Miza scrutinului depășește disputa electorală internă. O eventuală victorie a formațiunii Tisza, condusă de Péter Magyar, ar reduce presiunea imediată asupra instituțiilor europene și ar oferi Bruxellesului timp pentru a amâna o confruntare directă cu Budapesta. În schimb, o nouă victorie a lui Orbán ar putea obliga UE să ia măsuri mai ferme, se precizează într-o analiză TPV.
O victorie a lui Viktor Orbán ar pune mari probleme în UE
Timp de 16 ani, Viktor Orbán a demonstrat cât de vulnerabil este mecanismul decizional al Uniunii Europene atunci când un stat membru folosește dreptul de veto pentru a bloca decizii-cheie. Dacă în trecut astfel de blocaje puteau fi gestionate prin negocieri, compromisuri sau concesii, contextul actual este mult mai tensionat.
Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, și schimbările din politica de securitate a Statelor Unite au crescut presiunea asupra UE, care trebuie să reacționeze rapid în dosare precum sprijinul militar pentru Kiev, pachetele de sancțiuni, finanțarea apărării, integrarea piețelor de capital și reglementarea digitală.
În acest context, scurgerile de informații publicate la finalul lunii martie și începutul lunii aprilie au amplificat suspiciunile privind relația Budapestei cu Moscova. Potrivit acestor informații, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, l-ar fi informat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, despre stadiul negocierilor europene privind aderarea Ucrainei, chiar în timpul summitului Consiliului European din decembrie 2023. În aceeași serie de dezvăluiri este menționată și o discuție în care Viktor Orbán i-ar fi transmis lui Vladimir Putin că este „la dispoziția sa” în orice chestiune în care poate ajuta.
Datele citate de lectorul University College London, Michal Ovádek, arată că Ungaria a folosit dreptul de veto de 21 de ori din 2022 până în prezent, reprezentând aproape jumătate din totalul celor 48 de veto-uri înregistrate în istoria UE pe teme de politică externă și buget.
În paralel, procedura prevăzută de Articolul 7, care poate duce în final la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru pentru încălcări persistente ale valorilor europene, rămâne blocată. Demersul a fost inițiat împotriva Ungariei de Parlamentul European în 2018, însă nu a produs niciun rezultat decisiv, întrucât este nevoie de unanimitatea celorlalte 26 de state membre pentru a constata încălcarea, iar Slovacia condusă de Robert Fico nu susține o asemenea decizie.
În fața acestui impas, la Bruxelles sunt analizate mai multe variante. Una dintre ele ar fi relansarea procedurii Articolului 7 pe baza încălcării solidarității în politica externă și de securitate comună, nu doar pe criterii legate de statul de drept. Alte soluții discutate vizează reducerea accesului Ungariei la informații sensibile, menținerea ei în afara unor reuniuni restrânse sau blocarea indirectă a unor beneficii, precum împrumutul de 17,4 miliarde de euro solicitat prin mecanismul european SAFE pentru apărare.
Deja, unele măsuri informale par să fie în vigoare. Franța a confirmat că reține anumite informații în reuniunile la care participă Szijjártó, iar președintele Consiliului European, António Costa, a afirmat public că Orbán nu mai acționează cu bună-credință. Rezultatul este, spun diplomații europeni, o Uniune în două viteze: 26 de state care poartă negocieri reale și un al 27-lea membru care își păstrează formal dreptul de vot și de veto, dar este tot mai des ocolit.
Totuși, soluțiile structurale rămân greu de pus în practică. Trecerea de la unanimitate la vot majoritar în politica externă ar necesita tot unanimitate pentru activarea clauzelor speciale din tratate, ceea ce înseamnă că Ungaria poate bloca tocmai reforma menită să-i reducă puterea de blocaj. Nici condiționarea financiară mai dură în viitorul buget multianual al UE nu pare ușor de impus, deoarece Budapesta trebuie să aprobe la rândul ei cadrul financiar.
Experiența maghiară influențează deja și discuțiile despre extinderea UE. În condițiile în care Uniunea negociază aderarea cu până la nouă state candidate, inclusiv Ucraina și mai multe țări din Balcanii de Vest, la Bruxelles se discută ideea ca noii membri să nu primească imediat drept de veto, cel puțin într-o perioadă de tranziție.
Indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, problema de fond rămâne aceeași: cum poate Uniunea Europeană să funcționeze rapid și coerent atunci când unul dintre membrii săi contestă chiar direcția comună a blocului. O eventuală schimbare de putere la Budapesta ar putea reduce tensiunea pe termen scurt, însă nu ar elimina vulnerabilitatea instituțională pe care cazul Orbán a scos-o la iveală.