Congresul din Peru a votat marți pentru punerea sub acuzare a președintelui José Jerí, după ce acesta nu a dorit să dezvăluie întâlnirile cu oameni de afaceri chinezi cu care se întâlnea. Mișcarea politică marchează a opta schimbare de lider în mai puțin de un deceniu, statul debarcându-și liderii cu o viteză uimitoare, relatează The New York Times.

Totul se întâmplă cu doar două luni înainte de alegerile generale programate.

José Jerí, în vârstă de 39 de ani, fostul șef al Congresului, a preluat funcția de președinte interimar în octombrie 2025, după ce chiar el a prezidat demiterea predecesorului său. El este al șaselea președinte peruan din ultimul deceniu care părăsește funcția înainte de încheierea mandatului. Unul dintre ei a demisionat la câteva zile după preluarea mandatului.

Congresul a adoptat o moțiune de punere sub acuzare a președintelui, cu 75 de voturi pentru, 24 împotrivă și 3 abțineri. Legislativul va vota miercuri pentru alegerea unui nou lider, lăsând președinția vacantă pentru moment, au declarat experții.

Peru urmează să organizeze alegeri generale pe 12 aprilie și va transfera puterea unui nou președinte pe 28 iulie. Jerí nu este candidat, iar președinții din Peru nu pot candida pentru realegere consecutivă.

Votul vine în urma acuzațiilor conform cărora Jerí ar fi avut întâlniri neoficiale cu oameni de afaceri chinezi, odată purtând o glugă, ceea ce a dus la o anchetă a Procurorului General pentru posibilă sponsorizare ilegală și trafic de influență în formă agravantă.

Punerea sub acuzare a venit după ce luna trecută, trei videoclipuri l-au arătat pe Jerí intrând într-un restaurant și magazin din Lima, deținut de Yang Zhihua, un om de afaceri chinez bogat, aflat sub controlul guvernului. Publicațiile locale au relatat că unul dintre magazinele lui Yang a fost închis pentru încălcarea unei ordonanțe municipale; trei zile mai târziu, un organism federal de reglementare a anulat legea care a dus la închidere.

Jerí a recunoscut că înregistrările video erau autentice. Legea peruană impune președinților să își înregistreze activitățile oficiale, iar el nu a raportat vizitele la sediile lui Yang, a recunoscut  Jerí în timpul interogării din partea parlamentarilor luna trecută.

În timpul interogatoriului, el a refuzat să-și furnizeze înregistrările telefonice și a spus că îl cunoștea pe Yang înainte de a deveni președinte. El a adăugat că omul de afaceri a refuzat să-l lase să plătească pentru niște dulciuri și tablouri pe care le-a cumpărat „pentru că era amabil cu mine”.

Explicațiile nu au reușit să potolească criticile. Parlamentarii din întreg spectrul politic au cerut demiterea sa, iar procurorul general a deschis o anchetă de corupție privind interacțiunile lui Jerí cu Yang.

Jerí și-a acuzat rivalii că au divulgat filmările pentru a influența alegerile viitoare. Sondajele arată că, de la izbucnirea scandalului, rata de aprobare a lui Jerí a scăzut cu 10 puncte procentuale față de 51% .

Ilie Bolojan a declarat la TVR că decizia pe care Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să o pronunțe asupra pensiilor magistraților este crucială atât pentru încrederea publică în instituții, cât și pentru stabilitatea financiară a țării.

Premierul a criticat întârzierile repetate și a avertizat că România riscă să piardă fonduri europene importante dacă situația nu este clarificată rapid.

Bolojan a subliniat că amânările și dezbaterile prelungite din spațiul public afectează credibilitatea instituțiilor:

„Amânările care au fost până acum și toate dezbaterile din spațiu public pe această temă, cu siguranță nu sunt de natură să crească nici încrederea în Curtea Constituțională, nici în sistemul de justiție și nici în sistemul politic”, a spus premierul.

„Niciun român nu va accepta ca o pensie să fie cât ultimul salariu”

El a criticat nivelul pensiilor speciale și vârsta de pensionare, afirmând că acestea nu sunt acceptabile de societate: „Niciun român nu va accepta că o pensie trebuie să fie cât ultimul salariu și că cineva care este în deplinătatea forțelor fizice și intelectuale poate să plece la pensie la 48, 50 de ani. Este o situație anormală, plus la o diferență de pensie față de medie care este insuportabilă.”

În opinia sa, reforma este esențială pentru recâștigarea încrederii cetățenilor și pentru stabilitatea politică:

„Dacă partidele care suntem astăzi în guvernare nu vom dovedi în acești ani că suntem în stare să oferim cetățenilor livrabile, că lucrăm în interesul lor (…) cu siguranță în 2028 vom avea un vot de care vom putea discuta atunci dacă vom ajunge să mai dialogăm”, a spus acesta.

Proiectul guvernului și decizia CCR

Bolojan a susținut că proiectul legislativ privind pensiile magistraților a fost elaborat în conformitate cu deciziile anterioare ale CCR: „Acest proiect a fost pregătit de guvern cu respectarea tuturor prevederilor constituționale (…) și din punctul nostru de vedere este constituțional.”

Totuși, el a recunoscut că verdictul final aparține Curții: „În ceea ce privește ceea ce va decide Curtea, asta sigur rămâne de văzut. Eu sper ca în al 12-lea ceas să ia o decizie.”

Riscul major: pierderea a 231 milioane euro

Bolojan a avertizat că o nouă amânare ar putea avea consecințe financiare serioase:

„În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată anterioară.”

Potrivit acestuia, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit: „Ne-au comunicat (…) că, din punctul lor de vedere, jalonul este neîndeplinit, dar vor face o comunicare oficială spre sfârșitul lunii februarie.”

Așadar, primăriile vor fi încurajate să se bazeze mai mult pe veniturile proprii, în timp ce sprijinul de la centru va deveni tot mai legat de performanța administrativă și de gradul de colectare a taxelor.

Premierul a explicat că România se află printre țările unde impozitele colectate local acoperă doar o parte limitată din cheltuielile administrației, aproximativ un sfert din fondul de salarii al primăriilor fiind susținut din veniturile proprii. Restul a fost acoperit prin transferuri de la bugetul central, un mecanism care, în opinia sa, nu mai poate fi menținut pe termen lung.

Afirmația privind faptul că România este „o țară rămasă în urmă” a fost legată direct de nevoia accelerării investițiilor publice. Aproape jumătate dintre investițiile realizate la nivel național sunt derulate prin autoritățile locale, tocmai pentru a recupera întârzierile în infrastructură și dezvoltare.

„Aici, taxele sunt următoarele. România este una dintre țările în care, din veniturile pe care le plătesc cetățenii, din impozitele plătite către primării, era acoperit anul trecut aproximativ un sfert din totalul fondului de salarii încasat de angajații din primării. În ceea ce privește sumele transferate către autoritățile locale, suntem una dintre țările care transferă cele mai multe fonduri, iar aproape jumătate din volumul de investiții din România se realizează prin autoritățile locale.

Este adevărat că trebuia făcut un volum mai mare decât în alte țări, pentru că suntem o țară rămasă în urmă și sunt multe lucruri care au nevoie de îmbunătățiri în România, dar țara noastră nu mai are atât de multe resurse pentru a continua aceste transferuri la același nivel.

Executivul pregătește extinderea competențelor administrației locale

În același timp, Executivul pregătește extinderea competențelor administrației locale, de la urbanism și disciplina construcțiilor până la politici de dezvoltare și colectarea taxelor. În schimb, finanțarea de la bugetul de stat va deveni proporțională cu gradul de încasare a impozitelor locale”, a declarat Bolojan.

De asemenea, acesta a reiterat că guvernul susține că proiectele deja începute vor continua, inclusiv cele din programul Anghel Saligny, pentru a evita degradarea investițiilor și pierderea fondurilor deja alocate.

„În condiții normale, în lunile următoare, după ce primăriile își vor reașeza cheltuielile, prin acest pachet de legi li se întăresc competențele administrației publice locale destul de mult: de la disciplina construcțiilor și urbanism, la încasări de taxe și impozite, politici de dezvoltare, descentralizarea unor competențe către autoritățile locale și transferul unor active de la bugetul de stat, care le vor permite să facă administrație și să devină factori reali de dezvoltare.

Dar acest lucru atrage și mai multă responsabilitate. Vor trebui să se bazeze mai mult pe banii pe care îi încasează din impozitele locale, iar sumele de transfer de la bugetul de stat pentru funcționarea primăriilor vor fi acordate direct proporțional cu gradul de încasare a impozitelor.

În același timp, din încasările suplimentare și din economiile realizate la bugetul de stat, va trebui ca în anii următori să continuăm finanțarea lucrărilor din programul Anghel Saligny, astfel încât acestea să fie finalizate. Sunt contracte mari încheiate în acești ani și investițiile trebuie eșalonate, dar mai ales finalizate și valorificate în interesul comunităților. Dacă investițiile nu sunt terminate la timp, ele se degradează”, a afirmat premierul.

Tot mai multe state europene au adoptat în ultimii ani legi care limitează sau interzic purtarea vălurilor islamice care acoperă complet fața, invocând motive de securitate publică, identificare și integrare socială, scrie 20minutos.

În prezent, cel puțin opt țări din Uniunea Europeană aplică interdicții totale sau parțiale în spațiile publice, în timp ce alte state permit purtarea acestora, dar cu restricții în școli, instituții publice sau transport.

Dezbaterea a revenit în prim-plan după ce Parlamentul spaniol discută o propunere legislativă privind interzicerea burkăi și niqabului în locurile publice. Inițiativa are șanse reduse de adoptare, însă readuce în atenție diferențele majore dintre legislațiile europene și modul în care fiecare stat încearcă să echilibreze securitatea, libertatea religioasă și drepturile femeilor.

Susținătorii interdicțiilor afirmă că acoperirea completă a feței împiedică identificarea persoanelor și poate afecta siguranța publică, dar și integrarea socială. În schimb, organizațiile pentru drepturile civile consideră că astfel de măsuri pot discrimina femeile musulmane și restrânge libertatea religioasă.

În Europa există însă reguli foarte diferite, de la interdicții totale în spațiile publice până la restricții limitate doar la anumite instituții.

Franța

Franța a fost prima țară europeană care a interzis vălul integral în spațiile publice, în 2010, legea intrând în vigoare în 2011. Autoritățile au justificat măsura prin necesitatea identificării persoanelor și prin apărarea principiilor republicane. În plus, hijabul este interzis în școlile publice și pentru funcționarii statului.

Belgia

Din 2011, purtarea oricărei îmbrăcăminte care ascunde complet sau aproape complet fața este ilegală în spațiile publice. Încălcarea legii poate duce la amenzi sau chiar la pedepse scurte cu închisoarea.

Bulgaria

Vălul integral este interzis din 2016, inclusiv pentru turiști. Există excepții pentru activități profesionale, sportive sau religioase.

Austria

Austria a interzis acoperirea feței în spațiile publice în 2017, invocând coeziunea socială și securitatea. Au existat și tentative de restricționare a hijabului în școli, unele anulate ulterior de Curtea Constituțională.

Germania

Nu există o interdicție națională, însă mai multe landuri au introdus restricții pentru școli, universități și funcționari publici. În general, hijabul rămâne permis.

Interdicții motivate de securitate și neutralitate

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a validat legislația Franței și Belgiei, apreciind că statele pot invoca securitatea publică, secularismul și neutralitatea instituțiilor pentru a limita purtarea simbolurilor religioase, cu condiția respectării libertății religioase.

Alte state cu restricții și țări fără interdicții generale

Letonia interzice acoperirea feței în spațiile publice din 2017, Danemarca a adoptat o interdicție similară în 2018, iar Norvegia aplică restricții în instituțiile de învățământ.

În Olanda, regulile se aplică în transportul public, spitale, școli și clădiri guvernamentale. Elveția a introdus în 2021 o interdicție generală, aprobată prin referendum.

Italia nu are o lege dedicată vălului islamic, însă legislația existentă interzice acoperirea feței în spațiul public fără motiv justificat.

În prezent, Spania, Suedia, Irlanda, Grecia, Polonia, Lituania, Estonia și Regatul Unit nu au o interdicție națională privind vălul integral, deși dezbaterile politice continuă.

Într-o postare pe Facebook, ministrul a anunțat că România a susținut proiectul Comisiei Europene privind produsele de pensii ocupaționale și produsele paneuropene de pensii (PEPP), care urmărește introducerea unui tratament fiscal avantajos pentru aceste instrumente.

„Astăzi la reuniunea miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană (ECOFIN) am susținut ferm o viziune în care economiile românilor sunt protejate și funcționează ca factor de multiplicare pentru dezvoltarea țării”, a scris ministrul pe Facebook.

Nazare a precizat că sprijinul pentru inițiativa Comisiei Europene are ca obiectiv stimularea economisirii pentru perioada de după retragerea din activitate. „Statul trebuie să încurajeze oamenii să economisească pentru vârsta retragerii din activitate. De aceea, am susținut proiectul Comisiei Europene privind produsele de pensii ocupaționale și pentru cele paneuropene (PEPP)”, a transmis acesta.

Potrivit ministrului, propunerea ar însemna aplicarea unui regim fiscal favorabil atât pentru pensiile ocupaționale, cât și pentru cele paneuropene, „similar celui oferit în cazul contribuțiilor la fonduri de pensii private naționale”. În viziunea sa, măsura ar putea avea un dublu efect: creșterea economiilor pentru pensii și alimentarea investițiilor majore din economie. „Astfel, banii se multiplică prin investiții în proiecte strategice de infrastructură sau de energie. Este o soluție prin care câștigă atât cetățeanul (pensie mai mare), cât și țara (capital pentru proiecte majore, precum autostrăzi sau spitale)”, a explicat Nazare.

Ministrul a mai arătat că a susținut, din rațiuni de siguranță socială și simplificare, un produs paneuropean de pensie care să fie „portabil”, astfel încât românii care lucrează în mai multe state membre să își poată păstra drepturile și să își încaseze pensia mai ușor, „fără birocrație”. Totodată, el a subliniat că a cerut „un tratament fiscal corect”, astfel încât produsele europene să nu fie avantajate în detrimentul celor naționale.

În marja reuniunii ECOFIN, Alexandru Nazare a avut, de asemenea, întâlniri bilaterale cu omologii săi din Germania, Cehia și Malta – Lars Klingbeil, Alena Schillerová și Clyde Caruana. În cadrul discuțiilor, ministrul a anunțat că a promovat candidatura României pentru a găzdui sediul viitoarei Autorități Vamale Europene, argumentând că Bucureștiul poate deveni „un centru de expertiză pentru securitatea frontierelor UE”, inclusiv datorită experienței de găzduire a Centrului Cyber UE.

„Voi continua să promovez la nivel european o Românie puternică, cu o economie bazată pe investiții și pentru instituții care să lucreze cu adevărat în serviciul cetățeanului”, a mai transmis ministrul Finanțelor.

„În urmă cu scurt timp s-au încheiat ședințele Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență (CMBSU), și a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ilfov (CJSU IF) în care s-au aprobat măsurile care vor fi implementate pentru protejarea populației”, potrivit ISU București – Ilfov.

Astfel, începând de marți va funcționa Centrul de Coordonare și Conducere a Intervenției București-Ilfov, din care fac parte reprezentanții instituțiilor care asigură funcții de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgență generate de fenomenele meteo prognozate.

Potrivit Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, centrul de coordonare include reprezentanți din partea ISU București – Ilfov, Primăriei Capitalei, precum și primăriile de sector, Direcția Generală de Jandarmi, Poliția Capitalei, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, departamentul UPU SMURD al Spitalului „Floreasca”, precum și specialiști ai Distrigaz, „Apa Nova” și „Rețele Electrice” Muntenia, Sistemul de Gospodărire a apelor București-Ilfov, dar și Metrorex și STB.

Începând cu ora 20:00 și până la încetarea avertizări meteorologice, reprezentanții își vor desfășura activitatea până la încetarea avertizării meteorologice.

Reamintim că ANM a emis o avertizare de Cod Portocaliu valabilă de marți seara, ora 20:00, până miercuri, la ora 12:00. Sunt vizate ninsori abundente cu strat consistent de zăpadă,
intensificări puternice ale vântului și viscol puternic.

În capitală, pe durata codului galben, în intervalul orar 10:00 – 18:00, au fost gestionate șase intervenții în care au fost îndepărtați copaci căzuți, dar și două elemente de construcție.

Un raport anual publicat marți de Serviciul de Informații Militare și de Securitate al țării a semnalat încălcări ale spațiului aerian, sabotaje și operațiuni cibernetice ca exemple ale acțiunilor belicoase ale Rusiei în vecinătatea Suediei, inclusiv în Marea Baltică, relatează Politico.

„Rusia este principala amenințare militară pentru Suedia și NATO”, se arată în raport. Evaluarea suedeză mai spune că amenințarea este „serioasă și concretă” și descrie comportamentul Moscovei drept „oportunist și agresiv”.

Analiza Suediei vine după ce, săptămâna trecută, Serviciul de Informații Externe al Estoniei a descris Rusia drept „periculoasă în pofida incompetenței”, în propriul raport anual.

Locuința din București, unde chiria lunară costă 46 de lei, se află într-un bloc de pe strada Abanosului, din Sectorul 2, anunță Primăria Capitalei pe Facebook. Primăria condusă de Ciprian Ciucu prezintă și fotografii ale imobilului.

Foto PMB

Chirie de 1,31 de lei pe metru pătrat

„Este o garsonieră „convenabilă”, aflată în patrimoniul PMB, și gestionată de Admnistrația Fondului Imobiliar (AFI), al cărei contract a tot fost reînnoit încă din ani ’70. Pe metru pătrat înseamnă 1,31 lei. Bani cu care, în zilele noastre, nu-ți mai cumperi nici măcar un covrig”, spune Primăria.

Sunt 25 de astfel de locuințe închiriate cu 46 de lei lunar, ale căror contracte s-au reînnoit între anii 1999-2024, dar prețurile n-au mai fost actualizate de 20 de ani, susțin oficialii Primăriei.

Foto PMB

Apartament cu 2 camere, închiriat cu 171 de lei pe lună

Printre descoperirile făcute de noua administrație de la București se regăsește și un imobil ultracentral, la cheie, de 3 camere, cu doar 229 de lei chiria pe lună: „Apartament cu două camere de 56 mp închiriat cu 171 de lei, trei camere ultracentral, 110 mp, cu 229 lei pe lună. Și lista chilipirurilor continuă”.

Foto PMB

4050 de locuințe la prețuri „de neimaginat”

Primăria condusă de Ciucu arată că sunt 4.050 de locuințe cu „prețuri de neimaginat” care se practică în București, capitala României, orașul cu cele mai scumpe chirii din țară. Iar de aceste apartamente „profită sute de chiriași cu salarii mai mult decât decente”.

„Atenție! Locuințele convenabile nu sunt sociale. Deși, nici acolo AFI nu are o situație la zi a chiriașilor, conform unor criterii de vulnerabilitate”, arată oficialii.

Foto PMB

Care sunt noile prețuri

Primarul General: „Am inițiat o hotărâre de consiliu ce prevede și aducerea chiriilor la nivelul pieței”

„Treaba mea, ca primar, este să găsesc soluții de finanțare corecte pentru a echilibra cât de cât bugetul Primăriei Capitalei! Și da, trebuie să mă uit și în multitudinea de sisteme pe care le administrăm, nu doar către bănci.

De aceea, o măsură corectă este să aducem la zi prețul chiriilor pentru «locuințele convenabile» pe care le gestionează Administrația Fondului Imobiliar.

Am  inițiat o hotărâre de consiliu ce prevede majorarea prețurilor chiriilor și aducerea lor la nivelul pieței din anul 2026″, a anunțat edilul Capitalei.

Foto PMB

Așa se face că prețul ar urma să crească de la 0,85 lei/mp, cât este în prezent, la 8 lei/mp (înmulțit cu coeficientul de zonă).

După majorarea prețurilor:

• pentru locuința închiriată cu doar 46 de lei pe lună, chiria va ajunge la 564 de lei,
• pentru apartamentul de 3 camere închiriat cu 229 lei lunar, chiria va ajunge la 3.096 lei;
• Iar pentru apartamentul de  2 camere, 56 mp, care acum costă 147 lei, chiria va ajunge după actualizare, la 1.568 de lei în zona A (zona centrală) și 896 de lei în zona C.

„Actualizarea prețurilor va aduce venit la bugetul local. Dacă anul trecut AFI a încasat din chirii 50 de milioane de lei, în urma acestor actualizări de preț ar urma să avem un venit de circa 500 de milioane de lei”, se arată în mesajul Primăriei.

„Discuția din coaliția de guvernare privind tăierea acestui drept de natură bănească este o eroare gravă de evaluare a realităților din sistemul de apărare și ordine publică. FSANP anunță declanșarea protestelor și blocarea la propriu a penitenciarelor în eventualitatea în care coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR decide eliminarea normei de hrană”, afirmă sursa citată.

Sindicaliștii din Penitenciare precizează că norma de hrană reprezintă peste 10% din venitul lunar și avertizează că eliminarea acestea înseamnă o reducere directă de salariu.

„Într-un sistem deja afectat de deficit cronic de personal, presiune și responsabilitate ridicată, o asemenea măsură ar genera reacție imediată în rândul angajaților din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP)”, avertizează sindicaliștii.

FSANP atrage atenția că dreptul a fost instituit încă de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, dar și că statul român a recunoscut de peste un secol că apărătorii legii au un regim distinct de muncă și expunere.

„Dacă actuala coaliție, inclusiv Uniunea Democrată Maghiară din România, persistă în ideea amputării normei de hrană, reacția sindicală va fi proporțională. (…)Fără polițiști de penitenciare în posturi, sistemul se blochează la propriu. Am demonstrat că putem bloca penitenciarele, o vom mai face în câteva zile”, avertizează FSANP.

Sindicaliștii solicită retragerea imediată a oricărei intenții de eliminare a normei de hrană, dar și actualizarea acesteia conform prevederilor legale în vigoare.

„Securitatea penitenciarelor nu este variabilă de ajustare fiscală. Cine subestimează acest lucru își asumă riscuri serioase”, atrag atenția sindicaliștii.

FSANP a salutat public poziția exprimată de Radu Miruță, care a anunțat că va respinge inițiativă privind eliminarea normei de hrană.

Documentul include măsurile propuse spre a fi aplicate după expirarea actualei scheme de plafonare și compensare a prețului la gaza naturale, din 31 martie.

Proiectul de act normativ are drept scop continuarea protejării consumatorilor casnici de gaze naturale pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 și trecerea treptată la o piață liberalizată de gaze naturale pentru consumatorii casnici, iar „înainte de liberalizarea completă să se poată asigura pregătirea temeinică a măsurilor de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică”.

Argumentele inițiatorilor

Potrivit notei de fudamentare, actualul context geopolitic a devenit, în ultima perioadă din ce în ce mai complicat în urma continuării războiului din Ucraina și a deciziei Ucrainei de a întrerupe tranzitul de gaze din Federația Rusă pe teritoriul său:

„Toate aceste elemente au avut impact asupra prețurilor gazelor naturale la nivel internațional, care manifestă in acest moment o tendinta stabila, dar care pozitioneaza preturile finale publicate de principalii furnizori de gaze naturale pentru consumatorii casnici peste prețul plafonat prin OUG 6/2025.

Un alt element cu impact evident asupra prețurilor la gaze naturale la nivel național, a fost perioada de iarnă care, spre deosebire de ultimii ani, a fost una cu temperaturi mult mai scăzute, ceea ce a solicitat o creștere importantă a consumului de resurse energetice, în vederea asigurării încălzirii și a producerii de energie electrică, pentru care, de asemenea, s-a înregistrat o cerere crescută. De exemplu, in a doua jumătate a lunii ianuarie 2026, România a trecut prin cel mai intens val de frig din ultimii 10 ani în zonele sudice, inclusiv București.

Chiar daca Romania a gestionat bine depozitele de gaz, temperaturile scazute la nivel european au condus la golirea accelerată a depozitelor de gaze la nivel european, o scadere cu 13% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ceea ce va conduce la un efort sporit pentru refacerea stocurilor de gaze naturale necesare sezonului de iarnă 2026-2027.

Dat fiind sprijinul pe care România îl acordă constant Republicii Moldova pentru asigurarea necesarului de gaze naturale și energie electrică, și acesta reprezintă un element care a pus presiune asupra Sistemului Energetic Național și a sectorului gazelor naturale, din punct de vedere a disponibilității resurselor necesare.

Potrivit unui raport elaborat de Banca Mondială în septembrie 2024, intitulat Evaluarea nivelului de sărăcie energetică din România, “indicatorii subiacenți relevă o incidență mare a sărăciei energetice în România, indicând faptul că mulți oameni au dificultăți reale în accesarea și asigurarea serviciilor energetice esențiale. Aproximativ 25% din populație s-a confruntat cu o anumită formă de sărăcie energetică în anul 2021, gospodăriile alocând aproximativ 8,7% din cheltuieli pentru energie. Procentele ridicate de oameni care se luptă cu această problemă au persistat, 17,8% întâmpinând dificultăți în plata facturilor la utilități în anul 2022, unul dintre cele mai ridicate procente din UE. În anul 2022, 15,2% dintre gospodării au făcut eforturi importante pentru a se încălzi, din nou unul dintre cele mai ridicate procente din UE, iar și mai îngrijorător este faptul că acest procent a crescut față de anul 2020. Și răcirea ridică provocări la fel de importante, de vreme ce 31% din gospodării se confruntă cu reale dificultăți în a-și păstra locuințele răcoroase pe timpul verii.”

Totodată, ofertele publicate pe comparatorul ANRE de furnizorii de gaze naturale, cu livrare dupa data de 1 aprilie 2026 pentru consumatorii casnici, indica valori de pret mai mari si cu 20% fata de plafonul de pret actual. Principalii furnizori, cei care au cota de piata cumulata de peste 90% in sectorul casnic, prezinta oferte de pret mai mari cu cel putin 8% fata de plafonul actual.

În aceste condiții, pentru a nu agrava nivelul de săracie energetică la nivel național și pentru a păstra competitivitatea economică a operatorilor economici, la nivelul Guvernului s-a luat decizia de eliminare treptata a aplicării măsurilor temporare de sprijin din domeniul gazelor naturale acordate în perioada noiembrie 2021- martie 2026, pentru consumatorii casnici, astfel încât tranziția către piața liberalizata de gaze naturale să se producă treptat, pentru a evita o destabilizare la nivelul participanților la piață, iar înainte de liberalizarea completa să se poată asigura pregătirea temeinică a măsurilor de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică”, se arată în nota de fundamentare.

Preț mai mic decât cel actual la producători

Astfel, prețul propus este de 110 lei/MWh la producători, față de 120 de lei/MWh, cât este cel reglementat în prezent.

Conform actualei scheme, până la 31 martie, populația beneficiază de un plafon de 0,31 lei/kWh, iar firmele cu consum de până la 50.000 MWh pe an – de unul de 0,37 lei/kWh, în timp ce CET-urile beneficiază de preț reglementat de 120 lei/MWh dacă acestea cumpără de la producătorii interni sau de 370 lei/MWh, dacă achiziționează de la furnizori.

Mai exact, în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, producătorii de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie onshore şi/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activităţi, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale au obligaţia să livreze, cu preţul de 110 lei/MWh, cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă către furnizori și producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei care au optat pentru achiziția gazelor naturale direct de la producător, denumiţi în continuare PET client direct, pentru a asigura, în primul rând necesarul de gaze naturale destinat furnizorilor pentru constituirea stocului minim necesar consumului clienților casnici în perioada 1 noiembrie 2026-31 martie 2027.

Acest preț va putea fi modificat prin hotărâre a Guvernului, „în funcţie de evoluţiile înregistrate pe pieţele interne şi internaţionale de gaze naturale şi de evoluţia geopolitică din vecinătatea României”.

Componenta de furnizare a gazelor naturale este de 15 lei/MWh.

Știre în curs de actualizare

Documentul integral:

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

privind măsurile aplicabile clienţilor finali casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027

Având în vedere faptul că schema de plafonare și compensare a prețurilor la gazele naturale instituită prin Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Ordonanţa de urgenţă nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025-30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025-31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei își încetează aplicabilitatea la data de 31 martie 2026, iar în lipsa adoptării unor măsuri tranzitorii sau a unui nou cadru de reglementare există riscul revenirii integrale la mecanismele de formare a prețurilor exclusiv pe baze concurențiale, cu potențiale efecte negative asupra consumatorilor finali,

luând în considerare că eliminarea bruscă a măsurilor de protecție poate conduce la creșteri semnificative și imprevizibile ale prețurilor facturate consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică destinată populației, cu impact direct asupra costului vieții și asupra nivelului de trai al populației,

ținând seama de volatilitatea persistentă a piețelor angro de gaze naturale la nivel regional și european, determinată de factori geopolitici, de dezechilibre structurale între cerere și ofertă, de dinamica stocurilor și de evoluțiile climatice,

luând în considerare contextul geopolitic regional marcat de conflictul armat din Ucraina și de consecințele acestuia asupra fluxurilor energetice din regiunea Mării Negre și din spațiul european, precum și menținerea unor tensiuni între Federația Rusă și statele membre ale Uniunii Europene, care generează incertitudine privind disponibilitatea și costul resurselor energetice și pot afecta stabilitatea piețelor energetice,

având în vedere necesitatea asigurării constituirii în condiții de predictibilitate și sustenabilitate a stocurilor minime de gaze naturale aferente sezonului rece 2026–2027, în scopul garantării securității aprovizionării și prevenirii unor situații de risc sistemic la nivelul sistemului energetic național,

luând în considerare faptul că sectorul producerii energiei termice pentru populație are un rol esențial în asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică, iar variațiile abrupte ale costului gazelor naturale pot afecta stabilitatea financiară a operatorilor și implicit furnizarea acestui serviciu de interes public,

ținând cont de obligația statului de a proteja interesele economice ale consumatorilor, în special ale celor vulnerabili, de a asigura coeziunea socială și de a preveni apariția unor șocuri tarifare cu potențial impact asupra stabilității sociale și economice,

în considerarea faptului că aceste elemente constituie situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, care afectează interesul general public, cu implicații asupra securității energetice, economice și sociale a României, întrucât absența unor măsuri imediate ar putea genera efecte economice și sociale negative de amploare, inclusiv dificultăți în constituirea stocurilor necesare sezonului rece și creșteri abrupte ale costurilor suportate de populație și care necesită intervenția imediată a Guvernului prin măsuri normative urgente,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. 1. – Prin derogare de la prevederile art. 180 alin. (1) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, preţul final facturat de către furnizorii de gaze naturale clienţilor casnici, precum şi producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei, se stabileşte de către fiecare furnizor ca sumă a următoarelor componente, după caz:

1. a) componenta de achiziţie stabilită în condiţiile prevăzute la art. 2;
2. b) componenta de furnizare stabilită în condiţiile prevăzute la art. 3;
3. c) componentele reprezentate de tarifele reglementate/stabilite conform reglementărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, în vigoare pe perioada de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru serviciile prestate de către operatorii sistemelor de distribuţie şi transport al gazelor naturale, cu excepţia celor incluse în componenta de achiziție, şi/sau tarifele pentru accesul terţilor la conductele de alimentare din amonte stabilite de către operatorul conductei de alimentare din amonte şi/sau tarifele pentru prestarea serviciului de distribuţie dintr-un sistem de distribuţie închis stabilit de către operatorul economic care desfăşoară această activitate;
4. d) componentele reprezentate de TVA şi accize.

(2)        Pentru clienţii prevăzuţi la alin. (1), cu excepția celor preluați în regim de ultimă instanță, preţul final facturat de către fiecare furnizor de gaze naturale este valoarea cea mai mică dintre:

1. a) preţul contractual;
2. b) preţul final calculat conform prevederilor alin. (1).

(3)        Preţul final facturat de către furnizorii de ultimă instanță de gaze naturale clienţilor casnici, precum şi producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei, preluați de către aceștia în regim de ultimă instanță se stabileşte de către fiecare furnizor de ultimă instanță în conformitate cu alin. (1).

ART. 2 – (1) Componenta de achiziţie include:

1. a) costul mediu ponderat unitar al gazelor naturale achiziţionate de către furnizor de pe piaţa angro de gaze naturale, inclusiv din import, denumit, în continuare, CMP sau, după caz, valoarea de transfer între activitatea de producţie şi activitatea de furnizare în cazul producătorilor care furnizează gaze naturale clienţilor finali;

Costul mediu ponderat  unitar al gazelor naturale – CMP achiziţionate de către furnizor  se calculează de către fiecare furnizor pentru fiecare lună din perioada de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru asigurarea cantităţilor necesare acoperirii consumului clienţilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) astfel:

𝑪𝑴𝑷𝒊= 𝑸𝒑𝒓𝒊 𝒙 𝐏𝐫 + 𝑸𝒑𝒄𝒊 𝒙 Pc,

𝑸𝒊

unde:

i – categoria de client final  – clienţi casnici sau producători de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei);

Qpri  – cantitatea de gaze naturale achiziţionată la Pr, pentru categoria de client final “i”;

Pr   – preţulul gazelor naturale conform prevederilor art. 6 la care se adaugă costul serviciilor de rezervare de capacitate de intrare în Sistemul Național de Transport și costul de înmagazinare, după caz, care conţine costul de transport aferent gazelor naturale înmagazinate în depozitele subterane şi costul aferent prestării serviciilor de înmagazinare;

Qpci – cantitatea de gaze naturale achiziţionată la preţ concurenţial şi furnizată pentru categoria de client final “i”, în situaţia în care cantităţile de gaze naturale achiziţionate la Pr nu sunt suficiente la nivel zilnic si/sau lunar;

Pc – pretul concurential din toate contractele la termen şi din piaţa SPOT, la care se adaugă costul serviciilor de rezervare de capacitate de intrare în SNT și costul de înmagazinare, după caz, care conţine costul de transport aferent gazelor naturale înmagazinate în depozitele subterane şi costul aferent prestării serviciilor de înmagazinare, cu excepţie celor achiziţionate la Pr precum şi valoarea de transfer între activitatea de producţie şi activitatea de furnizare în cazul producătorilor care furnizează gaze naturale clienţilor finali.

1. b) contravaloarea dezechilibrului realizat, dar nu mai mult de 10% din contravaloarea gazelor naturale prevăzută la lit a).

(2) Componenta de achiziţie în luna n+1 va conține, după caz și o componentă de ajustare calculată pentru luna n+1 ca diferență între componenta de achiziţie calculată și inclusă în prețul final facturat în luna n și valoare acesteia realizată în luna n.

ART. 3. – Componenta de furnizare a gazelor naturale este de 15 lei/MWh.

ART. 4. – (1) Pentru calcul la fiecare spaţiu locativ din condominiu, consumul de gaze naturale se determină prin împărţirea consumului total anual al asociaţiei de proprietari/locatari la numărul de spaţii locative care fac parte din respectivul condominiu.

(2) În cazul cartierelor de tip rezidenţial pentru care furnizorii au încheiate contracte de furnizare cu primăriile, respectiv dezvoltatorii imobiliari/asociaţiile de proprietari ale dezvoltărilor imobiliare, iar locurile de consum ale clienţilor casnici sunt facturate la comun printr-o singură factură, pentru determinarea consumului aferent respectivelor contracte şi împărţirea la nivelul beneficiarilor consumatori casnici sunt aplicabile alin. (1).

ART. 5. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 143 alin. (2^1) din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 aprilie 2026-31 octombrie 2026, furnizorii de gaze naturale/producătorii de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice în calitate de clienţi direcţi ai producătorilor de gaze naturale, denumiţi în continuare PET client direct, constituie în depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale un stoc minim de gaze naturale pentru asigurarea continuităţii şi siguranţei în alimentarea clienţilor lor finali/asigurarea consumului propriu şi suportabilităţii preţului de către aceştia; stocul minim va reprezenta minimum 90% din capacitatea de înmagazinare a depozitelor subterane la nivel naţional, conform anexei.

(2) Stocul minim al PET client direct constituit în depozitele de înmagazinare subterană este destinat producerii de energie termică pentru încalzirea populației.

(3) Furnizorii de gaze naturale/PET client direct îşi constituie stocul minim de gaze naturale prin:

• a) înmagazinarea gazelor naturale în nume propriu, prin încheierea de contracte de înmagazinare subterană a gazelor naturale cu unul dintre titularii licenţei de operare a sistemelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale; şi/sau
• b) cantități de gaze naturale existente în stoc din ciclurile anterioare de înmagazinare; și/sau;
• c) încheierea, până la data de 31 octombrie 2026, de contracte de vânzare-cumpărare ce au ca obiect cantităţi de gaze naturale provenite din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale, înmagazinate de un alt furnizor de gaze naturale;
• d) încheierea de contracte de mandat cu un alt furnizor, în vederea înmagazinării gazelor naturale.

ART. 6. – (1) În perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, producătorii de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie onshore şi/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activităţi, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale au obligaţia să livreze, cu preţul de 110 lei/MWh, cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă către furnizori și producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei care au optat pentru achiziția gazelor naturale direct de la producător, denumiţi în continuare PET client direct, pentru a asigura, în următoarea ordine de prioritate:

• a) în perioada 1 aprilie 2026-31 octombrie 2026, necesarul de gaze naturale destinat furnizorilor pentru constituirea stocului minim necesar consumului clienților casnici în perioada 1 noiembrie 2026-31 martie 2027, stabilit conform anexei;
• b) în perioada 1 aprilie 2026-31 octombrie 2026, necesarul de gaze naturale destinat furnizorilor pentru constituirea stocului minim necesar, în perioada 1 noiembrie 2025-31 martie 2026, consumului producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei, denumiţi în continuare PET și consumului PET client direct, după caz, stabilit conform anexei;
• c) în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, necesarul de gaze pentru destinat furnizorilor pentru consumul curent al clienţilor casnici, stabilit conform anexei;
• d) în perioada 1 noiembrie 2026-31 martie 2027, necesarul de gaze pentru consumul curent al PET și PET client direct, stabilite conform anexei.

(2) Preţul gazelor naturale prevăzut la alin. (1) aferent perioadei 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 va putea fi modificat prin hotărâre a Guvernului, iniţiată în conformitate cu dispoziţiile art. 180 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de evoluţiile înregistrate pe pieţele interne şi internaţionale de gaze naturale şi de evoluţia geopolitică din vecinătatea României.

(3) La încheierea contractelor prevăzute la alin. (1), aferente perioadei 1 aprilie 2026-31 martie 2027, părţile vor include clauze care să permită aplicarea prevederilor alin. (5).

(4) În categoria clienţilor casnici, denumiţi în continuare, CC, prevăzuţi la alin. (1), sunt cuprinși şi clienţii casnici din condominii şi cartiere de tip rezidenţial.

(5) Până la data de 31 martie 2027, redevenţa datorată de producătorii de gaze naturale pentru cantităţile de gaze naturale vândute conform alin. (1) pentru acoperirea consumului CC şi PET/PET client direct se va stabili în baza preţului prevăzut la alin. (1) prin ordin al preşedintelui ANRMPSG, emis în 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

ART. 7. – Cantităţile de gaze naturale prevăzute la art. 6, sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 73/2018, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la prevederile art. 20 din Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, republicată.

ART. 8. – (1) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 1 și la art. 6 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională cuprinsă între 1% şi 5% din cifra de afaceri anuală din anul financiar anterior sancţionării.

(2) Contravenţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă săvârşite de către furnizorii/operatorii de distribuţie de gaze naturale în raport cu clienţii casnici se constată şi se sancţionează de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

(3) Constatarea contravenţiilor săvârşite de către furnizorii/operatorii de distribuţie de şi gaze naturale în raport cu clienţii noncasnici şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către reprezentanţii împuterniciţi ai ANRE.

(4) Prin cifra de afaceri anuală se înţelege cifra de afaceri a persoanei juridice contraveniente realizată din activitatea licenţiată, în anul financiar anterior sancţionării faptei. În cazul în care, în anul financiar anterior sancţionării, întreprinderea nu a înregistrat cifră de afaceri sau aceasta nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cea aferentă anului financiar în care contravenientul a înregistrat cifră de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii. În ipoteza în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii contravenientul nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată.

(5) Dacă contravenientul este persoană juridică nou-înfiinţată şi/sau care nu a înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, acesta va fi sancţionat cu amendă contravenţională de la 1.000.000 de lei la 10.000.000 de lei.

(6) Contravențiilor stabilite prin prezentul articol le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. a), ale art. 28 alin. (1), precum şi ale art. 29 din ordonanţa anterior menţionată.

(7) Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei.

ART. 9. – Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă intră în vigoare la data de 1 aprilie 2026.

ART. 10.  – Anexa face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

PRIM-MINISTRU

Ilie-Gavril BOLOJAN”

Documentele puse în transparență decizională:

OUG_clienti-casnici-si-PET_17.02.2026

Anexa_OUG_clienti-casnici-si-PET_17.02.2026-FINAL

NF_OUG_gaze_AV_v2-final