Cea mai mare surpriză a turului s-a produs în Norvegia, unde Bodø/Glimt a învins-o pe Inter Milano cu scorul de 3-1. Echipa norvegiană a deschis scorul în minutul 20 prin Sondre Brunstad Fet, iar oaspeții au egalat prin Pio Esposito în minutul 30. În a doua repriză, Bodø a decis partida prin reușitele lui Hauge și Høgh în minutele 61 și 64. 

În duelul Qarabag – Newcastle United, formația britanică a făcut un pas important pentru calificarea în optimi printr-o victorie, scor 1-6. Anthony Gordon a marcat patru goluri (min. 3, 32 33, 45+1) și lista marcatorilor a fost completată de Thiaw și Jacob Murphy, care au înscris în minutele 8, respectiv 72. Gazdele au marcat golul de onoare prin Elvin Cafarguliyev în minutul 54. 

Club Brugge și Atlético Madrid au oferit o remiză cu șase goluri. Echipa spaniolă a deschis scorul în minutul 8 prin Alvarez și și-au dublat avantajul înainte de pauză prin reușita lui Lookman. Gazdele au revenit prin golurile înscrise de Onyedika (min. 51), Tresoldi (min. 60). Atletico a trecut din nou în avantaj prin autogolul lui Ordóñez în minutul 79, însă Brugge a obținut remiza printr-un gol marcat de Tzolis în minutul 89. 

Bayer Leverkusen a câștigat în deplasare împotriva lui Olympiacos Pireu, scor, 0-2, grație dublei reușite de Patrik Schick, care a marcat în minutele 60 și 63.

Soarta calificării în optimile de finală se va decide săptămâna viitoare. Meciurile retur sunt programate pentru marți, 24 februarie. 

Ultima rundă de discuții pentru încheierea războiului din Ucraina s-a încheiat miercuri, oficial, fără niciun semn de progres semnificativ. Însă, în culise, potrivit The New York Times, negociatorii au încercat să găsească un compromis cu privire la unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei. 

Rusia a cerut Ucrainei să predea teritoriul pe care îl controlează în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea războiului. Aceasta este de fapt o fâșie de teritoriu lungă de aproximativ 80 de kilometri și lățime de 65 de kilometri, care include zeci de orașe și sate și se află între linia frontului și granița administrativă a regiunii.

Ucraina a refuzat să se retragă unilateral, susținând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să atace din nou, în Ucraina sau în altă parte. Kievul a cerut garanții de securitate ca să descurajeze Moscova să încalce orice armistițiu.

Compromisul: Donețk, zonă demilitarizată care să nu fie controlată de nicio armată

În negocierile din ultimele săptămâni, oficialii au discutat insă ideea formării unei zone demilitarizate care să nu fie controlate de niciuna dintre armate, potrivit a trei persoane familiarizate cu discuțiile de la Geneva, spun jurnaliștii.

Ideea zonei demilitarizate total reînvie de fapt o propunere care a fost inclusă în planurile de pace anterioare, inclusiv unul cu 28 de puncte lansat de administrația Trump în noiembrie.

În ultima săptămână, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a minimalizat în repetate rânduri perspectivele cedării de teritorii pentru pace. „A permite agresorului să ia ceva este o mare greșeală”, a scris el luni pe rețelele de socializare.

Toamna trecută, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre formarea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas.

Planul în 28 de puncte ar fi plasat Rusia la conducerea zonei, dar i-ar fi interzis desfășurarea forțelor militare acolo. Putin a spus atunci că detaliile trebuie discutate.

Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a fost ulterior mai optimist, spunând că Rusia ar putea accepta formarea unei astfel de zone dacă poliției ruse sau soldaților gărzii naționale li s-ar permite să o patruleze.

O zonă demilitarizată ar putea deveni parte a unei soluții viabile, a declarat William B. Taylor, membru al Atlantic Council, un think tank și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de The New York Times. Însă interesele Ucrainei ar trebui protejate, a spus el, iar acest lucru ar necesita ca administrația Trump să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei.

„Este important să fie o soluție reală, nu o soluție forțată, nu o soluție dezechilibrată”, a spus  Taylor. „Orice soluție forțată nu va fi stabilă. Nu va dura.”

Formarea unei zone de liber schimb

Pentru a facilita acceptarea ideii de către ambele părți, negociatorii au discutat și despre formarea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile.

Zelenski a pus și el la îndoială un astfel de aranjament.

Retragerea trupelor Rusiei și Ucrainei de pe linia frontului

O altă problemă este retragerea trupelor de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele de pe linia frontului decât dacă Rusia se va retrage la o distanță egală.

În cadrul discuțiilor purtate la Abu Dhabi luna aceasta, ucrainenii au discutat opțiuni pentru o retragere parțială a Rusiei de pe linia frontului, care nu ar fi neapărat simetrică, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Acest lucru ar semnala o relaxare a poziției Ucrainei.

Guvernarea zonei demilitarizate ar urma să fie făcută de administrații civile ruse și ucrainene

Modul în care ar urma să fie guvernată o zonă demilitarizată a reprezentat, de asemenea, un punct de conflict. Ucraina a făcut presiuni pentru desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care găzduiește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, potrivit guvernatorului ucrainean al zonei.

Negociatorii au discutat despre formarea unei administrații civile care să conducă zona după război, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Aceasta ar putea include atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, a spus una dintre persoane, dar persoana respectivă a menționat că părțile sunt departe de un acord.

Secvențierea etapelor

O altă problemă care a reapărut recent este secvențierea diferitelor etape, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru finanțarea reconstrucției postbelice și organizarea de alegeri în Ucraina.

Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord privind garanțiile de securitate înainte de a se angaja în alegeri sau orice acord privind retragerea forțelor din Donbas.

„Mi-aș dori foarte mult să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi alte documente”, a spus el. „În opinia mea, acesta ar fi un semnal bun. Nu este vorba nici măcar de o chestiune de corectitudine, ci de o chestiune de încredere. Mai multă încredere în parteneri — dacă garanțiile ar fi pe primul loc, și apoi orice altceva.”

Zelenski susține că ucrainenii trebuie „să știe – nu doar să creadă, ci să știe – că în viitor agresiunea rusă va fi imposibilă sau că, dacă se va întâmpla, nu vom fi singuri”.

Ministerul Imigrației a anunțat că modificările propuse vor ajuta Canada să atragă profesioniști care pot „contribui încă din prima zi”, în contextul crizei forței de muncă din anumite sectoare critice. 

Printre noile categorii introduse în program se numără muncitori din sectorul transporturilor aeriene  precum piloți și mecanici și medici străini cu experiență profesională în Canada. În plus a fost adăugată categoria persoanelor recrutate de Armata Canadei, printre care medici militari, asistenți medicali și piloți, continuă Reuters. 

Potrivit autorităților de la Ottawa, noile schimbări au scopul de a reduce fluxul de imigrație care a pus o presiune crescândă pe piața locuințelor și pe serviciile sociale.  

Guvernul a anunțat că programul Express Entry va continua în paralel cu noile ținte anunțate.  Express Entry este un program al guvernului pentru gestionarea cererilor de rezidență permanentă din rândul personalului calificat. În cadrul programului, prioritate au persoanele considerate cu cele mai bune șanse de a se integra în sistemul economic canadian. 

Anunțul vine la scurt timp după ce Mark Carney, premierul Canadei, a propus o nouă strategie de apărare, care prevede creșterea investițiilor guvernamentale în cercetare și dezvoltare în apărare cu 85%, majorarea veniturilor industriei cu peste 240% și crearea a până la 125.000 de noi locuri de muncă, în decursul următorului deceniu. 

Discuțiile au avut loc într-un context politic tensionat, în care adoptarea bugetului depinde de susținerea măsurilor sociale cerute de social-democrați. Grindeanu a spus că atmosfera întâlnirii a fost una orientată spre soluții, contrar speculațiilor apărute în spațiul public.

Potrivit acestuia, pe lângă subiectele economice, șeful statului a cerut detalii despre proiecte legislative aflate în Parlament și despre măsuri umanitare externe.

„Și despre buget, și despre lucruri care nu țin de buget, dar despre partea legislativă. De exemplu, am discutat și avea o preocupare legată de legea aceasta și absolut necesară, care e pe parcurs parlamentar, femicidul, și a cerut amănunte lucrurile acestea.”

Ajutorul pentru Gaza ar putea fi extins

Grindeanu a afirmat că administrația prezidențială a propus creșterea sprijinului acordat civililor din Gaza, după operațiunile umanitare realizate deja de România.

„Ne-a informat, de exemplu, despre o dorință a administrației prezidențiale, și eu sunt absolut deschis la asta și ofer toată susținerea, să mărim ajutorul pe care România l-a dat în Gaza. Știți că noi am reușit să ne ocupăm de cam 120 de copii aduși în țară, care împreună cu însoțitorii undeva la 300 de persoane, și atunci e vorba de un angajament de a mări numărul acesta undeva până la 1.000. Președintele ne-a expus opinia administrației și am fost de acord”, a declarat președintele social-democrat.

Liderul PSD a precizat că discuțiile au vizat și deblocarea unor proiecte considerate întârziate.

„Chiar una care nu s-a potrivit deloc cu ceea ce a apărut în presă toată lumea. Preocupată de a rezolva lucruri și de a debloca anumite subiecte, anumite proiecte care par a fi fost blocate.”

PSD condiționează votul pe buget

În ceea ce privește adoptarea bugetului, Grindeanu a reafirmat că PSD își menține condiția privind introducerea unui pachet de protecție socială, invocând scăderea puterii de cumpărare.

„Evident. Și nu are nicio legătură cu ce ar fi trebuit să se întâmple să nu mai rămână. Puterea de cumpărare a românilor de când a venit acest guvern a scăzut, din care și PSD-ul face parte. Vă dau un exemplu. Când a venit acest guvern, inflația era de 5%, suntem la 10%. În anul trecut, cel puțin din această perspectivă, puterea de cumpărare a românilor a scăzut cu 10%. Iar aceste lucruri se văd cel mai tare la cei cu venituri mici”, a afirmat Grindeanu.

Social-democrații susțin că măsurile propuse vizează în special pensionarii cu venituri reduse și continuarea mecanismelor de sprijin aplicate anterior.

„De aceea PSD-ul vine cu acest pachet care se adresează pensiilor mici. Avem acel sistem ON-OFF care a funcționat anul trecut, în 2025”, a conchis liderul PSD.

„Când a venit acest guvern, inflația era de 5%, suntem la 10%”, a declarat vicepremierul Sorin Grindeanu la Digi24, într-o discuție privind puterea de cumpărare a românilor și sărăcirea lor progresivă.

Grindeanu a recunoscut impactul inflației asupra populației și a mai explicat că pachetul de solidaritate aflat în discuție are ca țintă exact categoriile sociale cele mai vulnerabile: persoanele cu dizabilități, pensionarii cu pensii mici și alte categorii.

„Puterea de cumpărare a românilor a scăzut. Când a venit acest guvern, inflația era de 5%, suntem la 10%”, a spus Grindeanu.

„Anul trecut, cel puțin din această perspectivă, puterea de cumpărare a românilor a scăzut cu 10%. Iar aceste lucruri se văd cel mai tare la cei cu venituri mici”.

Pachet social „țintit” de până la 4 miliarde de lei

Vicepremierul a anunțat că PSD susține introducerea unui pachet social destinat categoriilor vulnerabile, care ar putea ajunge la aproximativ 4 miliarde de lei.

„Suma totală este undeva până în 4 miliarde un efort țintit pe care guvernul va trebui să-l facă către persoanele vulnerabile”, a spus Grindeanu, precizând că sprijinul ar putea viza pensionarii, veteranii de război, foștii deținuți politici, persoanele cu dizabilități și mamele cu venituri reduse.

Printre măsurile analizate se numără plăți punctuale („one-off”), după modelul aplicat în 2025, precum și ajustări ale sprijinului acordat persoanelor cu dizabilități.

Vouchere pentru energie după liberalizarea pieței

O altă temă discutată este posibilitatea acordării de vouchere pentru energie după liberalizarea pieței, programată pentru aprilie.

E o discuție, nu e luată o decizie (…), ar trebui să avem grijă de cei cu venituri mici”, a spus Grindeanu.

Costul unei eventuale scheme de sprijin ar putea fi de 500–600 de milioane de lei, ceea ce ar ridica efortul total la aproximativ 4,2 miliarde lei.

„La un PIB de peste 2.000 de miliarde, acest efort nu e o problemă”, a subliniat Grindeanu.

 „Guvernez nu doar pentru miliardari”

Grindeanu a insistat că măsurile sociale sunt necesare pentru reducerea inegalităților.

„Guvernez în țara asta nu doar pentru miliardari. Guvernez și pentru românii care n-au venituri mari.”

El a recunoscut că inegalitățile s-au accentuat:

„Anul trecut, cei care au câștigat bine au câștigat și mai bine. Cei care au avut salarii mici au trăit și mai prost.”

Nu se vor tăia investițiile, dar ritmul ar putea încetini

În contextul dezbaterilor privind echilibrul bugetar, Grindeanu a respins ideea că sprijinul social ar reduce investițiile.

„Nu e adevărat… asta e o poveste pe care încearcă să o vândă unii”.

Declarațiile lui Sorin Grindeanu vin după ce premierul Ilie Bolojan a spus că Guvernul vrea să crească vârsta de pensionare și pentru angajații din apărare, ordine publică și siguranță națională.

„În acest moment s-a creat un dezechilibru. Pentru că vorbim de magistrați unde s-a ajuns la un procent undeva la 62-63% din brut să fie pensia, pe când la alte categorii procentul este mai mare. Adică, în acest moment, cred că la asta se referea prim-ministrul și e o chestiune pe care trebuie să vedem cum o gândește și sigur că ne vom spune punctul de vedere”, a declarat Grindeanu la Digi 24, întrebat ce crede despre intenția anunțată de premier.

Liderul PSD a spus că are o rezervă legată de militari și de cei care participă la misiuni în zone de conflict.

„Am o problemă legată de militari și aici ar trebui să vedem ceea ce propune guvernul și de asemenea e o problemă cu cei care merg în teatrele de război, că nu doar militari, mai avem și jandarmi, mai avem poate chiar și lucrători de la SPP care merg în teatrele de război și atunci aici ar trebui să vedem care e propunerea guvernului. În rest, ca principiu e ok”, a spus Grindeanu.

Acesta a adăugat că e anormal „să ieși la 50 de ani la pensie. Nu se poate așa ceva. Eu cred că la 50 de ani ești în puterea forței și ai toată puterea de muncă”.

Programul Anghel Saligny, o inițiativă guvernamentală care se concentrează pe modernizarea infrastructurii locale prin finanțarea diferitelor proiecte (apă, canalizare, drumuri, rețele de gaze naturale, etc…), a fost un subiect de discuții aprins între Sorin Grindeanu și Cosmin Prelipceanu la Digi 24.

Vicepremierul a insistat pe faptul că proiectul Anghel Saligny a fost folosit de consiliile locale într-un mod prea puțin lipsit de transparență.

La capitolul investiții, Grindeanu a amintit de presiunea din vară a guvernului de a închide proiectul Anghel Saligny și de a continua finanțările doar la proiectele care începuseră deja.

„Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii”

„Vă aduceți aminte în vară, că tu vorbeam de timingul din vară, ce nebunie era să închidem Anghel Salingny, să nu se mai dea bani către administrațiile publice locale. Lucrările deja începute se plăteau.

Nu se mai plătise nimic din mai. Și de-abia în septembrie, la final, s-a dat drumul și s-au plătit facturile. Din mai nu se mai plătise nimic.

Și asta cu amenințări că dacă nu se dă drumul la Anghel Saligny, PSD-ul ia alte decizii.

Vă rog să vă uitați pe presă!

Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii, cum își angajează toți primarii, amante și neamuri la primărie și cum vor bani în Anghel Salingny ca să fure”, s-a dezlănțuit Grindeanu.

Vicepreședintele nu a riscat să generalizeze

„Dar nu pot să generalizez. Țara asta are în continuare un mediu rural în care e nevoie de șosele, e nevoie de rețea de gaze, e nevoie de rețea de apă, e nevoie de rețele de canalizare și astea sunt lucrări obligatorii.

Au fost din mai până la undeva, cred că început de octombrie, nu s-a plătit nimic.

Nimic. Și doar cu presiuni foarte mari, cu sistemul închis. S-a închis sistemul de plăți, de înregistrare de facturi la Ministerul Dezvoltării în octombrie.

De atunci, până la sfârșitul anului, nici nu s-a mai primit niciun fel de factură. Și de-abia de atunci s-au plătit facturile din ultimele luni”, a spus Grindeanu.

„Poate uneori atitudinea asta mai de felcer, care mai întâi taie și după aceea măsoară, e una cu care nu rezonez. Nu fac lucrurile în forma asta. Măsor foarte bine și după aceea iau decizii de tăiere”, a declarat șeful PSD, Sorin Grindeanu.

Grindeanu a mai precizat că îl știe dinainte să fie premier și că are o relație instituțională cu Bolojan.

„Îl știu pe Ilie Bolojan dinainte de a fi prim-ministru. Am o relație instituțională cu domnia sa. Ce spun public îi spun și în privat. Cu domnul Ilie Bolojan, nu suntem cu inimioare trimise pe grupuri de WhatsApp. (…) De asta spun, că nu suntem la apropierea asta și nu cred că asta așteaptă românii de la noi”, a declarat Grindeanu. 

După intrarea României în recesiune tehnică, Grindeanu l-a atacat dur pe premier, precizând că „există un vinovat pentru direcția în care România a fost împinsă: încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale în locul dialogului real și al soluțiilor economice solide. Acesta este adevăratul bilanț la șase luni de mandat”, a declarat Grindeanu săptămâna trecută.

Cu toate acestea, întrebat dacă ar fi mai bine fără Bolojan la conducerea Guvernului, Grindeanu a argumentat:

„Nu, e președintele PNL-ului. Avem un protocol pe care l-am semnat. Nu eu hotărăsc. Când PSD-ul va hotărî să nu mai facă parte din acest protocol, nu va hotărî din cauza de Ilie Bolojan și nu va face parte cu PNL-ul și cu celelalte. Adică nu văd chestiunea aceasta personală”, a declarat Grindeanu. 

Întrebat dacă ar fi mai bine cu un alt ministru la conducere, liderul social-democrat a continuat argumentarea, precizând că își dorește ca social-democrații să fie respectați în coaliție.

„Eu îmi doresc, ca partidul pe care îl conduc, să fie parte respectată a acestei coaliții, să se țină cont de propunerile noastre. În momentul în care nu se mai ține cont, indiferent de cine e prim-ministru, PSD-ul nu mai face parte din această coaliție. Și aici e impersonală discuția, nu e personală”, a declarat Grindeanu. 

Declarat oficial Anul Constantin Brâncuși, 2026 marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai influenți artiști ai modernității.

Ministerul Culturii coordonează un amplu program național și internațional de evenimente, expoziții, concerte și proiecte educaționale menite să aducă în atenția publicului opera, gândirea și moștenirea spirituală a marelui sculptor.

Programul reunește inițiative interdisciplinare care pun creația lui Brâncuși într-un dialog normal cu arta contemporană și cu publicul de astăzi, confirmând, prin asta, actualitatea și forța operei sale.

Premii, expoziții și muzică la Ministerul Culturii

Primul eveniment dedicat Anului Brâncuși va avea loc joi, 19 februarie 2026, la Ministerul Culturii, unde Filiala de Sculptură a Uniunii Artiștilor Plastici din București va organiza ceremonia de decernare a premiilor anuale.

Programul include o prezentare susținută de prof. univ. dr. Cristian-Robert Velescu, un moment muzical live și vernisajul unei expoziții de sculptură semnate de Paul Barbu, Neculai Păduraru și Adrian Piorescu.

Expoziții și proiecte internaționale

Evenimentele dedicate lui Brâncuși vor depăși granițele țării. Institutul Național al Patrimoniului va itinerara expoziția „Brâncuși și muzele dansului” în Italia, Franța, Marea Britanie și Spania, explorând dialogul dintre sculptură, dans și modă inspirat de colaborarea artistului cu dansatoarea Lizica Codreanu.

Totodată, la București va fi organizată „Cina Brâncuși”, o serată culturală avangardistă care recreează atmosfera atelierului parizian al sculptorului prin dans, muzică live și gastronomie conceptuală.

Muzee și instituții culturale

Muzeul Național de Artă al României organizează expoziții majore, printre care „Brâncuși ne privește pe toți” (februarie 2026), expoziția „Originile Infinitului” la Roma și participarea la retrospectiva Brâncuși de la Berlin, unde va fi expusă sculptura Somnul.

Biblioteca Națională pregătește o expoziție documentară cu volume și publicații dedicate vieții și operei sculptorului.

La Târgu Jiu, Muzeul Național Constantin Brâncuși deschide programul aniversar cu expoziția „BRÂNCUȘI 150”, reunind lucrările a 29 de graficieni contemporani dintr-un proiect internațional desfășurat în 21 de țări. Vernisajul va avea loc în prezența ministrului culturii, András István Demeter.

Muzică, teatru și modă inspirate de Brâncuși

Anul aniversar include și proiecte interdisciplinare:

• Festivalul World New Music Days 2026, organizat la București, va avea tema Coloana Infintă
• Muzeul Național George Enescu organizează recitalul Brâncuși 150
• Muzeul Țăranului Român propune expoziții care traduc formele brâncușiene în limbaj vestimentar și multimedia
• Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” integrează simbolistica brâncușiană în spectacolul Cantafabule
• Teatrul Național Timișoara și Opera Națională București pregătesc o producție scenică dedicată vieții sculptorului

Centrul de Cultură „George Apostu” organizează simpozioane, masterclassuri și expoziții dedicate generației contemporane, iar Muzeul Național Peleș pregătește expoziția „Marele Omagiu adus lui Brâncuși”.

Pe parcursul anului, vor avea loc conferințe, trienale și gale dedicate sculpturii, culminând cu Gala „Constantin Brâncuși” din noiembrie 2026.

Declarația a fost făcută în contextul discuțiilor despre strategia economică și despre măsurile fiscale adoptate de guvern, Grindeanu susținând că etapa de disciplină financiară trebuia urmată mai rapid de un program de relansare economică.

„Acum dacă mă uit peste cifre, înclin să-i dau dreptate președintelui Nicușor Dan, că nu prea a fost nevoie de mărirea TVA.”

Relansarea economică trebuia începută mai devreme?

Mai mult, Grindeanu a explicat că măsurile de reducere a cheltuielilor și reformele administrative adoptate anterior au fost corecte, însă guvernul ar fi trebuit să treacă încă din septembrie la stimularea economiei.

„Cealaltă variantă era să rămână această disciplină financiară pe care am spus că o laud la Ministerul Finanțelor. Din septembrie trebuia să se vină cu relansarea economică”, a declarat acesta.

Potrivit liderului social-democrat, PSD a susținut restructurările din instituții și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație, inclusiv la ANRE și ANCOM, dar ulterior direcția economică a devenit greșită.

„De acolo încolo, din septembrie încolo, s-a intrat într-o treabă mai puțin necesară, din punctul meu de vedere”, a adirmat Grindeanu.

Pachetul economic și sprijinul pentru companii

Liderul PSD a mai precizat că actualul pachet economic este asumat de PSD, cu excepții pentru domenii precum sănătatea, educația și sistemul de apărare și ordine publică.

El a adăugat că impactul relansării depinde de modul în care Ministerul Finanțelor va aplica schemele de ajutor pentru companii, fie prin credite fiscale, fie prin granturi, estimând că efectul asupra economiei ar putea însemna un plus de aproximativ un punct procentual de creștere, în funcție de implementare.