Condamnații au primit pedepse de la cinci ani la închisoare pe viață, după ce au fost legați de Boko Haram sau de o grupare rivală desprinsă din gruparea islamică, Provincia Africa de Vest (Iswap), potrivit BBC.

Procesele au avut loc într-un moment în care guvernul se află sub o presiune intensă pentru a reduce insecuritatea crescândă în cel mai populat stat din Africa. Forțele de securitate se luptă cu multiple grupări armate, de la islamiști militanți la separatiști și bande de răpire în schimbul răscumpărării.

Grupările umanitare susțin că Boko Haram a lansat o insurgență în nord-estul țării în 2009, ucigând zeci de mii de oameni și strămutând peste două milioane de persoane.

Miercuri, SUA și-a îndemnat cetățenii să reconsidere călătoriile în țară din cauza deteriorării situației de securitate.

Peste 500 de suspecți au fost judecați la Înalta Curte Federală din capitala Abuja, sub acuzația de participare la atacuri sau de sprijinire a militanților prin finanțare, furnizare de arme sau acordare de sprijin logistic.

Vineri, judecătorii au condamnat 386 dintre aceștia, doi au fost achitați, opt au fost exonerați de răspundere, iar cazurile a 112 suspecți au fost amânate, au declarat oficialii.

Emmanuel Macron a discutat anterior cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, potrivit Le Figaro.

În timp ce Statele Unite, Pakistanul și Iranul au început discuțiile trilaterale, președintele francez i-a cerut lui Massoud Pezeshkian „să profite de oportunitatea oferită de discuțiile lansate la Islamabad pentru a deschide calea către o dezescaladare durabilă și un acord exigent care să ofere garanții solide de securitate pentru regiune, cu toate țările implicate”. El a subliniat „necesitatea ca Iranul să restabilească cât mai repede posibil libertatea și securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, la care Franța este gata să contribuie” și „a insistat asupra importanței respectării depline a armistițiului, inclusiv în Liban”.

Într-un alt mesaj de pe X, președintele Franței a declarat că a discutat cu Mohammed bin Salman și a decis cu acesta să „rămână în contact strâns” pentru a „contribui la dezescaladare, la libertatea navigației și la încheierea unui acord” în Orientul Mijlociu. De asemenea, el a menționat sprijinul său pentru încetarea focului, „care trebuie respectat pe deplin și extins fără întârziere în Liban ” și „necesitatea de a restabili navigația complet liberă și sigură în Strâmtoarea Hormuz cât mai repede posibil ” .

Un armistițiu fragil între Iran și Statele Unite a intrat în a patra zi sâmbătă, când vicepreședintele american JD Vance a sosit la Islamabad, împreună cu o delegație iraniană, pentru discuții directe la un nivel fără precedent între cele două țări inamice de la Revoluția Islamică din Iran din 1979.

„Armistițiul nu este respectat de partea rusă”, a declarat Serhii Kolesnychenko, ofițer de comunicații în cadrul Brigăzii 148 de Artilerie Separată, potrivit AP.

El a spus că, în timp ce focul de artilerie s-a oprit în sectorul în care opera brigada sa, la intersecția regiunilor Donețk, Dnipropetrovsk și Zaporijia, forțele ruse au continuat să folosească drone pentru a ataca pozițiile ucrainene.

Forțele ucrainene au răspuns cu „tăcere la tăcere și foc la foc”, a declarat Kolesnychenko.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi un armistițiu de 32 de ore în weekendul Paștelui ortodox, ordonând forțelor ruse să oprească ostilitățile de sâmbătă, ora 16:00, până duminică, la sfârșitul zilei.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promis că va respecta armistițiul, descriind-o ca pe o oportunitate de a consolida inițiativele de pace. Dar a avertizat că va exista un răspuns militar rapid la orice încălcare.

Papa Leon a prezidat o slujbă de rugăciune de seară în Bazilica Sfântul Petru, în aceeași zi în care Statele Unite și Iranul au început negocierile față în față în Pakistan și în timp ce se menținea un armistițiu fragil, potrivit AP.

Primul papă născut în SUA din istorie nu a menționat Statele Unite sau pe președintele Donald Trump în rugăciunea sa, care a fost planificată înainte de anunțarea discuțiilor. Însă tonul și mesajul lui Leon păreau a fi îndreptate către Trump și oficialii americani, care s-au lăudat cu superioritatea militară a SUA și au justificat războiul în termeni religioși.

„Gata cu idolatria egoismului și a banilor!” a spus Papa Leon. „Gata cu etalarea puterii! Gata cu războiul!”

În băncile bazilicii se afla arhiepiscopul de Teheran, cardinalul belgian Dominique Joseph Mathieu. SUA au fost reprezentate în corpul diplomatic de adjunctul șefului misiunii sale, Laura Hochla, a declarat Ambasada SUA.

Papa Leon și-a intensificat criticile

În primele săptămâni ale războiului, Leon, născut în Chicago, a fost inițial reticent în a condamna public violența și și-a limitat comentariile la apeluri discrete la pace și dialog. Dar Papa și-a intensificat criticile începând cu Duminica Floriilor. Iar săptămâna aceasta, el a spus că amenințarea lui Trump de a anihila civilizația iraniană este „cu adevărat inacceptabilă” și a cerut ca dialogul să prevaleze.

Schimbarea reiese din documentele oficiale ale societății, chiar dacă pe site-ul clubului Andrei Nicolescu figurează în continuare în această poziție. Potrivit actelor, consultate de Prosport, Dan Gătăianțu semnează convocatorul pentru Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor din 30 aprilie în calitate de „Președintele Consiliului de Administrație”, ceea ce confirmă modificarea din structura de conducere.

Mutarea ar fi fost decisă în cadrul Consiliului de Administrație, singurul for care poate opera o astfel de schimbare. Până la această rocada, Gătăianțu ocupa funcția de vicepreședinte al CA, poziție care ar fi fost preluată între timp de Andrei Nicolescu.

Dincolo de schimbarea propriu-zisă, mutarea poate fi interpretată și ca un posibil semnal pentru un plan mai amplu pregătit în culisele clubului. Este vorba despre o eventuală cooptare a Clubului Sportiv Dinamo în structura SC Dinamo 1948 SA. În acest scenariu, schimbarea lui Nicolescu din fruntea CA ar putea reprezenta o etapă de tranziție.

CS Dinamo ar fi solicitat, potrivit Prosport, pentru a intra în acționariatul clubului din Superliga, un pachet de 15% din acțiuni. De asemenea, clubul sportiv ar fi cerut și funcția de președinte al Consiliului de Administrație, poziție care, potrivit informațiilor apărute în spațiul public, i-ar putea reveni în viitor lui Ionuț Lupescu. Deocamdată, însă, acest scenariu rămâne la nivel de intenție, în condițiile în care reprezentanții SC Dinamo 1948 SA ar fi transmis de aproape șase luni o scrisoare de intenție către Ministerul Afacerilor Interne, fără a primi un răspuns.

Un alt detaliu important în acest context este protocolul încheiat în februarie 2023 între Asociația Peluza Cătălin Hîldan și Red&White, prin care fanii-acționari au cedat 8% către acționarul majoritar, cu scopul declarat ca aceste acțiuni să ajungă, ulterior, la CS Dinamo.

Pe 30 aprilie este programată Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor SC Dinamo 1948 SA, iar pe ordinea de zi figurează patru puncte: prezentarea și aprobarea situațiilor financiare anuale pentru exercițiul 2025, discutarea raportului privind activitatea societății, aprobarea programului de activitate și a bugetului de venituri și cheltuieli pentru exercițiul următor, precum și un punct rezervat diverselor.

Consiliul de Administrație al SC Dinamo 1948 SA este format, în prezent, din Andrei Nicolescu, Dan Gătăianțu, Gelu Sulugiuc, Costin Stoltz și Elyass Bucurică.

Protestele ilegale împotriva  prețurilor la combustibili  „pun statul în pericol”, a declarat sâmbătă șeful poliției irlandeze, Justin Kelly, în timp ce unități de forțe de ordine au fost desfășurate pentru a dispersa protestatarii care blocau o rafinărie de petrol, relatează Le Figaro.

Blocada „infrastructurii naționale critice, cum ar fi depozitele de combustibil și rafinăriile”, a „dus la penurii de combustibil care afectează direct serviciile de urgență, inclusiv spitalele, serviciile de ambulanță și departamentele de pompieri”, a declarat Kelly reporterilor. El a descris blocadele drept „activitate ilegală” desfășurată de unii care sunt hotărâți să „țină țara ostatică” .

Anunţul a fost făcut de parlamentar pe Facebook, în contextul apariţiei unui panou publicitar de mari dimensiuni care promovează naşterea naturală şi susţine că „prin cezariană lipsa dilataţiilor şi contracţiilor se transmite genetic de la mamă la fiică”.

„După Paşte, voi depune un proiect de lege prin care niciun «sfat» medical să nu mai poată fi afişat pe panotaje publice fără ca primăria care dă avizele conform legii, să obţină la rândul ei, aviz de la Colegiul Medicilor sau de la asociaţia medicală de profil. De asemenea, ca pe orice panotaj să apară obligatoriu o casetă cu numele promotorului, să vedem şi noi cine e în spatele acestor campanii absolut inconştiente”, a transmis Corina Atanasiu.

Deputata precizează că intervenţia chirurgicală nu transmite „nimic genetic de la mamă la făt” şi subliniază că decizia privind naşterea prin cezariană este una medicală, luată de comun acord între medic şi viitoarea mamă.

„Cineva plăteşte bani mulţi pentru a propaga în rândul viitorilor părinţi angoasă şi informaţii false despre cezariană. Cezariana este procedură medicală care nu transmite nimic genetic de la mamă la făt. Este o procedură care se stabileşte de către medic şi viitoarea mamă”, a mai scris parlamentarul.

Corina Atanasiu şi-a argumentat demersul invocând şi un caz petrecut în urmă cu câteva luni la Constanţa, unde o femeie a murit după ce, potrivit deputatei, propaganda împotriva cezarienei a influenţat decizia cuplului de a opta pentru o naştere naturală. Parlamentarul afirmă că, în momentul apariţiei complicaţiilor, soţul femeii ar fi refuzat intervenţia medicilor şi efectuarea unei cezariene.

„Nu putem înşira ura pentru ştiinţă şi dorinţa de manipulare a minţilor mai puţin echipate chiar pe toate gardurile. Pentru că acestea se traduc în femei moarte. Şi aşa, online-ul a furnizat scena perfectă pentru toţi ignoranţii şi şarlatanii”, a mai transmis deputata USR.

Potrivit unui document depus vineri de avocatul său la Tribunalul Districtual din Ierusalim, citat de Times of Israel, Benjamin Netanyahu, primul prim-ministru în funcție din Israel inculpat într-un dosar penal, a invocat motive de securitate, precum și evoluțiile recente din regiune.

Israelul a ridicat starea de urgență

În urma armistițiului anunțat miercuri, Israelul a ridicat starea de urgență instituită pe durata războiului cu Iranul. Aceasta a permis reluarea activității normale a sistemului judiciar, inclusiv repunerea pe rol a procesului de corupție al lui Netanyahu, programat să fie reluat duminică.

Amânare de cel puțin două săptămâni

Apărarea lui Netanyahu a transmis că era pregătită să continue audierea unui martor al acuzării, însă premierul nu poate depune mărturie în acest moment. O scrisoare sigilată care conține detalii clasificate privind motivele invocate a fost transmisă instanței, au precizat avocații săi.

„Din motive clasificate de securitate și diplomatice, legate de evenimentele dramatice care au avut loc în statul Israel și în întregul Orient Mijlociu în ultima perioadă, prim-ministrul nu va putea depune mărturie în cadrul procedurii timp de cel puțin următoarele două săptămâni”, se arată în documentul depus la instanță.

Instanța urmează să analizeze solicitarea după ce procurorii statului israelian, care reprezintă acuzarea în dosar, își vor prezenta punctul de vedere.

Șase ani de proces

Procesul, început în 2020, a fost amânat în mod repetat de-a lungul timpului, în principal din cauza atribuțiilor oficiale ale premierului, fără a avea o dată clară de finalizare.

Netanyahu este judecat pentru acuzații de fraudă, luare de mită și abuz de încredere, formulate de procurorul general al Israelului în 2019, în urma unor anchete derulate de poliția israeliană pe parcursul mai multor ani, pe care premierul le-a respins constant.

Procesul prim-ministrului israelian ar putea duce la condamnarea sa la închisoare. Între timp, presiunile politice asupra lui Netanyahu cresc: Israelul se pregătește de alegeri în octombrie, iar sondajele indică o posibilă înfrângere a coaliției sale.

Presiuni pentru grațiere

În timp ce procesul său continuă să fie amânat în mod repetat, președintele Isaac Herzog analizează cererea de grațiere depusă de premier la finalul lui noiembrie 2025. Potrivit relatărilor presei internaționale, asupra sa există presiuni politice interne și apeluri din partea unor aliați internaționali, inclusiv președintele SUA, Donald Trump. „Ar trebui să i-o acorde”, a declarat Donald Trump, citat de Reuters.

UPDATE Negocieriile s-au reluat

Oficialii americani și iranieni au reluat sâmbătă seara, la Islamabad, a doua rundă de discuții după o pauză, ambele părți fiind susținute de experți tehnici, au declarat doi oficiali pakistanezi pentru AP.

Aceștia au adăugat că înalții lideri politici și militari ai Pakistanului încurajează ambele părți să-și rezolve divergențele pentru a asigura o pace durabilă în regiune, iar discuțiile înregistrează progrese.

Cea mai importantă întâlnire directă SUA- Iran din ultimele decenii

Întâlnirea este una rară în istoria relațiilor americano-iraniene și marchează cel mai important contact direct la nivel înalt dintre cele două părți din ultimele decenii. Până acum, reperul comparabil rămânea convorbirea telefonică din 27 septembrie 2013 dintre președintele american Barack Obama și președintele iranian Hassan Rouhani, descrisă atunci drept cel mai înalt contact bilateral de după Revoluția Islamică din 1979.

Miza negocierilor este dublă: consolidarea armistițiului de două săptămâni anunțat în această săptămână și deschiderea unui cadru mai larg pentru rezolvarea dosarelor care au alimentat războiul. Pe masă se află redeschiderea Strâmtorii Ormuz, programul nuclear și cel balistic al Iranului, sancțiunile, activele iraniene blocate în străinătate și disputa privind includerea Libanului în încetarea focului. Washingtonul insistă asupra reluării traficului maritim și restrângerii programului nuclear iranian, în timp ce Teheranul cere compensații de război, acces la fonduri înghețate și condiții mai largi de securitate regională.

Potrivit informațiilor comunicate de Casa Albă, din echipa americană mai fac parte emisarul special Steve Witkoff, Jared Kushner, Andrew Baker și Michael Vance, alături de o echipă extinsă de experți prezenți atât la Islamabad, cât și la Washington. Pentru JD Vance, misiunea este și un test diplomatic major: Reuters notează că vicepreședintele intră în negocieri într-un climat de scepticism la Casa Albă, chiar dacă Iranul l-a perceput drept unul dintre interlocutorii americani mai puțin înclinați spre escaladare.

Presiunea asupra negocierilor este amplificată de rolul strategic al Strâmtorii Ormuz, culoar prin care trece aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Blocajele și amenințările din zonă au alimentat scumpiri puternice pe piețele energetice, au împins în sus costurile carburanților și au generat avertismente privind efecte persistente asupra economiei globale și transportului aerian. Deși unele petroliere au reînceput sâmbătă tranzitul, circulația rămâne mult sub nivelurile normale.

Trump păstrează un ton agresiv

În paralel, președintele Donald Trump a menținut un ton combativ. El a declarat că nu știe dacă negocierile vor avea succes și a susținut pe rețeaua Truth Social că forțele americane au început să „elibereze” Strâmtoarea Ormuz și că nave iraniene folosite pentru minare au fost distruse.

Acțiunile sindicale vor afecta zborurile operate de principala companie aeriană, Lufthansa, și filialele sale CityLine și Eurowings, precum și pe cele ale diviziei de cargo, Lufthansa Cargo, potrivit unui comunicat al sindicatului VC (Vereinigung Cockpit), relatează Le Figaro.

„Având în vedere situația actuală din Orientul Mijlociu, zborurile operate de Lufthansa și Lufthansa CityLine cu plecări din Germania către următoarele destinații nu sunt afectate de grevă: Azerbaidjan, Egipt, Bahrain, Irak, Israel, Yemen, Iordania, Qatar, Kuweit, Liban, Oman, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite”, a adăugat sindicatul.

Ultima grevă a piloților Lufthansa și ai filialelor sale datează din  12 și 13 martie . „Angajatorii nu au arătat nicio dorință concretă de a găsi o soluție în timpul mai multor conflicte colective”, a declarat Andreas Pinheiro, președintele sindicatului VC (Vereinigung Cockpit), citat în comunicatul de presă.

„Deși ne-am abținut în mod deliberat de la orice grevă în timpul sărbătorilor de Paște, nu au fost făcute propuneri serioase”, le-a reproșat el angajatorilor. El a spus însă că lasă deschisă ușa dialogului: „Angajatorii au oricând posibilitatea de a evita o grevă prezentând oferte negociabile”, a spus el.