Inițiativa face parte din eforturile de a rezolva conflictele care pot deveni mortale. Pe măsură ce fermierii taie pădurile pentru a măsuri suprafața terenurilor agricole, elefanții devin obligați să părăsească habitatele lor, care devin din ce mai mici, pentru căutarea hranei, potrivit Associated Press. 

În Thailanda, în 2025, 30 de cetățeni au murit uciși de elefanții sălbatici și alți 29 de oameni au fost răniți, potrivit cifrelor oficiale. De asemenea, s-au petrecut peste 2.000 de incidente în care elefanții au distrus culturile.

Sukhee Boonsang, directorul Biroului de Conservare al Faunei Sălbatice, a declarat pentru Associated Press că menținerea sub control a populației de elefanți sălbatici a devenit necesară, pe măsură ce numărul elefanților care trăiesc în zone rezidențiale crește abrupt, fenomen care duce la o creștere a confruntărilor cu oamenii.

Biroul de Conservare a Faunei Sălbatice a obținut 25 de doze de vaccin produs în SUA. Cercetătorii au făcut un studiu, timp de doi ani, pe șapte elefanți domesticiți, folosind până la șapte doze de vaccin. Rezultatele studiului au fost promițătoare, potrivit oficialului. Acesta a explicat că vaccinul nu oprește femelele din a ovula, însă previne fertilizarea ovulelor.

Apoi, în luna ianuarie, alți trei elefanți sălbatici au fost vaccinați în estul provinciei Trat. Potrivit directorului Biroului de Conservare, autoritățile încearcă acum să determine următoarele zone avute în vizor pentru vaccinarea elefanților și utilizarea celor 15 doze rămase.

Vaccinul poate opri gestația până la 7 ani

Vaccinul poate preveni gestația până la șapte ani, iar după această perioadă, elefanții vor avea din nou capacitatea de a se reproduce, dacă nu primesc o a doua doză după expirarea perioadei. Experții vor monitoriza cu atenție elefanții vaccinați de-a lungul perioadei de șapte ani.

Potrivit oficialului, programul vizează numai elefanții sălbatici din zonele cu cele mai ridicate rate de conflicte violente între oameni și elefanți.

„Aproximativ 800 din cei aproximativ 4.400 de elefanți sălbatici din țară trăiesc în aceste zone predispuse la conflicte. Dacă nu luăm măsuri, impactul asupra oamenilor care trăiesc în aceste zone va continua să crească până când va deveni imposibil de gestionat” a declarat Sukhee.

Pe lângă vaccinul contraceptiv, autoritățile au implementat și alte măsuri de a reduce conflictul, precum oferirea resurselor adiționale de hrană și apă în păduri, dar și construirea unor garduri de protecție. De asemenea, pădurarii au primit misiunea de a ghida înapoi în sălbăticie elefanții care rătăcesc în zone rezidențiale.

În cadrul negocierilor cu SUA, Iranul ar putea avea posibile acorduri în domeniul energiei, mineritului și aviației. În aceste condiții, Teheranul urmărește încheierea unui acord nuclear cu SUA care să aducă beneficii economice ambelor părți, a declarat un diplomat iranian, potrivit Reuters.

„Pentru durabilitatea acordului, este esențial ca și SUA să beneficieze de avantaje în domenii cu randamente economice ridicate și rapide. Interesele comune în domeniul petrolului și gazelor, câmpurile comune, investițiile în minerit și chiar achizițiile de aeronave sunt incluse în negocieri”, a declarat Hamid Ghanbari, director adjunct al Ministerului Afacerilor Externe pentru diplomație economică, potrivit agenției de știri semi-oficiale Fars, citată de Reuters.

Informația vine în contextul în care marți, la Geneva, o delegație americană – din care fac parte trimisul special al SUA, Steve Wtikoff, și ginerele lui Trump, Jared Kushner – va purta negocieri cu oficiali iranieni.

Deschidere către unele compromisuri

Vice-ministrul de externe Majid Takht-Ravanchi a semnalat disponibilitatea Iranului de a face compromisuri în privința programului său nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor. Într-un interviu acordat BBC, acesta a afirmat că mingea este „în terenul Americii, care trebuie să demonstreze că dorește să încheie un acord”.

Washingtonul consideră îmbogățirea uraniului în Iran ca o potențială cale către arme nucleare. Pe de altă parte, Iranul neagă că ar urmări acest lucru.

Warner Bros. Discovery ia în considerare să redeschidă negocierile de vânzare cu Paramount Skydance, în contextul celei mai recente oferte făcute de compania din urmă, au declarat surse în exclusivitate pentru Bloomberg.

Potrivit sursei citate, membrii consiliului de administrație al Warner Bros. discută dacă Paramount ar putea oferi o cale către o înțelegere mai avantajoasă, iar acest lucru ar putea declanșa o a doua licitație din partea Netflix.

Warner Bros. are încă unele preocupări cu privire la oferta înaintată de Paramount, dar este pentru prima dată când consiliul de administrație consideră că oferta acesteia ar putea duce la o tranzacție mai avantajoasă sau ar putea determina Netflix să-și mărească oferta, mai notează Bloomberg.

Warner Bros. a acceptat, la finalul anului trecut, să vândă studioul cu același nume și afacerea de streaming HBO Max către Netflix, într-o tranzacție de 27,75 dolari pe acțiune. Paramount a făcut o ofertă ostilă de 30 de dolari pe acțiune.

Lupta pentru achiziția Warner Bros. ar putea continua

Atât Paramount, cât și Netflix au indicat că ar fi dispuși să-și majoreze ofertele pentru a asigura o tranzacție pentru Warner Bros. Directorul executiv al Paramount, David Ellison, a declarat că oferta actuală nu este ultima și definitivă. Pe de altă parte, și Netflix a comunicat acționarilor că oferta ar putea fi și ea majorată.

Săptămâna trecută, Paramount Skydance a anunțat îmbunătățirea ofertei de 30 de dolari pe acțiune pentru Warner Bros. Discovery. De această dată, Paramount oferă bani în plus pentru fiecare trimestru în care tranzacția pentru preluarea Warner Bros. Discovery nu se finalizează și acceptă să acopere taxa de reziliere pe care proprietarul HBO ar datora-o gigantului Netflix dacă ar renunța la tranzacție.

Potrivit Bloomberg, în cazul în care Warner Bros. decide să reia negocierile cu Paramount, va trebui să notifice mai întâi Netflix.

În decembrie anul trecut, Netflix a fost de acord să cumpere studiourile de film și televiziune și divizia de streaming a Warner Bros. Discovery cu o valoare totală a întreprinderii de aproximativ 82,7 miliarde de dolari (valoare a capitalului propriu de 72 miliarde de dolari).

Postul intermitent nu este mai eficient decât dietele convenționale pentru a scădea în greutate, potrivit unei analize ample a dovezilor științifice.

La baza acestei noi constatări s-au aflat 22 de studii din întreaga lume, incluzând 1.995 de participanți din America de Nord, Europa, China, Australia și America de Sud. Studiile au examinat mai multe forme de post intermitent, inclusiv postul în zile alternate, postul periodic și alimentația cu restricții de timp. Majoritatea studiilor au urmărit participanții timp de până la 12 luni, notează Medical Xpress.

Datele analizate arată că persoanele supraponderale sau obeze au slăbit la fel de mult urmând sfaturile alimentare tradiționale, ca și atunci când au încercat postul intermitent.

„Postul intermitent nu este o soluție miraculoasă, dar poate fi una dintre mai multe opțiuni pentru controlul greutății. Postul intermitent produce probabil rezultate similare cu abordările dietetice tradiționale pentru pierderea în greutate. Nu pare clar mai bun, dar nici mai rău”, a declarat dr. Luis Garegnani, autorul principal, potrivit The Guardian.

Obezitatea, una dintre cauzele principale de deces în țările cu venituri ridicate

De asemenea, exceptând beneficiile minime pentru pierderea în greutate, cercetătorii nu au găsit alte dovezi solide referitor la faptul că postul intermitent îmbunătățește calitatea vieții oamenilor mai mult decât alte diete.

Rezultatele studiului pot oferi anumite indicii, însă cercetătorii subliniază că acestea nu pot extrapolate la întreaga populație, întruât pot varia în funcție de sex, vârstă, origine etnică sau stare de sănătate.

Obezitatea a devenit una dintre principalele cauze de deces în țările cu venituri ridicate. În 2022, 2,5 miliarde de adulți erau supraponderali. Dintre aceștia, 890 de milioane sufereau de obezitate.

Inițiativa, denumită Project Hecate, este coordonată de centrul de analiză al Space Force (SWAC), care planifică viitoarele capacități militare din spațiu pentru următorii 5–15 ani. Potrivit Breaking Defense, proiectul analizează modul în care armata americană și aliații săi vor avea acces, după anul 2040, la servicii esențiale de poziționare, navigație și sincronizare, chiar și în condițiile unor atacuri asupra infrastructurii spațiale.

Doar 31 de sateliți susțin sistemul GPS

În prezent, sistemul GPS, folosit la nivel global atât de civili, cât și de armată, funcționează cu ajutorul unei constelații de numai 31 de sateliți aflați pe orbită medie, la aproximativ 20.000 de kilometri deasupra Pământului. Acesta este esențial pentru orientare, ghidarea armelor, transporturi și sincronizarea sistemelor militare.

Oficialii americani sunt însă tot mai preocupați de vulnerabilitatea GPS în fața bruiajului sau a unor eventuale atacuri din spațiu, motiv pentru care caută soluții de rezervă.

Riscurile de bruiaj, dinspre sol către spațiu

Noile planuri trebuie să țină cont de amenințările viitoare, a subliniat colonelul Neil Barnas, din cadrul Space Systems Command – structura responsabilă de dezvoltarea și achiziția de sisteme spațiale militare, la un eveniment al industriei spațiale din Los Angeles.

„Avem multă experiență în combaterea bruiajului GPS de la sol și cred că aceste provocări se vor extinde și în spațiu. Trebuie să ne gândim la arhitecturi stratificate, la sisteme multi-orbită, multi-frecvență, comerciale și internaționale”, a explicat acesta.

Alternativă la GPS

Proiectul Hecate urmărește crearea unei rețele mai complexe de sateliți, plasată pe mai multe tipuri de orbite, care să funcționeze ca o soluție de rezervă pentru GPS. Studiul ar urma să fie finalizat în această toamnă și ar putea influența viitoarele bugete și investiții ale Space Force.

„Sunt evaluate diferite arhitecturi, inclusiv orbite variate, rolul conceptelor comerciale de navigație prin satelit, opțiuni avansate de comandă și control și evoluția echipamentelor utilizatorilor. Este un efort analitic care caută soluții ce nu sunt limitate de actuala arhitectură GPS”, a precizat un purtător de cuvânt al Space Force.

O soluție: sateliții de pe orbita joasă

Una dintre direcțiile analizate este utilizarea sateliților aflați pe orbita joasă a Pământului, sub 2.000 km altitudine, diferiți de sateliții GPS clasici. Aceștia sunt mai numeroși și mai aproape de planetă, ceea ce îi poate face mai greu de neutralizat într-un conflict.

Potrivit SWAC, semnalele transmise de sateliții de comunicații existenți ar putea fi adaptate pentru a oferi și informații de poziționare și timp, fără a mai fi nevoie de infrastructură complet nouă.

„Semnalele de comunicații la diferite frecvențe pot furniza referințe de timp cu grade variate de precizie, de la microsecunde la nanosecunde”, se arată într-un rezumat al studiului ce urmează să fie prezentat la o viitoare conferință internațională de navigație.

Sateliții existenți, costuri mai mici

Conceptul propus, numit Space Data Networks (SDN), ar folosi rețelele deja existente de sateliți de comunicații și echipamentele actuale ale militarilor, reducând costurile și crescând rezistența sistemului la bruiaj, care vizează în mod special frecvențele folosite de GPS.

„Utilizarea sateliților existenți de pe orbită joasă ar putea asigura poziționare, navigație și sincronizare pentru militari, la costuri mai reduse și cu o protecție mai bună împotriva bruiajului”, susțin analiștii Space Force.

Din mitologia greacă

Numele proiectului nu a fost ales întâmplător. În mitologia greacă, Hecate era considerată protectoarea călătorilor și a răscrucilor, o referință simbolică la rolul de ghidare și protecție pe care ar urma să îl joace noua generație de sisteme de navigație spațială.

Căutătorii au descoperit epava unui vapor de lux care s-a scufundat într-o furtună pe Lacul Michigan la sfârșitul secolului al XIX-lea. Epava a fost găsită după aproape 60 de ani de căutări, scrie Associated Press.

Shipwreck World, un grup care se ocupă cu localizarea epavelor din întreaga lume, a anunțat vineri că o echipă condusă de vânătorul de epave din Illinois, Paul Ehorn, a găsit vaporul Lac La Belle la aproximativ 32 de kilometri de coastă, între Racine și Kenosha, Wisconsin, în octombrie 2022.

Anunțul găsirii epavei a fost amânat deoarece echipa sa a dorit să includă un model video tridimensional al navei.

Căutările pentru găsirea epavei au început încă din 1965. În 2022,Ehorn a folosit un indiciu oferit de un coleg al său, pentru a restrânge aria de căutare. El a găsit epava navei folosind un sonar cu scanare laterală după doar două ore petrecute pe lac, potrivit The Guardian.

Noaptea tragediei

Vaporul de lux pentru pasageri Lac La Belle a plecat din Milwaukee spre Grand Haven, Michigan, într-o noapte de octombrie din 1872. La bord se aflau 53 de pasageri și membri ai echipajului, dar și încărcături de orz, făină, carne de porc și whisky, potrivit Shipwreck World.

La aproximativ două ore de la plecare, vaporul a început să se inunde incontrolabil. Căpitanul a întors nava spre Milwaukee, dar valuri uriașe au lovit-o. În jurul orei 5 dimineața, căpitanul a ordonat coborârea bărcilor de salvare, iar nava s-a scufundat cu pupa înainte, notează Associated Press.

Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a avertizat că noua eră politică este „periculoasă” pentru statele baltice și Polonia.

Într-un interviu exclusiv acordat TVP World în marja Conferinței de Securitate de la Munchen de la sfârșitul săptămânii trecute, președintele leton a afirmat că observațiile secretarului de stat american Marco Rubio privind necesitatea parteneriatului transatlantic, după un an de critici din partea administrației de la Washington, „erau foarte necesare”.

Rinkēvičs a mai afirmat în cadrul interviului pentru sursa citată că era post-Război Rece și ordinea mondială bazată pe reguli care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial „au dispărut”.

„Da, sunt de acord că se conturează o nouă ordine. Da, sunt de acord că există un fel de dorință de a împărți lumea în sfere de influență”, a spus președintele leton.

Totuși, el a atras atenția asupra faptului că istoria a demonstrat că acest lucru este „periculos” pentru statele baltice, Polonia și alte țări din regiune. „Este periculos pentru existența noastră și trebuie să luăm acest lucru foarte, foarte în serios”, a declarat Rinkēvičs pentru TVP World.

Președintele leton a fost întrebat dacă țara sa elaborează planuri alternative în cazul în care NATO eșuează, așa cum au declarat că fac țări precum Polonia și Lituania.

El a mai afirmat că țara sa are mai multe niveluri, respectiv „apărarea națională, apărarea regională, apărarea europeană [și] apărarea transatlantică, „dar totul se află sub umbrela NATO și a SUA”.

O nouă cercetare realizată de oamenii de știință relevă că leziunile ADN cauzate de radiațiile ionizante (IR) emise în urma dezastrului nuclear de la Cernobîl din 1986 apar la copiii persoanelor expuse inițial.

Prin această descoperire, este pentru prima dată când se stabilește în mod clar o astfel de legătură transgenerațională.

Cercetătorii, conduși de o ochipă de la Universitatea din Bonn, Germania, au vrut să afle dacă expunerea la radiații ionizante (IR) la care au fost supuși părinții poate lăsa semnături genetice detectabile în urmașii lor.

Cercetătorii au căutat ceea ce se numește mutații de novo grupate (cDNM), adică două sau mai multe mutații aflate în imediata apropiere, care sunt descoperite la copii, nu și la părinți. Acestea ar fi mutații rezultate din rupturi ale ADN-ului parental cauzate de expunerea la radiații, scrie Science Alert.

Cum s-a ajuns la această constatare

Până a ajunge la această concluzie, cercetătorii au comparat trei grupuri: 110 copii ai lucrătorilor germani probabil expuși la radiații, 130 de copii ai participanților la curățarea zonei Cernobîl și 1.275 de descendenți ai părinților neexpuși la radiații.

După secvențierea completă a genomului, copiii ai căror tați au fost expuși la radiații au prezentat mai multe mutații de tip „clustered” comparativ cu copii ai părinților neexpuși. Numărul mediu de cDNMs a fost cel mai mare în cohorta Cernobîl, iar cel mai scăzut în cohorta copiilor ai căror părinți nu au fost expuși la radiații.

Mai mult, o doză mai mare de radiații pentru părinte tindea să însemne un număr mai mare de clustere la copil.

„Am constatat o creștere semnificativă a numărului de cDNM la descendenții părinților iradiați și o asociere potențială între estimările dozei și numărul de cDNM la descendenții respectivi. În ciuda incertitudinii privind natura și cantitatea exactă a IR implicate, studiul actual este primul care furnizează dovezi privind existența unui efect transgenerațional al expunerii paterne prelungite la IR în doze mici asupra genomului uman”, este concluzia autorilor studiului.

Totuși, aceștia admit că au fost și anumite limitări în realizarea studiului, întrucât ei s-au bazat pe estimări istorice ale dozelor de radiații, având în vedere că au trecut patru decenii de la incident.

Risc de sănătate pentru copiii părinților expuși la radiații?

Cercetarea vine însă cu vești bune. Riscul pentru sănătate ar trebui să fie relativ mic, întrucât copiii părinților expuși nu au prezentat un risc mai mare de îmbolnăvire.

„Având în vedere creșterea globală redusă a cDNM-urilor în urma expunerii paterne la radiații ionizante și proporția redusă a genomului care codifică proteine, probabilitatea ca o boală care apare la descendenții părinților expuși să fie declanșată de un cDNM este minimă”, mai scriu cercetătorii.

Cercetarea a fost publicată în Scientific Reports.

Mareșalul Richard Knighton, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, și generalul Carsten Breuer, șeful Apărării din Germania, au avertizat, într-o poziție comună după Conferința de Securitate de la Munchen, că poziția militară a Rusiei „s-a deplasat decisiv spre vest” și au subliniat necesitatea unei „schimbări radicale” în domeniul apărării și securității Europei, relatează The Guardian.

Cei doi oficiali au precizat că apelul nu vine doar în calitate de lideri militari ai celor două țări cu cele mai mari cheltuieli militare din Europa, ci „ca voci ale unei Europe care trebuie să înfrunte acum adevăruri incomode despre propria securitate”.

„Există o dimensiune morală a acestui efort. Reînarmarea (…) este acțiunea responsabilă a națiunilor hotărâte să-și protejeze poporul și să păstreze pacea”, scriu ei în poziția comună publicată în The Guardian și Die Welt.

Knighton și Breuer mai avertizează că „agresiunea și intențiile Rusiei se extind dincolo de Ucraina”.

„Dacă Rusia percepe Europa ca fiind slabă sau divizată, ar putea fi încurajată să-și extindă agresiunea dincolo de Ucraina. Istoria ne învață că descurajarea eșuează atunci când adversarii simt dezbinare și slăbiciune. Știm că agresiunea și intențiile Rusiei se extind dincolo de Ucraina”, mai avertizează aceștia.

Knighton și Breuer au solicitat o „apărare a întregii societăți”, cu infrastructură rezilientă, dar și cu instituții naționale pregătite să funcționeze în condiții de amenințări în creștere.

La summitul din iunie 2025 de la Haga, liderii NATO s-au angajat ca, până în 2035, să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare și securitate.

Biroul anticorupție din Ucraina (NABU) a declarat că agenții săi „l-au reținut pe fostul ministru al energiei în cadrul cazului Midas”, referindu-se la ancheta privind corupția din sectorul energetic al Ucrainei, care a declanșat o criză politică majoră în 2025, relatează CNN.

„Acțiunile inițiale de anchetă sunt în curs de desfășurare, fiind efectuate în conformitate cu cerințele legii”, a mai adăugat NABU, fără a numi fostul ministru.

Potrivit unor surse citate de Ukrainska Pravda, Galushchenko a fost scos din trenul care urma să treacă granița.

Galushchenko este una dintre mai multe personalități guvernamentale implicate într-un scandal de corupție.

Potrivit anchetatorilor, aproximativ 100 de milioane de dolari au fost deturnați de la întreprinderile de stat, inclusiv Energoatom, care operează centralele nucleare din Ucraina, care au plătit companiilor pentru lucrările efectuate în vederea îmbunătățirii securității la obiectivele cheie, potrivit BBC.

Organismul anticorupție din Ucraina a efectuat zeci de percheziții în acest caz, vizat de aceste acțiuni fiind inclusiv Andriy Yermak, fostul șef de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit The Kyiv Independent, Galushchenko a ocupat funcția de ministru al energiei între 2021 și 2025 și a fost numit ministru al justiției în iulie 2025. În contextul acuzațiilor de corupție, Zelenski i-a cerut acestuia să demisioneze din funcție. În noiembrie 2025, parlamentul Ucrainei a aprobat demisia lui Galushchenko.