Jeno Major e actor al teatrului Gong din Sibiu, dar are o pasiune nebună pentru fotografie.

Are părul prins în coadă, poartă mereu o pălărie și e cel mai bun prieten al coclaurilor.

„De mic umblam cu tata la pescuit peste tot, prin Deltă, pe la Olt, pe toate coclaurile. Mă arunca într-o claie de fân și își vedea de-ale lui”. Amintiri.

După anii de școală d ela Sibiu, dă de Canal – iadul cel mai din iad posibil al epocii lui Ceaușescu, al cărui fix cu Canalul Dunăre – Marea Neagră avea să-l arunce în cea mai grea perioadă perioadă a vieții sale.

La 19 ani!

„Ceaușescu își dorea Canalul Dunăre – Marea Neagră chiar și cu prețul vieții oamenilor”

„Am făcut armata la Canal, unde am muncit cot la cot cu militari și pușcăriași. Zilnic auzeai de bătăi, furturi sau violuri petrecute în satele din apropiere. Am văzut și morți în anii 1983–1984, când Ceaușescu își dorea cu orice preț Canalul Dunăre–Marea Neagră, chiar și cu prețul vieților omenești”, scrie, într-o postare, Consiliul Județean Sibiu.

După militărie, în câmpul muncii a ajuns tot ținând o lopată în mâini. „Erau încă șapte colegi electricieni, toți rude între ei. Pe mine mă puneau la lopată și târnăcop, jos, în șanț. Ei cu patentul și firele, eu la săpat. Am rezistat un an și ceva, apoi am plecat.”

Soarta i-a rânduit un loc sub lumina reflectoarelor. Avea să descopere păpușile și publicul Teatrului „Gong” din Sibiu. „Sunt deja de multișor la teatru și încep să mă gândesc la varianta pensionării anticipate. Aș avea mai mult timp pentru mine.”

Pensionarea nu ca abandon, ci ca timp pentru lumină

Dar pentru el, pensionarea nu e abandon, ci retragerea de sub lumina reflectoarelor pentru a căuta o lumină mai bună: aia de la răsăritul și de la apusul soarelui, lumina aia care te bagă-n boale și te face, privindu-i fotografiile, să te întrebi dacă asta e adevărat sau doar se preface.

„Fotografii știu că există acel «blue hour», când lumina este blândă, iar pământul respiră prin ceață. Este la o oră după răsărit și cu o oră înainte de apus. Atunci faci cele mai bune fotografii.”

„În fiecare fotografie surprind o fărâmă din opera Lui. Prefer cadre care să nu fie încărcate, astfel încât ochiul să se poată așeza și să se odihnească. De aceea am ales fotografia de peisaj.”

„Avea doar un colț de pâine dar nu ne-a lăsat să plecăm cu mâna goală”

Întâlnirea cu nana Armina din Fundătura Ponorului l-a marcat iremediabil:

„Eram cocoțat pe o stâncă și am văzut în vale un pom umblător. Avea vreo 3–4 metri și se mișca. Am realizat că dedesubt se afla o fărâmă de femeie, care la acea vreme avea 80 de ani și căra pomul pentru lemn de foc. Când l-a lepădat, a continuat să trudească pe lângă casă, la oi și în grădină.”

A fost un moment care l-a transformat din fotograf în simplu spectator, întrucât, absorbit de peisaj, nu a putut face nici măcar o poză.

„Am descoperit oameni cu adevărat puri, departe de orașul care le pervertește sufletul și felul de a trăi. Nu demult, am intrat într-o casă din chirpici, locuită de o femeie în vârstă, uitată de lume. Avea doar un colț de pâine uscată pe masă, însă, din toată sărăcia ei, nu ne-a lăsat să plecăm cu mâna goală și a mers la cuibar după ouă sau în cămară după dulceață.”

„Ține-l tu, ăștia încă mint poporul cu televizorul”

De pervertirea modernă a minții fuge și Jeno.

În urmă cu 13 ani a renunțat la televizor.

„I l-am dat cadou fierarului din Chirpăr. I-am zis: Ține-l tu, ăștia încă mint poporul cu televizorul.”

Chiar dacă Fundătura Ponorului îi este dragă, Valea Hârtibaciului reușește să-i ocupe multe ore la răsărit și la apus.

„Toate satele zonei se profilează pe Munții Făgăraș, ceea ce este absolut extraordinar. Mergeți în Țichindeal, în Nocrich sau în Hosman. Oriunde veți găsi cadre minunate. Mulți caută locuri exotice aiurea, în lumea largă. Am umblat eu mult, însă locuri mai potrivite pentru fotografiat ca în România nu am găsit.”

Nu există, dar există

Sunt destui care cred că Jeno Major nu există, că este doar o plăsmuire a internetului.

„Au venit oameni să mă cunoască, să se convingă că exist cu adevărat. Unii m-au însoțit în ture foto, convinși că vin la punct ochit, punct lovit. Fotografia este despre sculatul cu noaptea în cap, despre perseverență și răbdare. Dacă nu le ai, nu te apuci.”

Jeno Major nu are copii și știe că nu va putea lăsa cuiva moștenire rodul muncii sale.

N-o avea el copii, dar ave zeci de mii de urmăritori pe paginile de socializare care n-au venit aiurea-n tramvai, ci pentru coclaurii trimiși în poză – irealul și realul în aceeași imagine – cum este posibil?

ADN de ungur, dar mai român ca românii

„Nu mai trimit fotografii la concursuri internaționale, pentru că fiecare imagine înscrisă costă 20–30 de euro. Mai bine bag benzină de banii ăștia. În plus, am diplome, medalii și cupe care trebuie șterse de praf.”

Jeno Major se asigură că va lăsa moștenire imaginea unei lumi pe cale de dispariție. Crede că în următorii 10–20 de ani nimeni nu se va mai încumeta să locuiască în creierii munților sau în văi adânci, departe de ceea ce noi, ceilalți, numim civilizație.

Crede că atunci vor fi pierit și ultimii oameni care își mai împart bruma de hrană cu necunoscutul ce le trece pragul, întorcându-i salutul de bun găsit cu câteva merinde așternute pe masa veche din lemn.

Jeno Major este un sibian din tată maghiar și mamă săsoaică, însă iubirea pentru oamenii și locurile în care s-a născut îl fac mai român decât mulți care arborează tricolorul la rever.

„Reforma pensiilor este constituțională. Un pas necesar pentru corectitudine și stabilitate bugetară. Decizia de astăzi privind reforma pensiilor speciale nu este doar una juridică, ci și un semnal de corectitudine așteptat de întreaga societate. Este piesa lipsă dintr-un puzzle al normalității. Prin reechilibrarea criteriilor de echitate și prin măsuri de sănătate economică, reașezăm economia României pe baze sustenabile, cu impact direct asupra deficitului bugetar și a capacității statului de a investi constant”, a scris Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook.

Ministrul a spus că în primele șapte luni de mandat a urmărit „restabilirea unei relații corecte cu Comisia Europeană”, astfel încât România să poată negocia cu credibilitate forma actuală a PNRR și să nu pună în pericol fondurile europene „atât de necesare pentru relansare”.

„Prin discuții şi negocieri intense am reușit să salvăm finanțarea unor proiecte esențiale, precum Autostrada Moldovei, să obținem a doua cea mai mare alocare din Programul SAFE, prin care România va avea la dispoziție peste 16 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii și a industriei de apărare și să agreăm o traiectorie care să ne permită ieșirea din procedura de deficit excesiv fără a genera șocuri structurale. Toată această credibilitate putea fi trecută iar sub semnul întrebării fără decizia de azi a CCR”, a precizat ministrul Finanțelor.

Două efecte după decizia CCR: „reducem povara bugetului” și „credibilitate externă”

Acesta afirmă că sunt „2 efecte pe termen mediu și lung” avute în vedere după hotărârea Curții Constituționale.

„Reducem povara bugetului. Diminuăm cheltuielile statului cu pensiile speciale, ceea ce poate crea spațiul fiscal-bugetar necesar pentru a direcționa, în timp, resursele acolo unde este cu adevărat nevoie — investiții, infrastructură, educație și sănătate — domenii unde efectele se pot traduce în servicii publice mai bune, locuri de muncă și creștere economică”, a sublinat  Nazare.

De asemenea, ministrul indică și un efect legat de relația cu partenerii externi.

„Credibilitate externă. Este încă un semnal pe care România îl transmite partenerilor internaționali: că are capacitatea să își ducă reformele la capăt, chiar dacă, în cazul acestei reforme, o facem cu întârziere. Acest interval ne poate costa însă 231 de milioane de euro din PNRR, ca urmare a neîndeplinirii calendarului asumat cu Comisia Europeană; corectarea situației crește însă șansele deblocării fondurilor europene și menținerii unui cost mai redus al finanțării statului”, a adăugat acesta.

„Doar prin schimbări reale de structură și prin predictibilitate putem proteja viitorul economic al țării. Controlul cheltuielilor curente, atragerea fondurilor europene și consolidarea încrederii investitorilor și partenerilor europeni rămân priorități majore pentru acest an, cu efecte directe asupra stabilității economice și a nivelului de trai.”, a conchis ministrul Finanțelor.

Arbitrul Radu Petrescu a fost în centrul unui moment controversat la meciul Petrolul Ploiești – FC Argeș 2-1. În minutul 85, la 1-1, el a acordat o lovitură liberă pentru FC Argeș. Micovschi a centrat în careu, iar Sierra a înscris cu capul, însă înainte ca mingea să ajungă la el, Petrescu a fluierat și a oprit jocul, astfel că golul nu a fost validat.

Ce spune președintele CCA

Președintele Comisiei Centrale a Arbitrilor, Kyros Vassaras, a declarat că arbitrul Radu Petrescu a greșit la faza din minutul 85.

„În minutul 85, jucătorul cu numărul 26 de la FC Argeș, în încercarea de a pasa mingea în stânga unui coechipier, lovește cu piciorul în gazon. În acel moment, arbitrul acordă lovitură liberă directă pentru FC Argeș. Apărătorul nu comite nicio greșeală. Nu există niciun contact provocat de numărul 5 de la Petrolul Ploiești, iar arbitrul acordă, fără a fi sigur, o lovitură liberă în mpd eronat. În urma executării acestei lovituri, arbitrul ia o altă decizie greșită, oprind jocul din nou imediat după fluier, fără a se comite o abatere, dar cu ceva timp înainte de a fi mingea trimisă în poartă. Indiferent de presiunea existentă în meci, sub nicio formă arbitrul nu poate corecta o decizie greșită printr-o altă decizie greșită. Dacă un arbitru realizează că a luat o decizie greșită, mai precis după ce a oprit jocul dintr-un motiv care nu este prevăzut în Legile Jocului, în acest caz oprirea jocului pentru un fault inexistent, acesta poate relua partida cu o minge de arbitru. Mingea este acordată echipei care a atins-o ultima dată, la locul de unde a avut loc incidentul”, a spus Kyros Vassaras.

CCA condamnă instigarea la violență

De asemenea, CCA a condamnat ferm orice formă de discurs care incită, direct sau indirect, la violență împotriva arbitrilor și a transmis că erorile trebuie analizate prin mecanismele regulamentare, nu prin amenințări sau limbaj agresiv.

„Arbitrajul reprezintă un pilon fundamental al fotbalului. Orice eroare, fie ea reală sau percepută, trebuie analizată prin mecanismele regulamentare existente, nu prin amenințări sau printr-un limbaj care încurajează acte de agresiune. Oficialii cluburilor de fotbal au responsabilitatea de a promova fair-play-ul. Discursul radical nu face decât să creeze tensiuni inutile în stadioane și să pună în pericol siguranța brigăzilor de arbitri. Fotbalul înseamnă respect și educație. Atunci când liderii din sport folosesc cuvinte care pot genera violență, întreaga structură a competiției are de suferit”, a transmis CCA, potrivit FRF.

Schema propusă de Ministerul Energiei, respectiv un proiect de ordonanță de urgență privind măsurile aplicabile clienților finali casnici din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, aflată în transparență decizională, prevede o ieșire treptată din schema de plafonare și, conform unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI), ar însemna scăderi de până la 23% a prețurilor la gaze pentru gospodării, dar o creștere de 25% pentru consumatorii non casnici.

Măsurile pe piața gazelor vin după ce piața energiei electrice a fost reliberalizată, de la 1 iulie 2025, iar pentru susținerea consumatorilor vulnerabili, pe acest segment s-a introdus un tichet de 50 de lei lunar, sumă care este redusă din factură, până la finalul acestui an.

„N-are nicio legătură subiectul să cu consumatorii non casnic. Vorbim despre mecanism transparent, clar, prin care avem un preț reglementat la producător, urmând ca pe tot lanțul –  de transport, distribuție, furnizare – să avem de asemenea tarife clare și reglementate. În această formulă, prețurile finale la consumatorul casnic nu vor depăși maximul actual”, a declarat ministrul Energiei, la întrebarea jurnaliștilor.

„Asta este foarte clar pentru toată lumea, pentru că ne interesează, ca și Guvern ,să nu mai avem din nou aceeași experiență care a cauzat panică în rândul oamenilor, le-a erodat puterea de cumpărare în momentul în care s-a eliminat plafonarea la energie electrică. De această dată de un mecanism care nu se numește plafonare la prețul final, ci avem un mecanism prin care, pe tot lanțul de producție, transport, distribuție, furnizare, avem tarife reglementate, iar în această formă păstrăm și prețul gazelor și chiar îl ducem în jos în etapa următoare”, a declarat ministrul Energiei.

Argumentele inițiatorilor

Potrivit notei de fundamentare, actualul context geopolitic a devenit, în ultima perioadă din ce în ce mai complicat în urma continuării războiului din Ucraina și a deciziei Ucrainei de a întrerupe tranzitul de gaze din Federația Rusă pe teritoriul său.

Totodată, spun inițiatorii, ofertele publicate pe comparatorul ANRE de furnizorii de gaze naturale, cu livrare după data de 1 aprilie 2026 pentru consumatorii casnici, indică valori de preț mai mari și cu 20% față de plafonul de preț actual. Principalii furnizori, cei care au cota de piață cumulată de peste 90% în sectorul casnic, prezintă oferte de preț mai mari cu cel puțin 8% față de plafonul actual.

„În aceste condiții, pentru a nu agrava nivelul de sărăcie energetică la nivel național și pentru a păstra competitivitatea economică a operatorilor economici, la nivelul Guvernului s-a luat decizia de eliminare treptata a aplicării măsurilor temporare de sprijin din domeniul gazelor naturale acordate în perioada noiembrie 2021- martie 2026, pentru consumatorii casnici, astfel încât tranziția către piața liberalizata de gaze naturale să se producă treptat, pentru a evita o destabilizare la nivelul participanților la piață, iar înainte de liberalizarea completa să se poată asigura pregătirea temeinică a măsurilor de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică”, se arată în nota de fundamentare.

Preț mai mic decât cel actual la producători

Astfel, prețul propus este de 110 lei/MWh la producători, față de 120 de lei/MWh, cât este cel reglementat în prezent.

Conform actualei scheme, până la 31 martie, populația beneficiază de un plafon de 0,31 lei/kWh, iar firmele cu consum de până la 50.000 MWh pe an – de unul de 0,37 lei/kWh, în timp ce CET-urile beneficiază de preț reglementat de 120 lei/MWh dacă acestea cumpără de la producătorii interni sau de 370 lei/MWh, dacă achiziționează de la furnizori.

Mai exact, în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, producătorii de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie onshore şi/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activităţi, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale au obligaţia să livreze, cu preţul de 110 lei/MWh, cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă către furnizori și producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei care au optat pentru achiziția gazelor naturale direct de la producător, denumiţi în continuare PET client direct, pentru a asigura, în primul rând necesarul de gaze naturale destinat furnizorilor pentru constituirea stocului minim necesar consumului clienților casnici în perioada 1 noiembrie 2026-31 martie 2027.

Acest preț va putea fi modificat prin hotărâre a Guvernului, „în funcţie de evoluţiile înregistrate pe pieţele interne şi internaţionale de gaze naturale şi de evoluţia geopolitică din vecinătatea României”.

Componenta de furnizare a gazelor naturale este de 15 lei/MWh.

De amintit că statul are restanțe la furnizori, pentru decontarea diferențelor dintre prețul plafonat și cel din contractele de furnizare, în contul celor două scheme, la energie și gaze, de aproape 10 miliarde de lei, potrivit estimărilor ACUE.

Are 90 de ani și e studentă a Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, relatează radiorenașterea.ro.

Doamna Amalia e cea mai în vârstă studentă din Cluj, dar actele oficiale arată că recordul ei se întinde, de fapt, pe toată România.

Amalia-Susanu Tușa l-a întrecut, astfel, pe cel considerat multă vreme cel mai în vârstă student din România, Aurel Voicu, cel care, în 2024, la 89 de ani, absolvea un program de master la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia.

„Eu tot timpul mă rog”

Amalia a schimbat din nou prefixul sâmbătă, când a și fost sărbătorită de comunitatea academică a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca – un eveniment care a adus împreună profesori, colegi și personal administrativ deopotrivă.

Spre sfârșitul serbării, Amalia s-a retras în paraclisul facultății pentru a-I mulțumi lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra sa.

„Eu tot timpul mă rog. Psalmii îmi plac foarte mult. Psalmul 50 îl știu pe de rost, pe ceilalți îi citesc. Știu și multe rugăciuni, chiar și pentru preoți, când spun Doamne, să ne ferești de rău pe noi și pe preoții noștri”, a spus Amalia pentru publicația citată.

Cu tată condamnat politic, facultatea a devenit imposibilă

Doamna Amalia are o viață care, în sine, a fost o mărturisire de credință și de perseverență.

Într-adevăr, a vrut să continue studiile după ce a terminat liceul cu 10, însă faptul că tatăl său fusese condamnat politic a împiedicat-o să-și urmeze visul.

Performanța în sine de a fi absolvit cu 10 liceul era ceva ce ar fi anunțat o carieră academică strălucită, însă, stigmatizată de trecutul tatălui, doamna Amalia nu a avut altceva de făcut decât să se mărite și să se dedice unei cariere profesionale mai joase decât și-ar fi dorit și decât ar fi putut ea.

A activat profesional în sectorul TESA, unde s-a implicat în viața instituției, a cărei șefă de sindicat a fost vreme de mai mulți ani.

„Sunt un om fericit”

Doamna Amalia s-a dedicat și familiei, și carierei sale vreme de decenii, însă, undeva, în sufletul ei, mai rămăsese ceva nebifat: cariera universitară. În 2023, la 87 de ani, s-a înscris la Facultatea de teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, specializarea Teologie Didactică.

Doamna Amalia se află în ultimul an de facultate și-și pregătește lucrarea de licență la disciplina Studiul Vechiului Testament, sub coordonarea pr. Lect. Univ. dr. Stelian Pașca-Tușa.

„Mă consider o persoană credincioasă… Îmi place să învăț; toată viața am învățat și sunt dornică de lucruri noi. Îmi place la facultate, mai ales că am colegi tineri. Eu pe tineri îi iubesc!”, mărturisește ea.
„Cu toate suferințele și încercările vieții, sunt un om fericit. Niciodată nu sunt singură. Dumnezeu este lângă mine”.

Poți să-ți amâni visele, dar nu să le uiți de tot

Doamna Amalia a traversat epoci diferite fundamental: o copilărie afectată de represiuni comuniste, o maturitate într-un sistem fix și revenirea la studiu într-un sistem deschis.

„Orice primim, rău sau bine, să acceptăm, pentru că toate au un rost în viață… Încercările îl apropie pe om de Dumnezeu.”

Ea își amintește cu emoție de educația primită în familie:
„Am fost crescuți în bună-cuviință și respect și am fost învățați să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru toate.”

Dincolo de orice, doamna Amalia, cea mai grozavă studentă din România, e confirmarea că depinde doar de fiecare dintre noi să ne îndeplinim visele.

Pe care să zicem că le poți amâna, dar nu poți să treci peste ele cu buldozerul.

„Primul lucru pe care îl vom face este să continuăm dialogul cu reprezentanții Comisiei Europene, în așa fel încât să încercăm să nu pierdem cei 230 de milioane de euro care au fost reținuți din granturile pe care România trebuia să le primească din fondurile europene”, a declarat Ilie Bolojan. 

Premierul a reamintit că România a avut un termen de îndeplinire al jalonului din PNRR, însă din cauza amânărilor care au fost făcute pe fondul deciziei CCR, România a depășit termenul, iar Guvernul va trebui să facă tot ceea ce este posibil pentru a recupera suma de bani care înseamnă niște „investiții importante” pentru România, după cum a declarat premierul.

Potrivit premierului, Guvernul va afla dacă acești bani au fost sau nu pierduți spre finalul lunii februarie, începutul lunii martie.

Ministerul Afacerilor Externe arată că intervenția a făcut parte din agenda oficială a vizitei efectuate de Oana Țoiu în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în marja întrevederii cu omologul britanic Yvette Cooper. Programul a inclus, de asemenea, intervenții la Oxford, BBC, Financial Times și The Telegraph, întâlniri cu comunitatea românească și marcarea investiției în noul Consulat General al României la Londra.

Evenimentul organizat la Chatham House, cunoscut oficial drept Institutul Regal de Afaceri Internaționale, a reunit aproximativ 200 de experți și diplomați și a permis un format de dialog deschis, fără discursuri rigide, specific acestui tip de dezbatere.

MAE: fragmentele video au fost scoase din context

Potrivit comunicatului, în mai multe montaje media înregistrarea a fost oprită exact după momentul în care ministrul afirmă că „nu are nimic nou de spus”. MAE susține că această formulare a fost, în realitate, începutul unei figuri de stil frecvent utilizate în spațiul academic și diplomatic britanic.

Afirmația a fost urmată imediat de explicația potrivit căreia puterea discuției nu constă neapărat în idei noi, ci în reafirmarea unor principii deja cunoscute, precum solidaritatea internațională și sprijinul pentru Ucraina.

Fragmentul integral prezentat de minister arată continuarea logică a discursului:

„It is such an honor to be here today with you although I have nothing new to say. And I know that that sounds like a disastrous start of a conversation but it is true. I think the power of this conversation is not necessarily in saying something new but rather in reaffirming what we already know, which is that we’re here together standing as an international community.”

Ministrul a continuat subliniind că războiul declanșat de Rusia, despre care se estima inițial că va dura trei zile, durează de peste 1.500 de zile, iar rezistența a fost posibilă datorită curajului ucrainenilor și sprijinului constant al statelor partenere, inclusiv România și Regatul Unit.

Momentul despre aderarea la UE, explicat ca „umor diplomatic”

MAE a clarificat și secvența în care ministrul a zâmbit afirmând că „toată lumea vrea să adere la UE”. Instituția susține că reacția a fost una de umor diplomatic conștient, într-un context marcat de realitatea post-Brexit.

Potrivit explicațiilor oficiale, replica a făcut trimitere la contrastul dintre aspirațiile europene ale unor state precum Republica Moldova și Ucraina și situația Regatului Unit, gazda evenimentului. Publicul ar fi reacționat cu aplauze și amuzament, momentul fiind interpretat drept o recunoaștere a „elefantului din cameră”.

În intervenția sa, ministrul a explicat ulterior:

„If you join the European Union or if you decide to stay in the European Union, I think it’s quite clear, especially from a financial or economic point of view, that is a positive decision for the country and therefore for its citizens.”

Transcriptul declarațiilor ministrului Oana Țoiu privind extinderea UE și contextul britanic:
[…] „So, I think, irrespective of where you are in the size of your economy, if you look at the decision to join the European Union or to stay in the European Union – I didn’t mean to go that way. I realized in the middle of the phrase. So, if you join the European Union or if you decide to stay in the European Union, I think it’s quite clear, especially from a financial point of view or an economic point of view, that is a positive decision for the country and therefore for its citizens.” […]

Discursul integral, public

MAE precizează că a făcut publică înregistrarea integrală a alocuțiunii și sesiunea de întrebări și răspunsuri pentru a elimina orice dubiu creat de editările selective apărute online.

Potrivit instituției, evenimentul a abordat teme majore de politică externă, printre care securitatea la Marea Neagră, reziliența energetică și parteneriatul strategic dintre România și Regatul Unit.

Deși formatul Chatham House este cunoscut pentru caracterul său confidențial, intervenția ministrului român a fost publică, decizia fiind parte a unui demers de creștere a vizibilității rolului României în regiune și în cadrul dezbaterilor internaționale.

Discursul, precum şi sesiunea de întrebări şi răspunsuri sunt integral publice pe site-ul institutului la acest link.

„Hai afară la zăpadă”, zice un cântec celebru, iar  Ministerul Educației, care și-a descoperit pe neașteptate copilul interior odată cu zăpada care a acoperit toată țara, nu pregetă și-i trimite pe părinți afară la joacă.

O postare pe Facebook a instituției ar putea să sugereze că aceasta este alcătuită din oameni capabili de empatie și emoții și nu din roboței specializați în eficiență matematică.

„Bucurați-vă responsabil”!

„Dragi copii mai mici și mai mari, e oficial: a nins. Mult. Pe alocuri, foarte mult. Pentru cei aflați în vacanță și pentru cei care nu sunt în vacanță – bucurați-vă responsabil de zăpadă!

Dragi părinți, găsiți-vă un pic de timp să vă bucurați de zăpadă alături de copiii voștri!”, arată postarea, care face apel, iată, la o bucurie „responsabilă” (pentru că toată lumea știe că bucuria e un sentiment care dă adicție și că, prin urmare, trebuie consumată „cu responsabilitate”).

„Dragi profesori, vă pregătim multă sclavageală”

Reacțiile au oscilat de la sarcasm la pozitivitate („responsabilă”, că nu a fost o pozitivitate exagerată).

„Dragi profesori, de voi ne vom bate joc în continuare, nu vom da nici două parale pe opiniile voastre, dar ne vom preface în continuare că suntem interesați și vă pregătim multă sclavageală, fără să vă oferim nimic”, a scris un utilizator.

„Am nouă seturi de teste de corectat”, a scris altcineva, care nu știe să se bucure, nici responsabil, nici iresponsabil.

„Bine că ține totuși cineva cu noi…”, a scris altcineva, la care răspunsul a fost: „Ține Bunul cu elevii din România, chiar și cu cei care nu ajung la schi”.

„Cred că cei care sunt în vacanță au fugit toți la schi”, a răspuns, cu sarcasm, altcineva, semn că nici acesta nu știe să se bucure responsabil.

Compania de tehnologie a început să trimită invitații către instituțiile media pentru a sărbători ceea ce a numit o „experiență specială Apple”, potrivit unor rapoarte de la publicații precum 9to5Mac și Apple Insider.

Acest eveniment va avea loc pe 4 martie și se pare că vor exista mai multe locații, deoarece instituția media menționată anterior menționează invitații pentru New York (Statele Unite), Shanghai (China) și Londra (Regatul Unit) .

Deși nu a dezvăluit produsul care va fi în centrul acestei întâlniri, Apple este așteptată să prezinte primele caracteristici ale versiunii reînnoite a Siri, precum și acordul de colaborare cu Google , a cărui inteligență artificială va alimenta acest asistent digital.

iPhone 17e, noile modele de iPad și actualizările MacBook ar fi noile lansări hardware , conform celor mai recente scurgeri de informații și rapoarte distribuite de expertul Apple de la Bloomberg, Mark Gurman.

„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50, 51, 52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile, nu doar din punct de vedere al inechităților care sunt evidente pentru toți cetățenii și care au generat o stare de nemulțumire justificată și o scădere a încrederii în statul român și în guvernări, ci și din punct de vedere al sustenabilității sistemului nostru de pensii și din punct de vedere al unei economii sănătoase”, a spus Ilie Bolojan la Digi 24.

Premierul a afirmat că, dacă nu este crescută vârsta de pensionare pentru aceste categorii, „vom fi în situația în care în anii următori nu mai e cine să-i înlocuiască pe cei care vor ieși la pensie”.

„Ne propunem ca în luna martie, așa cum este prevăzut și în proiectul de ordonanță care este legat de reformă în administrație, să venim cu proiecte de legi care să pună în practică acest principiu care a fost stabilit astăzi de Curtea Constituțională”, a adăugat el.

Categoriile vizate

Întrebat ce categorii ar urma să fie vizate, Bolojan a indicat „angajații care țin de Ministerul de Interne, zona de apărare, zona de ordine publică și siguranță națională”.

În același timp, el a spus că trebuie făcute diferențieri între posturile cu solicitare fizică ridicată și cele de birou: „Există în aceste zone situații în care solicitările fizice, efortul țin de niște condiții dificile de muncă, ne gândim la zone de parașutiști, de exemplu, sau de jandarmi care sunt în linia întâi (…) și există situații în care se poate lucra fără niciun fel de probleme până la 65 de ani în condițiile în care stai în pază, într-un post sau lucrezi într-o zonă de birouri”.

„Vârsta de pensionare de 48-52 de ani nu mai poate fi suportată. Pensia, cât ultimul salariu, nu mai poate fi suportată”, a afirmat premierul, adăugând că este nevoie de „o perioadă tranzitorie”, pentru a evita „șocuri în sistem”.