Fizicienii au recreat condițiile din prima milisecundă a Universului și au descoperit noi detalii despre materia primordială.

Experimentele realizate la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN arată că plasma Universului timpuriu s-a comportat mai degrabă ca un lichid decât un gaz, scrie LiveScience.

Rezultatele oferă informații rare despre plasma quarc-gluon, starea materiei care a umplut cosmosul la câteva microsecunde după Big Bang.

Reproducerea plasmei primordiale în laborator

În interiorul Marelui Accelerator de Hadroni, nuclee atomice grele se ciocnesc la viteze apropiate de cea a luminii.

Aceste coliziuni extreme generează pentru scurt timp plasmă quarc-gluon la temperaturi de trilioane de grade.

În această stare, protonii și neutronii se „topesc” în quarcuri și gluoni liberi. Cercetătorii descriu plasma ca pe un lichid ultrafierbinte, nu ca pe un simplu nor de particule.

Picăturile de plasmă sunt incredibil de mici și dispar aproape instantaneu. Totuși, în acel interval infim, particulele curg colectiv în modele măsurabile. Oamenii de știință încearcă să înțeleagă modul în care quarcurile energice se deplasează prin acest mediu exotic.

Urmărirea „urmei” unui quarc cu ajutorul bosonilor Z

Colaborarea CMS s-a concentrat pe quarcuri de energie înaltă produse împreună cu bosoni Z. Aceștia interacționează slab cu plasma și părăsesc zona coliziunii fără a fi distorsionați. Acest lucru le permite cercetătorilor să îi folosească drept repere clare pentru direcția inițială a quarc-ului.

Pe măsură ce un quarc traversează plasma, teoria sugerează că lasă în urmă o undă sau o „trezire”. Asemenea unei bărci care taie apa, acesta transferă energie și impuls mediului. Cercetătorii au căutat o scădere subtilă a producției de particule în spatele traiectoriei quarc-ului.

Un semnal minuscul cu implicații majore

Echipa a detectat o reducere de sub un procent a densității particulelor în spatele quarc-ului. Deși extrem de mică, această scădere corespunde predicțiilor teoretice privind comportamentul plasmei. Este prima observație clară a acestui efect în evenimentele de coliziune marcate de bosoni Z.

Forma și adâncimea scăderii oferă indicii despre vâscozitatea plasmei. Dacă mediul se comportă ca un lichid dens, perturbările persistă mai mult timp. Aceste date ajută la modelarea proprietăților fizice ale materiei cosmice timpurii.

O privire asupra primelor momente ale Universului

Universul timpuriu era opac și nu poate fi observat direct prin telescoape. Coliziunile de ioni grei oferă o recreare în miniatură a acelei epoci primordiale. Cercetătorii afirmă că descoperirea deschide noi direcții pentru studierea forței nucleare tari.

Cu mai multe date, oamenii de știință speră să rafineze măsurătorile privind comportamentul plasmei quarc-gluon.

Acordul între MotoGP Sports Entertainment Group, Guvernul Australiei de Sud și Primăria Adelaide este valabil pentru șase ani, între 2027 și 2032 inclusiv. Noua etapă se va desfășura pe un circuit stradal în Adelaide, devenind primul Mare Premiu din MotoGP organizat într-o locație urbană, în centrul unui oraș.

Circuitul a fost prezentat oficial joi de către directorul sportiv al MotoGP, Carlos Ezpeleta, și premierul Australiei de Sud, Peter Malinauskas. Prima ediție a Marelui Premiu pe noul traseu va avea loc în noiembrie 2027, evenimentul se va întinde pe durata a trei zile.

Traseul va avea o lungime de aproximativ 4,195 kilometri și 18 viraje, motocicletele urmând să atingă viteze de peste 340 km/h pe străzile orașului.

Designul circuitului se inspiră din celebrul Adelaide Street Circuit care a găzduit curse de Formula 1 între 1985 și 1995, însă cu modificări semnificative pentru a respecta standardele moderne de siguranță din MotoGP.

Carlos Ezpeleta a declarat că mutarea reprezintă „un moment major în evoluția campionatului”, subliniind că, împreună cu Federația Internațională de Motociclism (FIM), siguranța piloților a fost prioritatea absolută în proiectarea noului traseu.

„Fiecare element al circuitului din Adelaide a fost conceput pentru a respecta cele mai înalte standarde ale MotoGP modern, astfel încât piloții să poată concura la intensitate maximă, cu deplină încredere”, a afirmat oficialul.

„Nu este vorba doar despre un eveniment de motorsport de clasă mondială, ci despre generarea de activitate economică, susținerea locurilor de muncă și promovarea Australiei de Sud pe scena globală. MotoGP este în creștere accelerată la nivel mondial, iar Adelaide va deveni parte din această poveste de succes”, a spus premierul Peter Malinauskas.

Noua opțiune de tratament sub forma de comprimate filmate (tablete) se administrează oral, zilnic, la domiciliu, fără a necesita proceduri complexe. Aceasta este indicată pacienților cu vârsta de doi ani sau peste, care cântăresc 20 kg sau mai mult, conform Rezumatului Caracteristicilor Produsului.

Atrofia musculară spinală (AMS) este o boală genetică rară, progresivă, caracterizată prin degenerarea neuronilor motori din măduva spinării, ceea ce conduce la slăbiciune musculară și pierderea progresivă a funcției motorii.

La nivel global, AMS afectează aproximativ 1 din 10.000 de nou-născuți, fiind una dintre principalele cauze genetice de mortalitate infantilă.

Ce înseamnă AMS?

AMS este cauzată de o mutație a genei SMN1, care duce la un deficit al proteinei de supraviețuire a neuronilor motori (SMN), esențială pentru funcționarea sistemului nervos. Lipsa acestei proteine determină afectarea progresivă a mușchilor, cu impact semnificativ asupra mobilității şi respirației.

În funcție de vârsta de debut și de severitatea simptomelor, boala se manifestă sub mai multe forme clinice, de la formele foarte severe care apar în primele luni de viață, până la forme cu debut la vârsta adultă, cu evoluție mai lentă.

În România, medicamentul este disponibil începând cu anul 2022 sub forma farmaceutică soluţie orală, care necesită preparare în farmacie de către un profesionist în domeniul sănătăţii şi necesită refrigerare. Această formă farmaceutică va rămâne în continuare disponibilă pacienților.

Câți pacienți au AMS în România?

Tratamentul, produs de compania Roche, a fost utilizat până în prezent de peste 21.000 de pacienți la nivel global. În România nu există date de prevalență pentru această boală, însă potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate există aproximativ 250-280 de pacienți cu AMS în tratament, majoritatea fiind copii. Tratamentul este disponibil gratuit pacienților diagnosticați cu această boală, în cadrul Programului Național de Boli Rare.

Administrarea cât mai precoce, ideal în faza presimptomatică, a tratamentului precum și îngrijirea conform standardelor internaționale pot amâna debutul bolii și diminua semnificativ severitatea simptomelor, contribuind decisiv la îmbunătățirea prognosticului. Implementarea unui program național de screening neonatal ar putea permite diagnosticarea precoce și inițierea tratamentului înainte de apariția simptomelor.

„Atrofia Musculară Spinală este o afecțiune care necesită o îngrijire complexă, multidisciplinară. Progresele terapeutice, inclusiv tratamentele non-invazive cu administrare simplificată, pot avea un impact semnificativ asupra îmbunătățirii calității vieții pacienților. Creșterea nivelului de independență în viața de zi cu zi contribuie la reducerea poverii îngrijirii medicale și a aparținătorilor, susținând un management mai eficient al bolii.”, a spus șef lucrări dr. Crisanda Vîlciu, de la Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti.

Informația a fost anunțată de CBS News, care citează surse bine informate. Sursele au subliniat că președintele american nu a luat încă o decizie.

În ajunul primei reuniuni a Consiliului pentru Pace în Gaza, la Washington, vântul războiului pare să sufle din ce în ce mai puternic între SUA și Iran. Cele două țări, în timp ce mențin deschise negocierile nucleare, se pregătesc pentru confruntare.

Axios avertizează asupra celui mai pesimist scenariu. Afirmă că administrația Trump este mai aproape de război în Orientul Mijlociu decât crede majoritatea americanilor.

Șeful devine nerăbdător

„Șeful devine nerăbdător. Unii dintre cei din jurul său îl avertizează să nu intre în război cu Iranul. Cred însă că există o probabilitate de 90% să asistăm la acțiuni militare în următoarele săptămâni”, a declarat unul dintre consilierii lui Trump.

Semnele sunt evidente

Semnele sunt evidente. Aparatul militar al lui Trump include acum două portavioane, o duzină de nave de război, sute de avioane de vânătoare și mai multe sisteme de apărare aeriană, deși o parte din această putere de foc este încă în drum spre destinație. Cum ar fi USS Gerald Ford, care ar putea traversa în acest moment Strâmtoarea Gibraltar cu puternica sa escortă.

Numai în ultimele 24 de ore, alte 50 de avioane de vânătoare – F-35, F-22 și F-16 – au fost trimise în regiune, transportul aerian colosal continuând neîntrerupt timp de două zile.

Teheranul își desfășoară și el forțele

Între timp, Teheranul își desfășoară și el forțele. Descentralizează autoritatea decizională, consolidează siturile nucleare și intensifică represiunea asupra disidenților interni.

Una dintre cele mai recente mișcări este anunțul unui exercițiu naval comun cu Moscova în Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă strategică între Golful Persic și Oceanul Indian, prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol.

Manevrele sunt planificate nu departe de portavionul american USS Abraham Lincoln, care navighează în largul coastelor Omanului.

„Mai periculoasă decât nava de război americană este arma care o poate trimite pe fundul mării”, a amenințat liderul suprem Ali Khamenei.

Liderii iranieni se pregătesc pentru atac

Liderii iranieni se pregătesc pentru un atac care ar putea perturba lanțul de comandă. Pasdaran a anunțat la începutul lunii intenția sa de a restabili strategia de „apărare mozaic”, care oferă comandanților autonomie în emiterea de ordine către unitățile lor.

Municipalitatea din Teheran a identificat, de asemenea, stații de metrou, parcări și alte locuri care ar putea servi drept adăposturi antiaeriene.

În cele din urmă, Iranul face lucrări la instalațiile sale nucleare pentru a le proteja mai bine de posibile atacuri, potrivit imaginilor satelitare publicate de Institutul pentru Știință și Securitate Internațională.

Potrivit Axios, o operațiune militară americană în Iran ar fi o campanie masivă care ar dura săptămâni întregi. Ar semăna mai mult cu un război pe scară largă decât cu raidurile țintite efectuate luna trecută în Venezuela.

Impact dramatic asupra întregii regiuni

Ar fi probabil o operațiune comună între Statele Unite și Israel. Un astfel de război ar avea un impact dramatic asupra întregii regiuni, unde liderii arabi și musulmani fac presiuni pentru a evita conflictul.

A doua rundă de negocieri de la Geneva a înregistrat „progrese”. Teheranul a anunțat că „elaborează un cadru coerent pentru viitoarele negocieri cu Statele Unite”, probabil în termen de două săptămâni.

Între timp, Moscova a declarat că este „dispusă să preia uraniul îmbogățit iranian” pentru a permite un acord privind programul nuclear al Teheranului. Dar diferențele rămân mari, iar liderii americani nu par optimiști cu privire la posibilitatea de a le depăși.

Vicepreședintele JD Vance a remarcat că negocierile „au decurs bine” în unele privințe, dar „în altele, a fost foarte clar că iranienii nu sunt încă dispuși să recunoască și să abordeze limitele stabilite de Trump”.

La 19 iunie, Casa Albă a stabilit un termen de două săptămâni pentru a decide între continuarea negocierilor sau atacuri. Trei zile mai târziu, Trump a lansat Operațiunea Midnight Hammer.

Polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigații Criminale Sector 4 au făcut, miercuri, două percheziții în București, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de exploatarea cerșetoriei.

Oamenii legii s-au sesizat din oficiu încă din 8 decembrie 2025, cu privire la faptul că patru minori, cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani, erau determinați de către părinți și rude apropiate să apeleze, în mod repetat, la mila publicului pentru a solicita ajutor material, sumele de bani obținute fiind însușite și utilizate de către adulți.

Cei patru copii, frați, erau scoși la cerșit de părinții lor, de frații tatălui (doi unchi ai copiilor) și un alt bărbat care nu le era rudă.

„Din cercetările efectuate a reieșit că doi dintre suspecți, în calitate de părinți, i-ar fi determinat pe cei patru minori, inclusiv prin amenințări și injurii, să apeleze la mila publicului în mai multe zone intens circulate din Sectorul 5, beneficiind de foloasele patrimoniale obținute de aceștia. De asemenea, alte trei persoane ar fi sprijinit activitatea infracțională, prin transportarea minorilor în zonele respective și supravegherea acestora, pentru a se asigura că rămân în perimetru și obțin anumite sume de bani. Probatoriul administrat în cauză a relevat faptul că activitatea infracțională ar fi fost desfășurată începând cu luna noiembrie 2025”, transmite, joi, Poliția Capitalei.

Patru persoane bănuite de comiterea faptei au fost depistate și duse la audieri, în urma perchezițiilor. Față de acestea a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentate magistraților cu propuneri legală.

Activitățile sunt continuate în vederea depistării celei de-a cincea persoane, un unchi. Cercetările sunt continuate de către Serviciul de Investigații Criminale Sector 4, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exploatarea cerșetoriei.

Julia Sauter a obținut 63,13 puncte pentru un program scurt fără greșeală, cel mai bun rezultat al său din carieră. Patinatoarea originară din Germania concurează pentru România din 2013.

Douăzeci și patru dintre cele 29 de sportive participante s-au calificat în programul liber.

După prima parte a concursului, podiumul este ocupat de japonezele Ami Nakai (78,71 puncte) și Kaori Sakamoto (77,23), respectiv de americanca Alysa Liu (76,59), campioana mondială en-titre.

Deținătoarea titlului european, estonianca Niina Petrokina, ocupă locul 10.

Julia Sauter, sportivă legitimată la Corona Brașov, și-a finanțat în mare parte pregătirea prin campanii de crowdfunding. La finalul anului trecut, a primit și cetățenia română.

În istoria participărilor României la proba feminină de patinaj artistic, doar Beatrice Huștiu (locul 28 în 1968) și Roxana Luca (locurile 26 în 2006 și 23 în 2022), actuala antrenoare a Juliei Sauter, au mai reprezentat țara noastră.

Polițiștii din București au făcut, miercuri, percheziții în Capitală și în județul Teleorman, într-un dosar penal pentru înșelăciune și fals informatic.

Din cercetări a reieșit că, în perioada octombrie 2025 – februarie 2026, două persoane ar fi oferit spre închiriere, în mod nereal, mai multe apartamente situate în București, la prețuri sub nivelul pieței.

Acestea ar fi închiriat apartamente în regim hotelier, prin intermediul platformelor online, folosindu-se de alte identități. Ulterior le-ar fi prezentat ca fiind disponibile pentru închiriere pe termen lung pe diverse site-uri de profil.

Persoanele vătămate erau contactate, în principal, prin aplicații de mesagerie. Li se cerea plata unei luni de chirie și a unei luni de garanție. Sub pretextul întocmirii unor contracte electronice, bănuiții ar fi solicitat și fotografii ale actelor de identitate.

Ulterior, victimele primeau contracte fictive și li se solicitau date pentru deschiderea de portofele virtuale și conturi de criptomonede, administrate de cei doi bănuiți.

Contracte false, criptomonede și 19 victime

Surse din anchetă au declarat pentru MEDIAFAX că cei doi bărbați au închiriat mai multe locuințe în regim hotelier. După ce erau în posesia lor, le scoteau la închiriere fără drept, pe termen lung. Spuneau că nu sunt în țară sau că nu pot ajunge și îi rugau pe cei care veneau să vadă apartamentele să ridice cheia din cutie, folosind un cod. De asemenea, se foloseau de identitatea unui alt bărbat.

Pentru că prețurile erau sub nivelul pieței, apartamentele se închiriau rapid. Indivizii întocmeau contracte online, cu semnătură electronică. Plata se făcea prin bancomate de criptomonede sau prin portofele virtuale administrate de ei.

După ce primeau banii, nu mai răspundeau la telefon.

Un suspect, reținut 24 de ore și dus în fața magistraților

Sunt 19 persoane vătămate.

Indivizii au fost audiați. Unul a fost reținut pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat magistraților cu propunere legală.

Potrivit meteorologilor, ceața va provoca vizibilitate redusă local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri. De asemenea, condițiile locale, pot favoriza apariția poleiul. 

În județul Bacău, sunt vizate localitățile Sascut, Podu Turcului, Urechești, Coțofănești, Huruiești. 

În Galați ceața va afecta localitățile: Tecuci, Liești, Matca, Umbrărești, Cosmești, Munteni, Barcea, Brăhășești, Ghidigeni, Drăgănești, Tudor Vladimirescu, Ivești, Nicorești, Fundeni, Gohor, Grivița, Nămoloasa, Țepu, Negrilești, Buciumeni, Priponești, Poiana și Movileni. 

În județul Vrancea, atenționarea vizează mai multe localități, printre care: Focșani, Adjud, Mărășești, Panciu, Vulturu, Odobești, Păunești, Gugești. 

Atenționarea va fi în vigoare până la ora 09:00. 

Un proces fără precedent

Audierea lui Mark Zuckerberg face parte dintr-un proces fără precedent, aflat pe rolul Tribunalului Superior din Los Angeles care analizează dacă marile companii de social media au contribuit deliberat la vătămarea copiilor prin produsele lor.

Procesul, care a debutat la începutul lunii februarie, a fost intentat în numele unei tinere, identificată prin inițialele KGM, care susține că utilizarea timpurie a rețelelor sociale a dus la dependență, depresie și gânduri suicidare, relatează Associated Press. 

În prezent, Meta, compania-mamă a Instagram, și YouTube, deținută de Google, sunt singurii pârâți rămași în proces, după ce TikTok și Snap au ajuns la înțelegeri pentru sume care nu au fost publicate. 

În cadrul mărturiei, Zuckerberg a respins ideea că Instagram ar fi conceput pentru a crea dependență, afirmând că nu consideră că acest concept se aplică platformei. 

Declarațiile lui Zuckerberg în fața instanței

Audierea lui Zuckerberg a fost condusă de avocatul reclamantei, Mark Lanier, care a deschis seria de întrebări prezentând trei opțiuni pe care companiile le au în raport cu persoanele vulnerabile: să le ajute, să le ignore sau „să profite de ele”, la care CEO-ul a răspuns: „Cred că o companie rezonabilă ar trebui să încerce să-i ajute pe cei care folosesc serviciile sale”. 

Avocatul l-a mai întrebat pe Zuckerberg dacă oamenii tind să folosească mai mult un produs atunci când acesta este adictiv, acesta răspunzând: „Nu sunt sigur ce să spun la asta. Nu cred că se aplică aici”. 

Lanier a prezentat și documente interne care arătau că angajații Instagram aveau obiective legate de creșterea timpului petrecut de utilizatori pe platformă, însă Zuckerberg a susținut că astfel de obiective au existat în trecut, dar a precizat că Meta a decis ulterior să renunțe la ele, orientându-se spre utilitatea produselor. 

Zuckerberg rămâne fidel ideii de utilitate pentru utilizatori

Lanier l-a interogat și în legătură cu filtrele de pe Instagram, sugerând că acestea pot contribui la probleme de imagine corporală în rândul tinerilor. Zuckerberg a declarat că nu există suficiente dovezi clare privind efectele nocive ale acestor filtre. 

De-a lungul audierii, Zuckerberg a contestat în mod repetat „caracterizarea” făcută de Lanier, rămânând fidel ideii că Meta încearcă să construiască platforme utile utilizatorilor. 

Avocații Meta susțin că, deși nu contestă dificultățile de sănătate mintală ale reclamantei, nu există dovezi că Instagram ar fi fost un factor determinant în apariția acestora. 

Ministerul Apărării Naționale gestionează 21 de proiecte din cadrul SAFE, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român, după cum a subliniat ministrul Apărării, Radu Miruță, în prima conferință care a detaliat componentele programului pentru România, condusă de șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca.

• România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului SAFE, de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să accelereze procedurile de selecție a companiilor pe care le va contracta pentru finalizarea proiectelor, cu termen-limită la sfârșitul anului 2030. Contractele trebuie semnate, conform calendarului, până la finalul lunii mai.
• Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită, pe lângă segmentul de înzestrare modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate, și pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, 4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.

OUG nr. 62/2025 nu stabilește un număr fix de furnizori

Oficialii MApN au transmis reporterului Mediafax, miercuri după-amiază, cele mai recente evoluții ale procedurilor în cazul programului SAFE, întrebările fiind trimise înainte de prima ieșire oficială a responsabililor pe acest segment, același set de întrebări fiind adresat și conducerii Cancelariei premierului.

Reporter: Care este tipul procedurii de achiziție?

MApN: Ministerul Apărării Naționale, prin autoritățile contractante, întreprinde demersurile necesare pentru deschiderea contractelor de achiziție publică din domeniile apărării și securității, în conformitate cu prevederile Instrumentului SAFE și ale OUG nr. 62/2025.

Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală pentru Armamente, poate derula atât achiziții individuale, cât și achiziții în comun cu alte state, potrivit art. 7 din OUG nr. 62/2025.

Reporter: A fost demarată aceasta sau când va fi inițiată, dat fiind termenul scurt rămas pentru depunerea documentației?

MApN: OUG nr. 62/2025 stabilește cadrul procedural și instituțional pentru implementarea Instrumentului SAFE, inclusiv etapele de solicitare a informațiilor, analiză și aprobare.

Grupul de lucru interinstituțional analizează răspunsurile primite și întocmește documentele de analiză, care sunt avizate de prim-ministru și înaintate spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Inițierea procedurilor de achiziție are loc ulterior aprobării acestor documente, în conformitate cu prevederile legale aplicabile fiecărui proiect.

Actul normativ nu stabilește un calendar concret pentru inițierea procedurilor, acesta fiind determinat în funcție de aprobarea etapelor prevăzute și de implementarea proiectelor aferente Instrumentului SAFE.

Reporter: Care este calendarul stabilit pentru derularea procedurii?

MApN: Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală pentru Armamente, va declanșa procedurile de achiziție publică, în conformitate cu prevederile OUG nr. 62/2025 și ale legislației aplicabile în materie, ulterior aprobării de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării a documentelor de analiză propuse de Grupul de lucru interinstituțional.

Dintre cele 21 de proiecte aferente SAFE, la momentul de față este deja semnat  contractul pentru rachetele Mistral, iar Ministerul Apărării Naționale are pregătită documentația tehnică aferentă celorlalte programe din cadrul Instrumentului SAFE. Procedurile se desfășoară în conformitate cu prevederile legale aplicabile, având în vedere termenul-limită de 31 mai.

Calendarul concret este stabilit în funcție de fiecare proiect și de parcurgerea etapelor prevăzute de actul normativ.

Reporter: Cum au fost/sunt identificați potențialii furnizori?

MApN: Potrivit art. 5 alin. (1) din OUG nr. 62/2025, Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală pentru armamente, identifică potențialii furnizori pe baza documentelor de fundamentare și transmite acestora solicitări de informații, în vederea evaluării:

• îndeplinirii cerințelor operaționale sau similare;
• îndeplinirii cerințelor de cooperare, după caz;
• termenelor de livrare;
• estimării prețului achiziției.

Pe baza informațiilor obținute, Grupul de lucru interinstituțional analizează răspunsurile și întocmește documentele de analiză, care sunt avizate de prim-ministru și înaintate spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Țării. După aprobarea acestor documente, autoritățile contractante pot iniția procedurile de achiziție.

Reporter: Câți beneficiari sunt, dacă au fost identificați și care sunt criteriile de selecție în vederea atribuirii (și punctajul aferent)?

MApN: OUG nr. 62/2025 nu stabilește un număr fix de furnizori, acesta fiind determinat în funcție de fiecare proiect.

În cazul în care sunt identificați mai mulți furnizori care îndeplinesc cerințele, Grupul de lucru interinstituțional analizează răspunsurile primite și întocmește un clasament descrescător, pe baza următorilor factori de evaluare prevăzuți la art. 6 alin. (1):

• termenele de livrare – pondere 40%;
• prețul achiziției – pondere 60%.

Vom fi în măsură să comunicăm date despre operatorii economici selectați, după aprobarea finanțării de către Consiliu și finalizarea procedurilor interne, care vor fi supuse inclusiv aprobării CSAT.

Reporter: Există o defalcare a sumelor pe destinații de investiții?

MApN: România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde euro (a doua cea mai mare alocare din Programul SAFE, după Polonia).

Din această sumă:

• 4,2 miliarde euro – finanțări alocate MTI pentru infrastructură duală (capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret)
• 12,4 miliarde euro sunt alocate structurilor din sistemul național de apărare, dintre care, aproximativ 9,6 miliarde euro sunt destinate programelor de înzestrare și infrastructurii asociate Armatei Române.

Proiectele aferente Ministerului Apărării Naționale vizează dezvoltarea capabilităților din domenii precum:

• apărare aeriană și antirachetă;
• capabilități navale;
• sisteme de comandă și control;
• mobilitate și logistică;
• sisteme fără pilot și capabilități C-UAS;
• muniții și sisteme de armament individual;
• sisteme de simulare și infrastructură operațională.

Lista proiectelor MApN din SAFE

De amintit că în conferința de la sfârșitul lunii trecute, ministrul Radu Miruță a oferit și câteva exemple de achiziții în comun deja asumate și a făcut publică lista cu cele 21 de proiecte.

Un contract este semnat cu Franța pentru rachetele Mistral, în valoare de 652 de milioane de euro, o achiziție realizată împreună cu alte șase state. Tot din Franța vor fi achiziționate 12 elicoptere H225, precum și 12 sisteme radar, în cadrul unor programe comune.

De asemenea, România va cumpăra în cooperare cu Germania trei sisteme de apărare antiaeriană care vor completa sistemul Patriot și două sisteme de comandă pentru apărarea antiaeriană.

1. Transportoare blindate de personal 8×8 Piranha 5
   139 produse
   Valoare: 761.200 (mil. euro)

2. Platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți
   Minim 1.370 vehicule
   Valoare: 471.505 (mil. euro)

3. Post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă
   2 sisteme
   Valoare: 160.000 (mil. euro)

4. Vedetă de intervenție pentru scafandri
   2 nave
   Valoare: 57.000 (mil. euro)

5. Navă de patrulare maritimă (OPV)
   2 nave
   Valoare: 700.000 (mil. euro)

6. Elicoptere multi-misiune H225M
   Minim 12 unități
   Valoare: 852.000 (mil. euro)

7. Sisteme de rachete navale Naval Strike Missile (NSM)
   7 sisteme
   Valoare: 207.000 (mil. euro)

8. Arme și muniție individuală de infanterie standard NATO
   Aproximativ 240.000 armamente individuale
   Valoare: 439.860 (mil. euro)

9. Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile (MLI)
   198 vehicule
   Valoare: 2.983.566 (mil. euro)

10. Sistem integrat de simulare reală de antrenament
    1 sistem
    Valoare: 94.500 (mil. euro)

11. Platformă software pentru sistemele C4ISR
    70 instanțe
    Valoare: 19.000 (mil. euro)

12. Sisteme portabile de apărare aeriană MANPAD
    231 sisteme cu 934 rachete
    Valoare: 625.560 (mil. euro)

13. Sisteme de apărare aeriană VSHORAD dislocabile (SKYNEX) cu C-UAS și C-RAM
    7 sisteme
    Valoare: 476.000 (mil. euro)

14. Sisteme de apărare aeriană VSHORAD mobile Skyranger 35 mm cu C-UAS și C-RAM
    2 sisteme
    Valoare: 330.000 (mil. euro)

15. Sisteme radar de descoperire cu bătaie medie
    12 sisteme
    Valoare: 258.000 (mil. euro)

16. Sisteme de rachete sol-aer cu rază medie SBAMD(L)
    3 sisteme
    Valoare: 450.000 (mil. euro)

17. Sisteme de lovire cu muniție loitering
    70 sisteme
    Valoare: 147.000 (mil. euro)

18. Sisteme navale de apărare antiaeriană VSHORAD Millennium cu C-UAS și C-RAM
    2 sisteme
    Valoare: 36.000 (mil. euro)

19. Sistem de drone pentru supraveghere și culegere de informații, mini-UAS clasa 1
    56 sisteme, 22 deja contractate
    Valoare: 45.770 (mil. euro)

20. Muniție de 35 mm prin NSPA pentru C-RAM Oerlikon și Skyranger
    87.000 lovituri
    Valoare: 23.150 (mil. euro)

21. Muniție de 35 mm C-RAM Oerlikon și Skyranger, inclusiv AHEAD
    400.000 lovituri, Valoare: 393.275 (mil. euro)