Dobânda la care se împrumută România a coborât spre aproximativ 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, a anunțat joi, ministrul Finanțelor, într-o postare pe Facebook.

„Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului”, a transmis ministrul Finanțelor, într-o postare pe Facebook.

Potrivit lui Alexandru Nazare, continuarea acestui trend înseamnă cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung.

„Scăderea dobânzilor la credite va veni treptat, însă faptul că statul se împrumută mai ieftin este un prim pas necesar. Iar consecvența reformelor se va vedea direct și în buget, prin cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung — adică mai mulți bani pentru investiții și dezvoltare. România merită încrederea tuturor”, a comentat ministrul Finanțelor.

Screenshot

Ce au decis judecătorii constituționali

Reuniți într-o nouă ședință a Curții Constituționale și după 5 amânări, cei 9 judecători ai CCR au luat joi decizia pe reforma pensiilor speciale ale magistraților pe care a insistat premierul Ilie Bolojan. Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

Comisia Europeană a confirmat, la solicitarea Mediafax, că a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale, iar rezultatul evaluării sale privind respectarea jalonului aferent va fi anunțat oficialilor români.

Cât plătește România pe dobânzi externe

Conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a Românei, în 2025, datoria externă totală a crescut cu 23,83 miliarde de euro, până la 227,34 miliarde de euro.

Peste trei sferturi din aceasta (78,9%) este datoria externă pe termen lung, respectiv 179,43 miliarde de euro.

În această sumă intră și operațiunile băncii centrale, ale companiilor sau persoanelor private, dar cea mai mare parte provine din creditele administrației publice, respectiv 125,57 de miliarde de euro la finalul anului trecut.

Serviciul datoriei externe – adică suma de plată pentru rate și dobânzi – a fost, în total, de 85,79 de miliarde de euro în 2025.

Din această sumă, costurile administrației publice cu dobânzile au fost de 11,48 de miliarde de euro în 2025, conform datelor BNR.

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, procurorii au cerut instanței arestarea preventivă a agentului de poliție de frontieră.

Față de polițist au fost începute cercetări pentru luare de mită.

Conform procurorilor, în 17 octombrie 2025, în apropierea punctului de trecere a frontierei Borş 2, polițistul a oprit pentru control un cetățean bulgar, care tocmai după ce a intrat în România a pătruns pe un sector de drum semnalizat cu „acces interzis”.

Inculpatul i-ar fi prezentat șoferului că abaterea comisă este sancționată cu o măsură mult mai
severă decât cea prevăzută de lege. Este vorba de suspendarea dreptului de a conduce, deși legea nu prevede o astfel de măsură complementară pentru contravenția ușoară în discuție, apoi ar fi condiționat neaplicarea sancțiunii contravenționale de remiterea sumei de 1250 lei, sugerând
existența unei „a doua variante”.

Polițistul l-ar fi dus pe bulgar într-o localitate apropiată, cu autospeciala de poliție, pentru ca acesta să scoată de la un bancomat 600 de lei, pe care i-a dat-o polițistului.

„Propunerea de arestare preventivă s-a fundamentat, printre altele, şi pe necesitatea protejării încrederii publice în integritatea autorităților cu atribuții în controlul frontierei de stat, în special în contextul actual, în care România este stat membru al spațiului Schengen, iar standardele de integritate și anticorupție în punctele de frontieră sunt de importanță deosebită”, arată procurorii.

În România există peste 2,5 milioane de locuințe nelocuite, dintre care peste 218.000 se află în București, iar alte 62.000 sunt în orașele din județul Iași. Numărul locuințelor neocupate depășește 50.000 de unități și în mediul urban din județele Constanța, Brașov și Timiș.

Ultimele două recensăminte care au avut loc în România în 2011 și 2021, ultimul desfășurat în 2022 din cauza restricțiilor din perioada pandemiei, scot în evidență o serie de tendințe cu privire la fondul locativ din România.

Astfel, pe parcursul perioadei de 10 ani dintre cele două recensăminte, numărul total de locuințe existente a crescut cu 13,7% la nivel național, la peste 9,9 milioane de unități, însă în același timp numărul total de locuințe neocupate a crescut cu 76,4%, de la 1,4 milioane la peste 2,5 milioane de unități, potrivit unei analize realizate de Storia – cea mai vizitată platformă imobiliară din România.

Citeşte comunicatul integral AICI

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua o deplasare în zona arctică în luna martie, iar pe agendă sa de vizite se află și Groenlanda. În cadrul călătoriei se va discuta interesul strategic al Uniunii Europene pentru această regiune, scrie POLITICO.

În cadrul programului, președinta Comisiei Europene va reafirma sprijinul Bruxelles-ului pentru Groenlanda, având în vedere situația tensionată din ultimele luni, datorată declarațiilor președintelui american Donald Trump legate de Groenlanda.

„Președinta von der Leyen va vizita regiunea arctică, inclusiv Groenlanda. Vizita ar trebui să aibă loc în martie, dar nu avem o dată exactă în acest moment.”, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, jurnaliștilor.

Trimisul special al Uniunii Europene pentru Arctica, Claude Véron-Réville, a declarat recent că regiunea trece prin „schimbări profunde”, marcate de „tensiuni geopolitice tot mai mari și concurență geoeconomică determinată de locația sa strategică”.

Deplasarea președintei Comisiei vine la scurt timp după ce Donald Trump a anunțat că își dorește să achiziționeze Groenlanda, iar această decizie a amplificat tensiunile dintre Uniunea Europeană și Washington.

„Integritatea teritorială și suveranitatea sunt principii fundamentale ale dreptului internațional. … UE este pe deplin solidară cu Danemarca și cu poporul Groenlandei.”, a declarat Ursula von der Leyen în luna ianuarie.

În paralel, NATO a lansat recent o misiune în zonă, cu scopul de a consolida cooperarea aliată. „Securitatea în Arctica și în Nordul Îndepărtat este esențială pentru noi, ca NATO, ca europeni, dar și pentru America de Nord.”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius.

Potrivit POLITICO, Groenlanda ocupă un loc important în relația cu Uniunea Europeană. Insula primește cele mai mari fonduri prin programul destinat țărilor și teritoriilor de peste mări. Comisia Europeană are în plan majorarea sprijinului financiar pentru această regiune, începând din 2028.

Într-un mesaj publicat, pe Facebook, deputatul social-democrat a distribuit o fotografie de pe pagina Institutului Național de Statistică, referitoare la Evidența salariaților din lunile mai și decembrie 2025.

În fotografie este surprins un tabel cu efectivul de salariați înregistrați în diverse domenii ale economiei.

„52 de mii de locuri de muncă s-au pierdut între luna mai 2025 și decembrie 2025! Și nimeni din propagandă nu zice nimic!”, scrie Câciu pe rețelele sociale.

Potrivit tabelului afișat, în industrie, spre exemplu, din luna mai 2025 și până în luna decembrie 2025 peste 24.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă.

Peste 22.2 mii de români care lucrau în industria prelucrării și-au pierdut locul de muncă, în aceeași perioadă a anului trecut.

În sectorul serviciilor administrative, peste 6.800 de persoane și-au pierdut anul trecut locurile de muncă.

Pierderi au fost și în învățământ, peste 8.100 de posturi s-au pierdut în intervalul mai – decembrie 2025.

În HoReCa, peste 1.500 de persoane și-au pierdut locul de muncă în aceeași perioadă. În domeniul Informații și Telecomunicații peste 2.000 de persoane și-au pierdut locul de muncă.

The Guardian publică un text despre pașii făcuți de România (catalogată drept țara europeană cu „cele mai periculoase drumuri”) pentru îmbunătățirea siguranței rutiere.

Guvernul a adoptat recent măsuri menite să combată condusul periculos, însă activiștii avertizează că schimbările sunt lente și că mentalitățile nu se schimbă cu una – cu două, mai ales că, observă publicația, România este o țară în care se șofează agresiv pe o infrastructură deficitară, lucru care continuă să provoace victime.

Cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din UE este în România

În 2024, România a înregistrat 78 de decese rutiere la un milion de locuitori, adică cea mai ridicată rată din UE, notează publicația citată.

Aproximativ jumătate dintre cele circa 1.500 de victime anuale sunt participanți vulnerabili la trafic, precum pietoni și bicicliști.

Chiar dacă mortalitatea a scăzut ușor, media rămâne alarmantă: patru persoane mor zilnic în accidente rutiere, iar alte nouă sunt rănite grav.

Lucian Mîndruță: „Am învățat pe calea cea grea”

Jurnalistul și realizatorul radio bucureștean Lucian Mîndruță recunoaște pentru The Guardian că experiențele sale din trafic i-au schimbat complet atitudinea la volan.

După mai multe accidente provocate de neatenție, condiții meteo sau erori de conducere, el spune că a învățat „pe calea cea grea” importanța prudenței și a vitezei reduse.

Pe fondul nemulțumirii publice crescânde, autoritățile au început să înăsprească legislația. Comportamentele agresive la volan — precum intimidarea altor șoferi sau manevrele periculoase — au fost definite legal, iar sancțiunile au fost majorate.

În paralel, este implementată o rețea de camere pentru monitorizarea vitezei și un sistem automat de detectare a încălcărilor regulilor de circulație.

Românii au o cultură rutieră agresivă

„Lucrurile se mișcă. Nu cu viteza pe care ne-o dorim, dar ne bucurăm că se întâmplă ceva”, a declarat Alexandru Ciuncan, președintele Coaliției pentru Siguranța Rutieră.

Datele poliției indică o tendință pozitivă: în 2025, decesele rutiere au scăzut cu 13%, iar numărul rănilor grave cu 4%. Cu toate acestea, Comisia Europeană a transmis României o notificare oficială pentru implementarea corectă a directivei privind siguranța rutieră, semn că reformele structurale întârzie.

Experții spun că problema nu ține doar de legislație, ci și de cultura rutieră.

Importul de mașini second-hand fără sisteme de siguranță contribuie la mortalitatea rutieră

Activiștii vorbesc despre un stil de condus „egoist” și avertizează că schimbarea mentalităților ar putea dura mai mult de un deceniu. În 2025, România a organizat prima săptămână națională de conștientizare a siguranței rutiere, încercând să educe publicul.

În București, traficul intens și parcul auto îmbătrânit amplifică riscurile.

Capitala este una dintre cele mai poluate din UE, iar traficul generează aproximativ 60% din poluarea aerului, potrivit Platformei de Mediu pentru București.

Importul masiv de mașini second-hand, adesea fără sisteme moderne de siguranță, contribuie atât la accidente, cât și la problemele de sănătate cauzate de poluare.

„Nu importați doar poluare, importați și pericol”

Raul Cazan, președintele organizației de mediu 2Celsius, avertizează că aceste vehicule vin cu riscuri majore: „Nu importați doar poluare din vest. Importați și pericol.”

Deși există semne de progres, România rămâne departe de obiectivele europene de reducere a mortalității rutiere până în 2030, scrie The Guardian. Experții spun că doar o combinație de infrastructură modernizată, aplicarea strictă a legii și schimbarea comportamentului în trafic va putea transforma cu adevărat siguranța rutieră din țară.

Întrebat când ar putea veni scrisoarea oficială a Comisiei privind această cerere de plată, Pîslaru a explicat că Executivul a notificat deja instituțiile europene în legătură cu evoluțiile recente, inclusiv decizia Curții Constituționale, și cu pașii pe care România urmează să îi facă pentru a demonstra îndeplinirea jalonului referitor la pensiile magistraților.

„Am avut o comunicare informală și o comunicare tehnică cu Comisia Europeană, în care am atenționat asupra acestei evoluții. I-am informat inclusiv cu privire la demersurile pe care le vom pregăti”, a declarat ministrul.

El a precizat că, după promulgarea legii și publicarea acesteia în Monitorul Oficial, documentația actualizată va fi retransmisă prin sistemul oficial de schimb de informații cu Comisia Europeană, însoțită de o scrisoare explicativă.

Potrivit lui Pîslaru, Guvernul va prezenta „o nouă lumină” asupra cererii de plată numărul 3, argumentând modul în care România și-a îndeplinit obligațiile asumate prin PNRR.

„Reacția Comisiei este în mod evident legată de proactivitatea noastră. Este o confirmare a muncii profesioniste pe care am făcut-o pe acest subiect”, a spus el.

Referitor la declarațiile premierului privind o posibilă regândire a pensiilor militarilor și polițiștilor, ministrul Investițiilor a precizat că acest subiect nu intră în sfera atribuțiilor sale.

El a subliniat însă că, din perspectiva PNRR, problema apare doar atunci când un jalon nu este respectat, nu atunci când autoritățile își asumă obiective mai ambițioase decât cele stabilite inițial.

„De fiecare dată când ai o ambiție mai mare decât jalonul, nu este nicio problemă. Problema este când nu faci ceea ce era prevăzut în jalon”, a explicat Pîslaru, adăugând că premierul și miniștrii vor oferi detalii la momentul oportun.

În final, ministrul a clarificat de ce pensiile magistraților se află în aria sa de responsabilitate, spre deosebire de cele ale militarilor.

„Managementul jalonelor în relația cu Comisia Europeană ține direct de responsabilitatea coordonatorului național. Jalonul privind pensiile magistraților este foarte clar definit și este atribuția mea să mă asigur de îndeplinirea lui”, a concluzionat Pîslaru.

Un dispozitiv plutitor alimentat de un giroscop rotativ ar putea schimba modul în care este captată energia valurilor. Cercetătorii spun că sistemul ar putea depăși limitele tehnologice existente în domeniul energiei marine, potrivit ScienceDaily.

Valurile oceanice reprezintă una dintre cele mai mari surse de energie regenerabilă de pe Pământ. Totuși, majoritatea dispozitivelor actuale funcționează eficient doar în condiții limitate de valuri.

Un nou studiu realizat la Universitatea din Osaka analizează un convertor giroscopic de energie a valurilor. Rezultatele au fost publicate în revista Journal of Fluid Mechanics.

Cum funcționează convertorul giroscopic de energie a valurilor

Sistemul utilizează un volant rotativ montat într-o platformă plutitoare. Pe măsură ce valurile mișcă structura, volantul reacționează prin precesie giroscopică.

Această mișcare controlată transformă energia mecanică a valurilor. Mișcarea este apoi transmisă unui generator care produce electricitate.

Spre deosebire de sistemele tradiționale, giroscopul poate fi reglat. El poate capta energie într-un interval larg de frecvențe ale valurilor.

Cercetătorii spun că această flexibilitate este esențială în largul mării. Valurile oceanice își schimbă constant intensitatea și ritmul.

Atingerea limitelor teoretice de eficiență

Folosind teoria liniară a valurilor, oamenii de știință au modelat performanța dispozitivului. Au analizat interacțiunea dintre valuri, structura plutitoare și giroscopul.

Studiul arată că sistemul poate atinge eficiența teoretică maximă de absorbție de 50%. Important este că această eficiență poate fi menținută pentru mai multe frecvențe ale valurilor.

Simulări suplimentare au testat performanța în condiții dinamice realiste. Rezultatele confirmă o eficiență ridicată în apropierea rezonanței, când mișcarea se aliniază cu ritmul valurilor.

Cercetătorii afirmă că acest design ar putea orienta viitoarele proiecte de energie a valurilor la scară largă.

„Real Madrid C. F. anunță că astăzi a transmis către UEFA toate dovezile disponibile privind incidentele care au avut loc marți, 17 februarie, în timpul meciului din Liga Campionilor disputat la Lisabona împotriva lui SL Benfica”, se arată în comunicatul oficial al clubului.

Gruparea madrilenă a precizat că a colaborat activ cu forul continental în cadrul anchetei deschise după presupusele acte de rasism din timpul partidei.

„Clubul nostru a colaborat activ cu investigația deschisă de UEFA în urma episoadelor inacceptabile de rasism trăite în timpul acelui meci”, se mai menționează în comunicat.

Real Madrid și-a exprimat, de asemenea, aprecierea pentru susținerea primită de Vinícius Júnior din partea comunității fotbalistice internaționale.

„Real Madrid apreciază sprijinul unanim, susținerea și afecțiunea pe care jucătorul nostru Vinicius Jr. le-a primit din toate zonele comunității fotbalistice globale”, se mai arată în comunicat.

În încheiere, clubul și-a reafirmat angajamentul ferm împotriva discriminării.

„Real Madrid va continua să lucreze, în colaborare cu toate instituțiile, pentru a eradica rasismul, violența și ura în sport și în societate”, mai precizează clubul.

UEFA urmează să analizeze dovezile prezentate în zilele următoare. În funcție de concluziile anchetei, Benfica ar putea risca sancțiuni financiare sau chiar închiderea parțială a stadionului.

Scandalul a izbucnit în minutul 50, imediat după golul marcat de Vinícius Júnior. În imaginile difuzate ulterior se observă cum Gianluca Prestianni îi spune ceva brazilianului, acoperindu-și gura cu tricoul. Atacantul madrilen a mers imediat la arbitrul François Letexier, reclamând o insultă rasistă.

Arbitrul a activat protocolul anti-rasism al UEFA, iar partida a fost întreruptă aproximativ 10 minute.

Guvernul a discutat joi, în primă lectură, un proiect de ordonanță de urgență pentru sprijinirea accesului pe piața muncii al tinerilor, persoanelor vulnerabile și șomerilor de lungă durată. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt Ioana Dogioiu. Proiectul modifică Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj.

Cine beneficiază de prima de stabilitate

Printre principalele prevederi se numără o primă de stabilitate pentru tinerii între 16 și 30 de ani care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la formare profesională. Această categorie este cunoscută în literatura de specialitate drept NEETs.

Angajatorii, subvenționați pentru noi categorii de angajați

Ordonanța extinde categoriile pentru care angajatorii pot primi subvenții la angajare. Noile categorii includ șomerii între 45 și 50 de ani, mamele cu cel puțin trei copii minori în întreținere și persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate.