„Astăzi, am semnat contractele de finanțare cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară pentru achiziția a 20 de rame electrice interregionale și a 16 locomotive electrice, investiții majore prin care accelerăm modernizarea transportului feroviar din România și oferim cetățenilor servicii publice la standarde europene”, a scris Ciprian Șerban într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, noile trenuri vor fi introduse treptat în circulație încă din acest an, pe rute strategice care leagă principalele regiuni ale țării: Cluj-Napoca – Sighișoara – Brașov; Cluj-Napoca – Alba Iulia – Simeria – Târgu Jiu – Craiova; Brașov – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Iași / Suceava; Galați – Brăila – Constanța – Mangalia, precum și București – Călărași.

Cele 16 locomotive electrice vor fi utilizate pe rute de lung parcurs, precum Timișoara – București – Constanța sau Iași/Suceava – București – Constanța, pentru a îmbunătăți conectivitatea națională.

Valoarea totală a investițiilor depășește 250 de milioane de euro, inclusiv TVA. Proiectele au fost inițial incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, însă au fost ulterior transferate către Fondul pentru Modernizare, unde beneficiază de finanțare integrală.

„Am asigurat astfel continuitatea unor investiții strategice și valorificarea integrală a oportunităților europene disponibile României. Investim în trenuri moderne, în legături mai rapide între orașe, în confort sporit pentru călători și într-un transport curat, sigur și eficient. Românii merită servicii feroviare de înaltă calitate, iar astăzi facem încă un pas concret pentru ca acest obiectiv să devină realitate”, a subliniat ministrul Transporturilor.

Partidul de centru-dreapta Tisza, condus de Peter Magyar, a învins pe 12 aprilie formațiunea Fidesz a lui Viktor Orban, cu promisiuni de a readuce Ungaria pe un curs pro-european, de a relansa economia și de a debloca miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene înghețate, relatează Reuters.

Balint Ruff, confirmat miercuri de Magyar pentru conducerea Cancelariei prim-ministrului, a declarat pentru site-ul Valasz Online că deschiderea arhivelor poliției secrete va fi „prioritatea sa numărul unu”.

„Aceasta este o sarcină pentru istorici, dar eu pot garanta că viitorul guvern va crea cadrul necesar, astfel încât cercetarea să se poată desfășura fără presiune politică”, a spus Balint Ruff, avocat și consilier politic.

Spre deosebire de alte țări din Europa de Est, Ungaria nu a făcut publice oficial numele colaboratorilor poliției secrete din perioada comunistă, deși, de-a lungul timpului, unele nume au apărut în presă.

Cetățenii își pot consulta propriile dosare, însă nu au acces la documente despre alte persoane, inclusiv despre foști informatori.

Ruff a mai spus că intenționează să înființeze o structură pentru recuperarea miliardelor de forinți pierduți prin corupție și că va coordona și afacerile europene, astfel încât Magyar să poată supraveghea îndeaproape eforturile de deblocare a fondurilor UE.

Comisarul se va întâlni la București cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, precum și cu reprezentanți ai sectorului financiar și de capital, dar și ai confederațiilor sindicale din România.

Vizita are ca obiectiv consolidarea dialogului dintre instituțiile europene și partenerii naționali din sectorul financiar, economic și social, transmite Comisia Europeană într-un comunicat.

Joi, comisarul se va întâlni cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, și cu Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, precum și cu delegați ai organizațiilor din sectorul financiar și de capital din România, inclusiv Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), Asociația Română a Băncilor (ARB), Asociația Română de Fintech (RoFintech), Asociația Fondurilor de Investiții Private din România (ROPEA), Bursa de Valori București (BVB) și Depozitarul Central.

De asemenea, Maria Luís Albuquerque va participa joi la un dialog cu studenții din cadrul Academiei de Studii Economice din București, pe teme privind Uniunea Europeană și prioritățile de politică economică și financiară.

Vineri, comisarul european se va întâlni cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Pe parcursul zilei, aceasta va participa la o masă rotundă cu principalele confederații sindicale din România, respectiv Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Sindicatul Național Meridian, și Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR).

Maria Luís Albuquerque se va întâlni vineri și cu reprezentanți ai Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), și ai Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF).

România este descrisă ca o țară europeană puternică, construită pe alegerile democratice ale cetățenilor săi. Socialiștii europeni subliniază că aceste alegeri trebuie respectate pe deplin, fără interpretări selective, într-un context politic marcat de incertitudine.

Partidul Social Democrat este prezentat ca un actor central al scenei politice din România, fiind cel mai mare partid din Parlament și parte a coaliției de guvernare. În comunicat se arată că această realitate a fost reconfirmată intern, printr-un vot în care aproape 5.000 de reprezentanți aleși, primari, lideri locali și oficiali și-au exprimat poziția privind guvernul, cu un sprijin de 98%. Potrivit Socialiștilor și Democraților, acest rezultat este un semnal de coeziune și responsabilitate.

🇷🇴 Romania needs a pro-European coalition.

Genuine cooperation and accountability—not selective narratives, extremism, or political double standards—must guide our European future.

Social-democrats stand for people! pic.twitter.com/iMfTQEcBxy

— Iratxe García Pérez /❤️ (@IratxeGarper) April 22, 2026

Sprijin european și tensiuni politice

Socialiștii europeni afirmă că au susținut constant parcursul României către stabilitate, reforme și convergență. Totuși, aceștia subliniază că sprijinul european trebuie să se bazeze pe adevăr, echilibru și respect pentru toți actorii democratici.

În același timp, este criticată o scrisoare recentă atribuită liderului Partidului Popular European, Manfred Weber. Socialiștii susțin că aceasta ar ignora realitatea parlamentară și faptul că guvernul din România nu este rezultatul unei singure forțe politice sau al unei singure orientări, motiv pentru care nu poate reprezenta exclusiv opiniile dreptei pro-austeritate. În comunicat se arată că progresul României a fost construit prin cooperare politică.

Mesaj ferm despre extremism și discurs politic

Documentul atrage atenția că, în Europa, se observă o creștere a extremismului, iar liderii politici au responsabilitatea de a reacționa clar. Este subliniată necesitatea respingerii oricărei forme de cooperare guvernamentală cu forțe extremiste, precum și a unui discurs public lipsit de limbaj inacceptabil, de dezumanizare și discriminare.

Socialiștii europeni susțin că Manfred Weber ar fi omis să întrebe Partidul Național Liberal de ce nu respinge sprijinul extremei drepte pentru a rămâne la putere. De asemenea, este menționat că ar fi fost folosit un limbaj considerat problematic, printr-un „clișeu fascist” în care social-democrații și alegătorii lor ar fi fost numiți „șobolani” înainte de un referendum recent. Potrivit comunicatului, acest tip de discurs ar indica lipsa de disponibilitate pentru colaborare și ar semăna cu retorica extremei drepte.

Tăcerea sau ambiguitatea în raport cu aceste teme este considerată un risc pentru încrederea publică și pentru valorile democratice. Socialiștii europeni afirmă că România are nevoie de un climat politic bazat pe responsabilitate, dialog și respect reciproc, în care reformele sunt explicate, stabilitatea economică merge împreună cu echitatea socială, iar valorile europene sunt aplicate în practică, nu doar declarate.

La final, Socialiștii și Democrații își reafirmă angajamentul de a sprijini România ca stat pro-european, democratic și unit împotriva extremismului.

„Nu vă vom lăsa să puneți mâna pe mass-media”, scandau protestatarii. În toată țara au avut loc proteste, însă de o amploare mai redusă, potrivit Associated Press. 

👉 Několik set studentů dorazilo na Palachovo náměstí v Praze, žádají stažení návrhu zákona o médiích veřejné služby. pic.twitter.com/yS5oDmkq0K

— Newsroom ČT24 (@NewsroomCT24) April 22, 2026

Noul guvern de coaliție condus de premierul populist, Andrej Babiš, a elaborat un plan de eliminare a taxelor pe care persoanele fizice, gospodăriile și întreprinderile le plătesc pentru a avea acces la aceste posturi.

În schimb, mass-media publică ar urma să depindă în totalitate de bugetul de stat. Criticii susțin că acest lucru le-ar compromite independența.

Proiectul de plan ar reduce semnificativ bugetele actuale ale mass-mediei publice. Acesta mai trebuie aprobat de guvern și de Parlament.

Sindicatele din mass-media au declarat că sunt gata să intre în grevă dacă guvernul va merge mai departe cu legislația, care ar putea intra în vigoare anul viitor.

Institutul Internațional de Presă, cu sediul la Viena, a declarat că se teme că motivația din spatele modificărilor propuse este de a „slăbi independența financiară și editorială a radiodifuzorilor și de a le compromite capacitatea de a-și îndeplini misiunea de serviciu public”.

Un incident violent petrecut în dimineața zilei de 20 aprilie, în orașul Voluntari, s-a încheiat cu reținerea și ulterior arestarea preventivă a unui bărbat de 45 de ani, cunoscut în spațiul public drept om de afaceri.

Potrivit informațiilor transmise de poliție, în jurul orei 04:05, oamenii legii au fost sesizați cu privire la un scandal izbucnit într-un imobil.

La fața locului au intervenit de urgență echipaje din cadrul Poliției Orașului Voluntari.

În arest, după ce nu s-au conformat

Polițiștii au constatat că mai multe persoane tulburau ordinea și liniștea publică, pe fondul unor neînțelegeri și al consumului de alcool, manifestând un comportament agresiv.

În timpul intervenției, două dintre persoanele implicate — un bărbat de 45 de ani și un tânăr de 18 ani, nu s-au conformat.

Mai mult, aceștia ar fi adresat injurii polițiștilor și ar fi recurs la acte de violență.

Cei doi au fost imobilizați și conduși la sediul poliției pentru audieri.

Bărbatul de 45 de ani a fost arestat preventiv

Ulterior, bărbatul de 45 de ani a fost reținut pentru 24 de ore, fiind cercetat pentru tulburarea ordinii și liniștii publice și ultraj.

În cursul zilei de 21 aprilie, instanța a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 30 de zile.

În cauză a fost deschis un dosar penal, iar cercetările sunt continuate sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul.

Bărbatul de 45 de ani este un cunoscut afacerist „specializat” în evaziune fiscală, al cărui nume a mai fost vehiculat în spațiul public

Potrivit surselor Mediafax, bărbatul de 45 de ani este Victor Nica, iar tânărul de 18 ani este fiul acestuia.

De altfel, numele lui Victor Nica a mai fost vehiculat în spațiul public.

O investigație Recorder, „Rețeaua care te învață cum să păcălești statul”, despre o adevărată caracatiță „specializată” în îngroparea firmelor cu datorii la stat, evocă numele lui Victor Nica în calitate de cap al acestei rețele.

„Victor Nica, capul rețelei pe care am documentat-o, a mai fost în trecut inculpat pentru evaziune fiscală și delapidare, însă dosarul se află în prag de prescriere după ce a fost tergiversat timp de aproape zece ani.

Confruntat de Recorder, acesta a recurs la amenințări: „Nu publicați nimic! Vă fac plângere penală și vă dau în judecată!”, a scris, la vremea respectivă, Recorder.

Marea Britanie a adoptat o lege radicală care va elimina treptat fumatul, interzicând generațiilor viitoare să cumpere țigări.

Actul normativ, aprobat de Parlament, urmează să fie promulgat de regele Charles al III-lea, o etapă considerată formală.

Conform noii legislații privind tutunul și produsele de vaping, persoanele născute după 31 decembrie 2008 nu vor avea niciodată dreptul legal de a cumpăra țigări.

„Prima generație fără țigări”

Practic, vârsta minimă de achiziție va crește în fiecare an, ceea ce va duce la dispariția treptată a fumatului din societate.

Legea oferă autorităților puteri extinse pentru a reglementa produsele din tutun, nicotină și vaping, inclusiv în ceea ce privește aromele și ambalajele.

Secretarul britanic al Sănătății, Wes Streeting, a declarat că măsura va transforma generațiile tinere în „prima generație fără fum de țigară”, protejată de dependență și efectele nocive pe termen lung.

Reprezentanții organizațiilor anti-fumat au salutat decizia

„Sfârșitul fumatului și daunele devastatoare pe care le provoacă nu mai sunt incerte – sunt inevitabile”, a afirmat Hazel Cheeseman, director executiv al organizației Action on Smoking and Health, după adoptarea legii.

În prezent, în Regatul Unit este interzisă vânzarea de țigări și produse similare către persoanele sub 18 ani. Cu toate acestea, aproximativ 6,4 milioane de britanici – adică circa 13% din populație – continuă să fumeze.

Fumatul provoacă 80.000 de decese prevenibile anual în Marea Britanie

Autoritățile estimează că fumatul provoacă aproximativ 80.000 de decese anual și rămâne principala cauză prevenibilă de moarte, dizabilitate și probleme de sănătate.

Noua lege plasează Marea Britanie în avangarda politicilor antifumat la nivel global. O inițiativă similară fusese adoptată în Noua Zeelandă în 2022, dar a fost ulterior abrogată de un guvern ulterior.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat miercuri că proiectul legii salarizării va fi lansat în dezbatere publică la începutul săptămânii viitoare, indiferent de evoluțiile din coaliția de guvernare.

Declarația a fost făcută după o întâlnire cu reprezentanții confederațiilor sindicale, unde s-a discutat despre dialogul social și nevoia unor rezultate concrete în relația dintre autorități și sindicate.

„Întâlnirea de astăzi pe care președintele PSD și câțiva dintre miniștri am avut-o cu reprezentanții tuturor confederațiilor sindicale este una dintr-o serie pe care am început-o mai demult, este un mod prin care sindicatele își fac vocea auzită. Una dintre concluziile întâlnirii – dialogul social a fost deficitar la nivelul premierului în ultimele luni. Sindicatele au subliniat faptul că pentru viitor dialogul social trebuie să aibă și rezultate, nu doar să fie formal. Încă o temă pe care au ridicat-o a fost referitoare la legea salarizării și nevoia ca aceasta să se facă cu un real dialog social, astfel încât atât sindicatele, cât și ministerele de profil să fie în permanență la aceeași masă pentru un dialog în comun. Indiferent de ce se va întâmpla în următoarele zile, legea salarizării va fi gata, va fi disponibilă pentru dezbateri publice de la începutul săptămânii viitoare, cu toți actorii sociali și instituționali care au interes în domeniul acesta”, a declarat Florin Manole.

Florin Manole a precizat că proiectul a fost elaborat de un grup de lucru la care au participat mai multe instituții, inclusiv Ministerul Finanțelor și Cancelaria premierului, și că acesta include deja analiza impactului bugetar.

„Indiferent ce se va întâmpla peste 5 minute sau peste o zi sau peste două, acest act normativ este pregătit. Are inclusiv impactul financiar, impactul bugetar de la Ministerul de Finanțe, vine pe bazele unui proiect negociat anterior cu sindicatele și cu ministerele încă din 2023. Așadar, există foarte multe ingrediente obiective, există foarte multe argumente pentru care acest proiect poate să continue indiferent de conjunctura politică punctuală dintr-o instituție sau altă”, a spus Florin Manole.

Criza din acest moment nu este un eveniment intern al coaliției de guvernare, este un risc economic real, cu consecințe măsurabile pentru România. Există termene care nu se negociază și bani pe care nu avem dreptul să îi pierdem, au transmis reprezentanții Concordia.

„Politica poate produce crize rapid. Economia le repară lent și scump. Șansa României este accesarea banilor din PNRR și fondurile europene, în total 15 miliarde de euro în 2026, dintre care 10 miliarde de euro doar din PNRR. Ca să putem accesa acești bani, România trebuia să avanseze în ultimii cinci ani o serie de reforme. Nu a făcut-o în timp util. Mai este foarte puțin timp până în august, când banii din PNRR se pot pierde. Dacă decidenții nu acționează rapid, în următoarele trei luni, cu toate reformele asumate, suntem în situația de a pierde această șansă uriașă, istorică”, a declarat Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia.

Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin.

„Trebuie să existe o înțelegere între toți decidenții pentru a închide cât mai bine PNRR. Ne așteptăm ca decidenții să înțeleagă că, în această privință, nu pot și nu trebuie să existe diferențe de opinie. Am ridicat, din nou, subiectul costului energiei, pentru că prețul energiei decide astăzi unde rămân fabricile Europei”, consideră președintele Concordia.

„Costul real al oricărei crize politice este instabilitatea, o nouă taxă pentru toate companiile din România, care se vede în dobânzi, investiții anulate sau amânate, inflație și pierderi de locuri de muncă. Doar o economie competitivă poate crește nivelul de trai. Doar printr-o economie puternică putem avea prosperitate. Cu toții trebuie să lucrăm în direcția unei Românii competitive, unei economii puternice. Mediul de afaceri are nevoie de un partener de dialog, nu de interlocutori într-o veșnică gâlceavă. Concordia cere responsabilitate”, a conchis Dan Șucu.

„Dacă reformele nu sunt duse la bun sfârșit, pierdem bani”

Potrivit oficialilor Concordia, în 2026, România poate atrage 15 miliarde de euro din fonduri europene: 10 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen 31 august 2026, și 5 miliarde de euro prin Fondul de Coeziune.

„Acești bani finanțează investiții publice concrete, care susțin activitatea economică, locurile de muncă și veniturile la bugetul de stat (autostrăzi, spitale, școli și grădinițe, digitalizarea statului, renovarea energetică a clădirilor publice, împăduriri). Fiecare zi de blocaj decizional înseamnă termene ratate, reforme nefinalizate și riscul unor penalizări care pot ajunge, în unele cazuri, la aproape un miliard de euro per reformă neîndeplinită”, susțin reprezentanții patronatelor.

Oficialii au amintit că există în prezent 13 reforme critice asumate prin PNRR, care se află sub risc ridicat, printre care reforma ANAF și digitalizarea fiscală, Codul Urbanismului și guvernanța corporativă în companiile de stat, cerute constant de mediul de afaceri și esențiale pentru competitivitatea și funcționarea economiei.

„Dacă reformele nu sunt duse la bun sfârșit, pierdem bani. Dacă pierdem bani, aceștia vor trebui supliniți de altundeva: din împrumuturi mai scumpe, din ajustări bugetare mai dure, din taxe mai mari, ținta de deficit pe anul accesta putând fi compromisă. Costul instabilității politice nu îl plătesc partidele. Îl plătesc companiile și cetățenii. România are nevoie de responsabilitate, predictibilitate și capacitate de decizie. Companiile din România și-au demonstrat reziliența. Au trecut prin pandemie, prin șocuri energetice, prin inflație, prin presiuni geopolitice fără precedent. Economia a funcționat. Și-a făcut datoria. Acum este rândul decidenților să și-o facă pe a lor”, spun oficialii.

Concordia cere, în mod explicit, ca până la finalul lunii iulie 2026, toate reformele majore care condiționează accesul la fondurile PNRR să fie finalizate și adoptate.

„Anul acesta, România nu poate să piardă bani de la UE, nu poate să rateze aderarea la OCDE și nu poate să intre în 2027 cu reforme structurale neterminate, în contextul unui deficit bugetar semnificativ, al unor costuri ridicate de finanțare externă și al unui mediu geopolitic global extrem de volatil. Confederația Patronală Concordia reprezintă companiile care produc, angajează și plătesc taxe în România. Vocea noastră este vocea economiei reale. Și economia reală are nevoie, acum, de un stat care funcționează”, au conchis oficialii confederației.

În octombrie 1793, nou-înființata Republică Franceză s-a angajat într-un experiment nereușit. A decis să schimbe ora. Revoluționarii au decis că ziua va fi acum împărțită la 10 ore, nu la 24. Fiecare oră va avea 100 de minute decimale, alcătuite la rândul lor din 100 de secunde decimale, notează BBC.

Sistemul orar făcea parte dintr-un calendar revoluționar mai amplu, care urmărea raționalizarea (și decreștinizarea) structurii anilor, incluzând o nouă săptămână de 10 zile. În curând au început lucrările de conversie a ceasurilor existente la sistemul zecimal . Primăriile au instalat ceasuri zecimale, iar activitățile oficiale au fost înregistrate folosind noul calendar.

„A început rapid să provoace nenumărate dureri de cap”, spune Finn Burridge, comunicator științific la Muzeele Regale Greenwich din Londra, Marea Britanie, sediul Observatorului Regal și locul unde a fost stabilit timpul mediu Greenwich.

Reproiectarea și convertirea ceasurilor existente s-au dovedit extrem de dificile. Sistemul a izolat Franța de țările vecine, în timp ce populația rurală ura ca ziua de odihnă să devină doar o dată la a 10-a zi. În cele din urmă, timpul zecimal a durat abia mai mult de un an în Franța.

Pentru a înțelege cum am început să numărăm, și cum numărăm și astăzi, 24 de ore într-o zi, 60 de minute într-o oră și 60 de secunde într-un minut, trebuie să dăm înapoi ceasul într-o epocă anterioară începuturilor măsurării timpului. Pentru că povestea unuia dintre cele mai vechi sisteme numerice ne-a pus pe această cale – și explică de ce acest sistem ciudat a supraviețuit mult civilizațiilor care l-au inventat.

O bază de 60

La origine se află sumerienii, un popor antic care a trăit în Mesopotamia (aproximativ Irakul de astăzi) între anii 5300-1940 î.Hr. și una dintre primele civilizații care au format orașe. Împreună cu multe alte invenții, inclusiv irigațiile și plugul, lor li se atribuie crearea primului sistem de scriere cunoscut. Acesta a inclus și un sistem de numerotare bazat pe conceptul de 60.

Ține mâna în față, îndoiește un deget și vei vedea că are trei articulații. Numără toate articulațiile degetelor unei mâini (fără a include degetul mare) și vei ajunge la 12. Numără aceste 12 ca fiind una singură folosind un deget de la cealaltă mână și reia numărătoarea de la 12 la prima mână, până când toate cele cinci degete de la a doua mână sunt folosite. Până la ce ai numărat? Șaizeci.

Aceasta este una dintre teoriile speculative despre motivul pentru care sumerienii și-au bazat sistemul matematic emergent pe 60, nu pe 10 – o decizie care are încă implicații asupra modului în care măsurăm timpul astăzi.

Dezvoltarea numerelor scrise a fost determinată de nevoia de a ține evidențe pentru sistemul agricol din ce în ce mai mare și mai complex care susținea orașele lor în creștere, spune Martin Willis Monroe, expert în culturi cuneiforme (sistemele de scriere timpurii ale Orientului Mijlociu antic) de la Universitatea din New Brunswick din Canada.

Au început să folosească tăblițe mici de lut, adesea de dimensiunea unui smartphone sau mai mici, pentru a ține evidența numerelor, imprimând detaliile în lut moale. Alte notații picturale au urmat curând, dezvoltându-se în faimosul text cuneiform al sumerieni.

Abia la mijlocul secolului al XIX-lea aceste tăblițe de lut au fost descoperite și au început să fie descifrate. Ele arată că sumerienii foloseau o întreagă gamă de sisteme numerice, spune Monroe, dar cel mai important pentru matematică și, în cele din urmă, pentru astronomie și timp, a devenit rapid așa-numitul sistem sexagesimal.

Sumerienii foloseau numărul 60 într-un mod comparabil cu modul în care folosim noi acum numărul 10. Când ajungem la nouă, ne mutăm peste un spațiu la stânga, scriem un unu și adăugăm zero la dreapta, spune Erica Meszaros, care a absolvit recent un doctorat în istoria științelor exacte și antichității la Universitatea Brown din SUA. „[Este] același lucru cu sexagesimalul: ajung până la 59 și în loc să aibă un număr mai mare decât 59, folosesc doar un unu, dar cu o poziție mai sus.”

Orele, minutele și secundele sunt o moștenire utilă din timpuri străvechi, atât de adânc înrădăcinată încât schimbarea sistemului acum ar fi probabil prea mult de gestionat.
În ciuda teoriei tentante a numărării cu degetele, prezentată mai sus, nu este clar de ce sumerienii au optat pentru un sistem de bază 60. „Nu există o mulțime de dovezi de unde provine numărul 60”, spune Monroe. Unii cercetători au sugerat că sistemul sexagesimal ar fi putut exista înainte de sumerieni.

Ușurința sa în utilizare este însă evidentă. Șaizeci poate fi împărțit la unu, doi, trei, patru, cinci, șase, 10, 12, 15, 20, 30 și 60 fără a fi nevoie de fracții sau zecimale. Comparați acest lucru cu 10, care poate fi împărțit doar la unu, doi, cinci și 10, iar avantajele sale încep să devină clare. „Dacă dezvoltați numere în scopuri foarte practice, cum ar fi contabilitatea, impozitele sau măsurarea câmpurilor și împărțirea câmpurilor pentru moștenirea fiilor dvs., o modalitate ușoară de a face aceste operații matematice poate fi de mare ajutor”, spune Meszaros.

Originea timpului

Nu există dovezi clare că sumerienii foloseau timpul, deși probabil că măsurarea timpului a existat în regiune înainte de prima utilizare documentată a cadranelor solare și a ceasurilor cu apă de către babilonieni (o civilizație mesopotamiană antică care a venit după sumerieni) în jurul anului 1000 î.Hr., spune Monroe.

Prima civilizație cunoscută care a împărțit ziua în ore a fost cea a vechilor egipteni, spune Rita Gautschy, arheoastronomă la Universitatea din Basel, Elveția, iar acest lucru apare în texte religioase din jurul anului 2500 î.Hr. Primele obiecte cunoscute legate de ore s-au referit inițial la cele 12 ore ale nopții: acestea erau ceasuri stelare diagonale găsite pe capacul interior al sicrielor nobililor egipteni din perioada cuprinsă între anii 2100 și 1800 î.Hr., spune Gautschy.

Cele mai vechi instrumente cunoscute pentru măsurarea timpului, cadranele solare și ceasurile cu apă, au apărut în Egipt în jurul anului 1500 î.Hr. Unele erau folosite în timpul muncii zilnice , dar majoritatea erau „probabil mai mult legate de sfera religioasă și de ritualuri” decât de măsurarea timpului, spune Gautschy. „Personal, cred că multe dintre ele au fost daruri oferite zeilor, daruri votive”, spune ea. „Nu avem prea multe informații despre măsurarea timpului științifică [din acea epocă].”

Sosirea minutelor

Între timp, babilonienii își dezvoltaseră și ei utilizarea orelor. În cele din urmă, ei aveau să fie primii care au descompus ora în unități mult mai mici – deși nu în scopuri de măsurare a timpului.

Babilonienii, care au prosperat între anii 2000 î.Hr. și 540 î.Hr., au adoptat de la sumerieni atât scrierea cuneiformă, cât și sistemul de numerație sexagesimal. În jurul anului 1000 î.Hr., spune Meszaros, aceștia au dezvoltat un calendar bazat pe timpul necesar soarelui pentru a reveni la aceeași poziție pe cer – puțin peste 360 ​​de zile .

Este un sistem care a funcționat suficient de bine pentru babilonieni, încât oamenii care au venit după ei l-au preluat în întregime pentru a prelua și datele și tradițiile astronomice – Erica Meszaros
Acesta a fost un număr util pentru o civilizație care folosea deja un sistem de numărare bazat pe 60. „Uau, nu-i așa că e frumos într-un sistem sexagesimal?”, spune Meszaros. „De fapt, ducea foarte bine la 12 luni de câte 30 de zile fiecare”, ceea ce se potrivea și cu ciclul lunar, spune ea.

Babilonienii au dezvoltat un sistem temporal practic pentru uzul zilnic, care împărțea ziua și noaptea în 12, așa cum făceau egiptenii. Durata acestor „ ore sezoniere ” varia în funcție de durata zilei și a nopții. „Am împărțit ziua în 12 pentru că împărțim cerul nopții în 12 luni și 12 semne zodiacale ”, spune Meszaros.

Multe alte civilizații antice foloseau orele sezoniere , iar acestea erau încă folosite în Europa secolului al XV-lea și în Japonia secolului al XIX-lea . Totuși, acest timp sezonier nu a fost niciodată împărțit în unități mai mici pentru uz practic, notează Monroe. „[Acest lucru] nu a existat cu adevărat până la începutul perioadei moderne… Nu exista în Mesopotamia și în alte culturi antice, pentru că nu este nevoie de el.”

Babilonienii au dezvoltat și un alt sistem de timp pentru calcularea și măsurarea evenimentelor astronomice, care nu era destinat uzului zilnic. Acesta împărțea ziua în 12 „beru”, pe care le putem considera echivalentul a două ore moderne. Babilonia nu a fost singura cultură antică care le-a folosit: acestea au apărut și în China și Japonia antică , de exemplu.

Conduși de nevoia de a măsura mai multă granularitate în calculele lor, babilonienii au început să descompună aceste ore duble beru în 30 de minute antice, cunoscute sub numele de ush, fiecare egală cu patru minute din minutele noastre actuale. Acestea au fost împărțite la rândul lor la 60 în unități mai mici numite ninda, fiecare în valoare de aproximativ patru secunde moderne. Aceste subdiviziuni au fost probabil folosite „deoarece împărțim lucrurile în grupuri de 60 în sistemul sexagesimal”, spune Meszaros.

Poate fi greu de spus exact cine a construit pe cine dintre toate aceste evoluții antice ale timpului, spune Gautschy. „Din jurul anului 330 î.Hr. încoace, Egiptul, odată cu noul centru al științei din Alexandria, a devenit un creuzet în care oamenii și, odată cu ei, ideile lor din toate regiunile s-au contopit”, spune ea. „Asta numim noi lumea elenistică.”

Totuși, este clar că grecii antici au adoptat sistemul astronomic babilonian al timpului, spune Meszaros. „Au păstrat aceeași diviziune deoarece acest lucru le-a permis să adauge pur și simplu observații noi la cele existente… Este un sistem care a funcționat suficient de bine pentru babilonieni, încât oamenii care au venit după ei l-au preluat în totalitate pentru a prelua și datele și tradițiile astronomice.”