocierilor internaționale pentru încetarea conflictului, în care mai multe runde de discuții mediate de SUA nu au reușit să apropie pozițiile părților.

Dialogul este complicat și de cererile Moscovei privind concesii teritoriale și politice, respinse de Kiev.

Războiul din Ucraina, început în urmă cu patru ani, a provocat sute de mii de victime și a dus la strămutarea a milioane de persoane, fiind considerat cel mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial.