Fostul premier al României, Marcel Ciolacu, a vorbit duminică seara, la Antena 3, despre tensiunile din coaliția de guvernare și despre colaborarea pe care o are cu primarul Buzăului.

Întrebat despre relația cu Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, Marcel Ciolacu a răspuns: „Comunicăm, avem niște proiecte împreună pentru buzoieni și o să le comunicăm și o să le facem. Exact cum am promis, așa o să le facem.”

Întrebat dacă există influențe din partea USR în PSD, făcând aici aluzie la Constantin Toma, fostul premier a negat această ipoteză.

„Nu, nu este userist. Îl cunosc bine pe domnul Toma, e mai căpos. Sunt unul între oamenii care l-am acceptat și cu bune și cu rele. Din punctul meu de vedere, am și spus la o emisiune la Buzău, cumva s-a apropiat de linia roșie și vom încerca să rămânem doar la o comunicare instituțională a președintei de Consiliul Județean și primar, pentru că am făcut niște promisiuni buzoienilor și trebuie să ne ținem de ele. Dar eu cred că lucrurile se vor rezolva.”, a spus Ciolacu.

Ciolacu a declarat că Toma este unul dintre susținătorii premierului Ilie Bolojan și al reformelor sale dure, dar a spus că este conștient de problemele actuale din economie.

„Între timp, cred că și domnia sa a constatat efectele acestei reforme, care nu are niciun fond și efectele mai ales economice. Efectele unor declarații, din gura unui prim-ministru, nu are voie să dea declarații că intrăm în incapacitate de plat.”, a spus Ciolacu.

Marcel Ciolacu a declarat duminică seară la Antena 3 CNN că România plătește acum dobânzi mai mari decât anii trecuți.

„Anul trecut în noiembrie, în noiembrie, s-a făcut rectificare. Și a venit că vom avea un deficit de 8,4. Știind foarte bine că negociase cu Comisia să ne ia șapte miliarde din PNR, dar anumite sume din împrumus să le treacă pe grant. Știind că vei termina cu un deficit de sub 8. De ce faci aceste lucruri? Uite cât mi-am asumat, 8,4. Vedeți cât am făcut? 7,7.

Totul e un joc de imagine, dar vă spun unde se vede acest joc de imagine”, a spus fostul premier social democrat. 

Marcel Ciolacu a mai spus că România are aproape șapte miliarde de lei dobânzi mai mult de plătit.

Acest joc de imagine a pornit odată când un prim ministru, primul prim-ministru al României, din toată istoria României, care s-a adus la Bloomberg și a zis că stăm în incapacitate de plată, 

Noi plătim dobânzi mai mari în acest moment decât am plătit în 2023 și în 2024. Ăsta e adevărul.

Am plătit cu aproape, au făcut ai mei socoteli, aproape șapte miliarde de lei dobânzi mai mult din diferența de dobândă. În această condiție, dacă lucrurile stau atât de grav și văd că dați și cifre aici, de ce mai rămâne peste de la guvernare? Aveți o explicație? Asta e o decizie pe care o luăm în forumul de conducere al Partidului Social. Aud fraza asta de mult timp.

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Ţoiu, a participat la reuniunea ministerială a formatului trilateral „Triunghiul Odesa” de la Conferinţa de Securitate de la München, alături de omologii săi din Ucraina și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă, Oana Țoiu a transmis că în cadrul reuniunii a fost adoptată o declarație privind consolidarea rezilienței celor trei țări în domenii precum securitate energetică, securitate cibernetică și conectivitate terestră.

„Prin formatul Triunghiul Odesa accelerăm proiectele comune de infrastructură, întărim vocea regională pe scena globală şi adresăm nevoile concrete ale comunităţilor noastre istorice. Am anunţat în formatul conferinţei de la Munchen decizia noastră de a încheia un acord trilateral de colaborare în domeniul securităţii cibernetice, Tripla Alianţă Cibernetică, pentru că avem, şi în instituţiile publice şi în mediul privat, experţi şi experienţă şi vrem să creştem poziţionarea noastră internaţională ca parteneri şi furnizori de securitate în acest domeniu”, a declarat Oana Ţoiu.

Potrivit MAE, memorandumul privind Tripla Alianță Cibernetică va coordona colaborarea între Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică și instituțiile omoloage, urmând să intre în vigoare după semnarea planificată în această lună.

„De asemenea, cei trei miniştri ai afacerilor externe au discutat angajamentele guvernelor de a extinde semnificativ conectivitatea regională în domeniul energiei pentru a răspunde la problemele generate de atacurile Rusiei şi pentru a consolida şi pentru viitor conectivitatea necesară creşterii regionale a industriilor noastre. Solidaritatea societăţii civile şi campania de donaţii pentru generatoarele electrice a fost apreciată de populaţia şi autorităţile ucrainene”, a precizat MAE.

Meciul Farul-Rapid a avut loc în etapa 27 din Superliga, sezonul 2025-2026, pe stadionul de la Ovidiu, Constanța. Farul a câștigat cu scorul de 3-1. Golurile au fost înscrise, pentru gazde de Alexandru Ișfan, în minutul 19, Denis Alibec în minutul 45+4 din penalty și de Ionuț Vână în minutul 53. Pentru Rapid a marcat Sebastian Borza în minutul 40.

Victoria a fost meritată, pe fondul unei a doua reprize în care oaspeții nu au tras niciun șut pe poartă, scrie ProSport.

Echipele de start

Farul (1-4-3-3): R. Munteanu – D. Maftei, I. Larie, Gustavo Marins, L. Pellegrini – Vînă, Dican, Radaslavescu – Ișfan, Alibec, C. Ganea. Antrenor: Ianis Zicu

Rezerve: Buzbuchi, Ș. Duțu, Țîru, Fotin, Sîrbu, Ramalho, Banu, Goncear, Doicaru, Sima, Vojtus, Markovic

Rapid (4-3-3): Aioani – Manea, Pașcanu, Ciubotariu, Borza – Christensen, Keita, Grameni – Dobre, Talisson, Petrila. Antrenor: Constantin Gâlcă

Rezerve: Iliev, Briciu, Bolgado, Onea, Vulturar, Hromada, G. GHeorghe, A. Șucu, Moruțan, Hazrollaj, Paraschiv

Meciul de pe stadionul din cadrul Academia „Gheorghe Hagi” a fost arbitrat la centru de Szabolcs Kovacs, ajutat la linii de Marius Badea și Ioan Alexandru Corb. În camera VAR au fost delegați Cătălin Popa și Vasile Marinescu.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters.

„Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula.

Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă.

Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO.

Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa.

Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina.

Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA.

„Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz.

Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO.

Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa.

Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen.

Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate.

Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe.

Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”.

Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare.

Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile.

Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători.

„În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect.

Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.

Polițiștii Secției 2 din cadrul Poliției municipiului Constanța au fost chemați, printr-un apel la 112, să intervină într-un scandal izbucnit între doi bărbați, într-un local din oraș.

„Din primele verificări a reieșit faptul că, la aceeași dată, pe fondul unui conflict verbal spontan și a consumului de băuturi alcoolice, un bărbat, de 28 de ani, ar fi agresat fizic un alt bărbat, de 46 de ani”, a precizat IPJ Constanța.

Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Ministrul Agriculturii a declarat duminică seara, la Antena 3 CNN că autoritățile competente ale statului nu pot, în momentul de față să examineze corespunzător produsele alimentare ce conțin hormoni de creștere.

„Zootehnia din zona de Mercosur se bazează pe hormonii de creștere. Hormonii pe care noi, prin laboratoarele pe care le avem, prin chiturile pe care le avem, prin markerii pe care îi avem în momentul de față, nu putem testa aceste produse, a declarat Florin Barbu. 

Ministrul Agriculturii a insistat pentru un comerț bazat pe garanții.

„Dacă noi semnăm un acord Mercosur și suntem de acord cu acest acord, pentru că nici eu n-am fost împotriva acestui acord Mercosur, eu nu sunt împotriva comerțului liber. Comerțului liber poate aduce beneficii economice pentru un stat din Europeană.

Dar un comerț fără garanții, fără studii de impact, poate duce la un comerț de dumping, ceea ce se întâmplă acum”, a mai spus ministrul Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat duminică, la Antena 3, cum va funcționa noul mecanism privind plafonarea adaosului comercial la produsele agroalimentare, măsură care ar urma să fie aplicată în funcție de nivelul inflației.

Întrebat cum va funcționa concret acest sistem, ministrul a spus că măsura va fi reglementată printr-un act normativ și va fi activată doar în anumite condiții economice.

„Sigur, va fi un act normativ atunci când inflația este peste 5%, se face o plafonare a adaosului comercial, dar la toate produsele agroalimentare, nu numai la cele de bază. Pentru că acel adaos comercial practicat pe alimentele de bază s-a dus pe alte produse agroalimentare. Am sesizat acest lucru și inclusiv Consiliul Concurenței a sesizat creșteri la anumite alimente care nu erau incluse în ordonanța privind alimentele de bază. În cazul în care inflația este sub 5%, piața rămâne liberă”, a declarat Florin Barbu.

Ministrul a spus că măsura vine după ce autoritățile au observat că, în perioada în care a fost plafonat adaosul comercial la alimentele de bază, unele creșteri de preț s-au mutat către alte produse din categoria agroalimentară.

În ceea ce privește controlul și verificarea respectării plafonării, ministrul Agriculturii a precizat că responsabilitatea revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

„ANAF. A dat și amenzi ANAF. De aproape 18 miliarde undeva în august-septembrie, pentru că magazinele de retail nu au respectat plafonarea adaosului comercial”, a spus ministrul.

Întrebat dacă a fost stabilit deja nivelul plafonului, Florin Barbu a spus că acesta ar urma să fie menținut la 20%, ca în cazul măsurii aplicate anterior.

„Tot la 20%, la toate produsele agroalimentare. Atunci când am făcut acel act normativ în 2023, eu nu am afectat niciun business din România. Nici la retail, nici la procesator. De ce? Pentru că 20% reprezintă un adaos comercial peste fișa de cost. Fișa de cost, conform ordinului Ministerului de Finanțe, include cheltuielile directe și indirecte. Practic reprezintă un profit de 20% net. Deci nu avea cum Ministerul Agriculturii, prin ministrul Agriculturii, să intervină în piață și să ducă aceste companii în faliment”, a explicat Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii a declarat duminică seară, la Antena 3 CNN că niciuna dintre schemele de relansare economică prezentate Ministerului de Finanțe nu acceptată. „Toate schemele de relansare economică pe care noi le-am prezentat ca Partid Social-Democrat nu au fost luate în calcul la Ministerul de Finanțe”, a spus Florin Barbu.

Mai mult de atât, ministrul Agriculturii a precizat că a solicitat trei lucruri foarte importante pentru agricultura din România,  atât în zona de procesare, dar și în zona de vegetal, prin care, dar și pe partea de investiții, prin care fermierii să poată recupera din impozitul pe profit, nu să facă deducere, pentru că în momentul de față se poate face deducere pe impozitul pe profit, să recupereze tot ceea ce înseamnă marjă fixă la contractele de credit.

El a propus, de asemenea ca membrii cooperativelor să poată repartiza procentul de 2% din impozitul pe profit după modelul ONG-urilor.

„Pe o perioadă de 10 ani, să amortizeze și să recupereze, tot din impozitul pe profit, 50% din investiții, iar trei, așa cum se întâmplă în momentul de față, când anumite ONG-uri și anumite fundații primesc 2% din impozitul pe profit, tot ceea ce înseamnă organizații de udători și cooperative din România, membrii acestor cooperative să facă repartizare de 2% din impozitul pe profit. Ce înseamnă acest lucru? Ceea ce nu înțelege nici domnul Nazare este de a reduce evaziunea fiscală”, a spus ministrul Barbu.

Procesatorii și fermierii își vor dori foarte mult să facă profit și, practic, astfel poate fi eliminată și o parte din evaziunea fiscală din România crede ministrul Agriculturii.

„Normal că atunci când faci recuperare din impozit pe profit și faci profit și îți deduce anumite cheltuieli cu contractele de credit, și știm foarte bine ceea ce se întâmplă în sistemul bancar din România, unde creditele au explodat, să faci recuperare din impozitul pe profit, atât la contractele de credit, cât și la contractele de investiții. Asta înseamnă că atât procesatorii, cât și fermierii își vor dori foarte mult să facă profit. Și, practic, cred că putem elimina și o parte din evaziunea fiscală din România.Toate aceste lucruri pe care noi le-am prezentat și pe alte domenii, vorbim în sănătate, în energie, de relansare economică, nu au fost luate în calcul la Ministerul de Finanțe”, a mai declarat Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat duminică seara, la Antena 3, de ce se opune includerii ministerului său în noua ordonanță privind reorganizarea și reducerea cheltuielilor în administrație.

Florin Barbu a susținut că instituția a făcut deja reforme consistente și că și-a respectat angajamentele asumate în fața Guvernului.

Întrebat de ce se opune reformei administrative, deși a declarat anterior că a reformat ministerul, Ministrul Agriculturii a invocat reorganizarea realizată la finalul anului trecut.

„Păi, în primul rând, atunci când am făcut reorganizarea Ministerului Agriculturii în decembrie 2025 și domnul prim-ministru a spus foarte clar că dacă se face această reorganizare, Ministerul Agriculturii nu mai intră sub incidența următoarei reorganizări și asumări în guvern pe această ordonanță”, a spus Florin Barbu.

El a susținut că Ministerul Agriculturii este singurul care a făcut economii semnificative la fondul de salarii și a redus masiv funcțiile de conducere.

„Ministerul Agriculturii a fost singurul minister care în anul 2025 a avut o economie de 14% la fondul de salarii. Ministerul Agriculturii a fost singurul minister care a făcut reorganizarea, a desființat peste 390 de funcții de conducere, peste 77 de ordonatori de credite terțiali, secundari și principali”, a afirmat Barbu.

Barbu a vorbit și despre dimensiunea bugetului gestionat și absorbția fondurilor europene.

„În momentul de față, Ministerul Agriculturii este fără precedent în ultimii 30 de ani când a avut un buget de 5 miliarde de euro și a adus fonduri europene de 5 miliarde de euro. Practic, în anul 2025, Ministerul Agriculturii a cheltuit 0 fonduri de la bugetul de stat”, a declarat acesta.

Întrebat dacă fondurile au fost returnate sau dacă au fost completate cu bani europeni, Florin Barbu a spus că „banii care au fost alocați în decembrie 2024 pentru bugetul pe anul 2025 au fost de 5 miliarde de euro în care erau inclusiv salarii, partea de investiții, partea de scheme de ajutor de stat. Și până pe 31 decembrie 2025 am rambursat de la Comisia Europeană 5 miliarde de euro.”

Ministrul a mai spus că, potrivit discuțiilor anterioare din Guvern, ministerele care au redus cu cel puțin 10% fondul de salarii nu ar trebui să intre sub incidența noii ordonanțe.

„Toate aceste ministere care au făcut economii și au redus cu 10% fondul de salarii, capitolul 10 din buget, practic nu trebuie să intre sub această ordonanță. Lucrul acesta a fost discutat în decembrie, atunci când am prezentat în Guvernul României reorganizarea Ministerului Agriculturii. Eu îmi doresc foarte mult să ne ținem de cuvânt”, a spus Barbu.

În ceea ce privește reacția premierului Ilie Bolojan după ce trei miniștri, printre care și Bogdan Ivan și Alexandru Rogobete, au anunțat că nu susțin ordonanța, ministrul Agriculturii a spus că „s-a întrerupt ședința și a solicitat o coaliție. Probabil mâine va fi această coaliție.”