„Dacă îi prindem făcând asta, primesc un tarif de 50%, ceea ce este enorm, o sumă uriașă”, a spus Trump la postul de televiziune Fox News, potrivit AFP.

Liderul de la Casa Albă urmează să efectueze o vizită la Beijing luna viitoare pentru discuții cu omologul său chinez, Xi Jinping, după ce un summit anterior a fost amânat din cauza războiului cu Iranul.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a ordonat duminică instituirea unei blocade a Strâmtorii Ormuz și „interceptarea” oricărei nave din apele internaționale care „a plătit taxe către Iran”.

Liderul american a declarat că discuțiile cu Iran au decurs bine, însă Teheranul nu a fost dispus să redeschidă strâmtoarea și să renunțe la programul său nuclear.

„Vom începe, de asemenea, să distrugem minele [plasate] de iranieni în Strâmtoare. Orice iranian care trage asupra noastră sau asupra navelor pașnice va FI ȘTERS DE PE FAȚA PĂMÂNTULUI!”, a scris Trump pe platforma Truth Social.

Componentele sticlei reutilizabile, cum ar fi garniturile de cauciuc, duza retractabilă sau paiul intern, pot acumula mucegai și bacterii, conform avertismentelor Universității Europene.

Capacul, punctul central

Cea mai importantă parte, explică Migue Aguado, profesor la Masterul în Sustenabilitate și Management ESG din cadrul acestui centru universitar, nu este corpul sticlei reutilizabile, ci capacul și mecanismele sale.

Adânciturile din capace, concepute pentru a împiedica scurgerile apei și pentru a facilita consumul, creează un mediu „ideal pentru proliferarea microorganismelor”.

„Atunci când există umiditate și materie organică, microorganismele găsesc un loc confortabil pentru a se stabili”, explică Aguado.

De fapt, aceste părți pot reține apă și reziduuri de salivă, ceea ce generează biofilme, adică un strat alunecos de bacterii care nu este întotdeauna vizibil. Riscul consumului de apă dintr-o sticlă reutilizabilă care conține aceste biofilme poate fi scăzut pentru o persoană sănătoasă, dar există.

Mai exact, mucegaiul și bacteriile pot provoca disconfort gastrointestinal ușor, iritații sau infecții supărătoare.

„Riscul poate fi mai mare la copiii mici, persoanele în vârstă sau persoanele cu sistem imunitar slăbit, care sunt mai sensibile la expunerea microbiană”, explică expertul.

Și avertizează că un miros persistent, chiar și după spălarea sticlei, „este un semn clar de avertizare”.

„O sticlă care nu este curățată corespunzător poate deveni un mic ecosistem pe care am prefera să nu-l punem în gură”, susține Aguado.

Apă caldă și săpun

Pentru a menține sticla reutilizabilă curată, simpla clătire nu este suficientă. Mai întâi, ar trebui spălată zilnic cu apă fierbinte și săpun. Și, ori de câte ori este posibil, dezasamblați toate piesele capacului.

Pentru a accesa mecanismele interne, trebuie folosită o perie mică. Uscarea este, de asemenea, esențială: componentele trebuie uscate complet separat înainte de reasamblare.

Prin urmare, expertul indică faptul că cele mai simple modele de sticle sunt și cele mai sigure.

Totuși, cele care încorporează capace sport, paie interne și duze retractabile, foarte frecvente la biberoanele pentru copii, sunt mai complexe de spălat.

Control periodic

Pentru a preveni posibilele probleme gastrointestinale, pe lângă o igienă bună, este important să verificați periodic capacul și să îl înlocuiți dacă este deteriorat, prezintă pete persistente de mucegai, deformări la nivelul îmbinărilor sau funcționare defectuoasă a mecanismului.

„Recunoașterea momentului în care trebuie schimbată o piesă face parte dintr-o utilizare responsabilă și sănătoasă”, spune expertul de la Universitatea Europeană.

Mihai Silvășan a anunțat că Karel Guzman și Patrick Richard nu s-au recuperat după accidentările suferite, iar Darius Miron este plecat cu lotul național de juniori.

„Lotul va fi în mare parte același ca la ultimul meci. Guzman și Richard încă nu sunt disponibili pentru a juca. Îi așteptăm, probabil că la meciul următor măcar unul din el va fi apt, însă pentru acest meci nu vor fi disponibili. Lipsește și Miron, care e plecat cu lotul național de juniori în pregătire”, a declarat Silvășan, citat de site-ul oficial al echipei.

Antrenorul spune că meciul de luni va fi dificil.

„Urmează un meci cu o echipă de Euroligă. Chiar dacă în ceea ce privește clasamentul, acest meci nu are foarte multe implicații, din punctul nostru de vedere este un meci în care ne dorim să jucăm cu mândrie, să jucăm un baschet de calitate, pentru că, dacă jucăm cu o echipă de Euroligă, nu ne putem prezenta oricum. Trebuie să avem mentalitatea corectă și să ne concentrăm pe fiecare posesie”, a declarat Silvăna.

„Jucăm împotriva unei echipe de Euroligă, ceea ce înseamnă că vor fi foarte fizici și vor juca cu multă intensitate. Vom încerca să ne ridicăm la nivelul intensității și al jocului lor fizic și să fim constanți în lucrurile pe care știm să le facem bine. Cu siguranță va fi o provocare pentru noi, dar ne dorim această provocare și suntem foarte entuziasmați să jucăm împotriva lor”, a spus și Dušan Miletić, jucător la U-BT.

U-BT Cluj-Napoca are porgramat în a doua zi de Paște un meci de gală cu o echipă din Euroligă. Clujenii vor juca în deplasare cu Steaua Roșie Belgrad în Liga Adriatică.

În Corpus Christi – oraș-port de pe coasta Golfului Mexic, cu aproximativ 317.000 de locuitori și un rol esențial în rafinarea și exportul de petrol – rezervele de apă au ajuns la cele mai scăzute niveluri înregistrate vreodată, după aproape șapte ani de secetă.

Potrivit Associated Press, orașul nu riscă să rămână complet fără apă, însă fără ploi consistente sau noi surse, autoritățile avertizează că vor fi necesare restricții severe, inclusiv pentru industrie.

Fără apă, industria se oprește

Miza reală nu este consumul casnic, ci industria. Rafinăriile și combinatele petrochimice folosesc cantități uriașe de apă pentru răcirea instalațiilor și procesele tehnologice.

„Când oprești apa de răcire pentru majoritatea acestor industrii, ele pur și simplu trebuie să se închidă. Nu există altă soluție”, a declarat Don Roach, fost responsabil într-un district regional care furnizează apă inclusiv marilor clienți industriali.

Un alt specialist avertizează că impactul ar fi major: „Ar fi un dezastru incredibil”.

Zona produce combustibili, oțel și alte bunuri esențiale pentru economia americană și exportă la nivel global. O eventuală reducere a activității ar putea influența inclusiv prețurile la benzină.

Când poate apărea criza

Autoritățile din Corpus Christi spun că orașul ar putea intra în stare de urgență de apă atunci când mai are aproximativ 180 de zile până când cererea depășește oferta.

Scenariile analizate indică faptul că acest moment ar putea veni cel mai devreme în luna mai, cel mai târziu în octombrie, sau ar putea fi evitat, dacă situația se îmbunătățește.

În prezent, orașul este deja în faza a treia de restricții, ceea ce înseamnă limitarea severă a utilizării apei în exterior.

„Sperăm să nu ajungem acolo, dar nu ne bazăm pe speranță”, a declarat Peter Zanoni, administratorul orașului.

Probleme vechi, ignorate

Specialiștii spun că problema nu este doar seceta, ci și lipsa investițiilor la timp în infrastructură.

„Nu am ținut pasul cu alimentarea și infrastructura de apă așa cum ar fi trebuit. Este o problemă acumulată în decenii”, a recunoscut Zanoni.

După seceta din anii 2010, orașul a extins o conductă pentru a aduce apă din Colorado River și a încurajat reducerea consumului. Ulterior, utilizarea apei chiar a scăzut.

Însă, în același timp, autoritățile au atras noi clienți industriali, inclusiv o uzină petrochimică și o oțelărie, crescând presiunea asupra resurselor.

Soluții întârziate și riscante

Autoritățile încearcă acum să recupereze timpul pierdut. Orașul a început să folosească milioane de galoane de apă subterană și încearcă să acceseze și mai mult. Un proiect major, Evangeline Groundwater Project, ar putea aduce apă din zeci de puțuri printr-o conductă, dar are nevoie de aprobări și nu va fi gata imediat.

Noile surse vin însă cu probleme: apa poate fi de calitate mai slabă, iar folosirea excesivă ar putea goli rezervele subterane.

În paralel, un proiect de desalinizare a apei de mare – propus încă din 2016 – a fost blocat din cauza costurilor estimate la până la 1,3 miliarde de dolari și a impactului asupra mediului.

„Dacă s-ar fi mers mai departe atunci, acum am fi avut deja această uzină funcțională”, spun specialștii.

Tensiuni între populație și industrie

Situația a generat nemulțumiri în rândul locuitorilor, care se tem că restricțiile și scumpirile vor afecta mai ales populația.

În același timp, industria consumă până la 60% din apa orașului. Sistemul actual permite companiilor mari să plătească taxe pentru a evita penalități mai mari în perioadele de secetă, ceea ce a stârnit critici.

Autoritățile susțin însă că industria nu este scutită de restricții și că firmele contribuie financiar. La rândul lor, companiile spun că au redus deja consumul.

„Companiile care produc combustibili, polimeri, fier și oțel au cea mai mică flexibilitate în a reduce consumul de apă”, a declarat Bob Paulison, directorul executiv al unei asociații care reprezintă industria locală.

Contra timp

Pentru moment, autoritățile încearcă să câștige timp și să evite cel mai grav scenariu. Dar, fără ploi sau soluții rapide, lipsa apei riscă să se transforme dintr-o problemă locală într-una cu impact asupra producției de combustibili – și, implicit, asupra pieței energetice.

Atunci când discuțiile dintre Statele Unite și Iran s-au încheiat duminică dimineață, chiar înainte de zori, fără un armistițiu permanent, americanii au declarat că au făcut cea mai bună ofertă finală și că Iranul nu a acceptat-o.

„Am precizat foarte clar care sunt limitele noastre, ce aspecte suntem dispuși să acceptăm și ce aspecte nu suntem dispuși să acceptăm”, a declarat vicepreședintele JD Vance după 21 de ore de întâlniri cu înalți oficiali iranieni la Hotelul Serena din Islamabad.

11 April 2026, Pakistan, Islamabad: Journalists arrive at the media center in the heavily guarded red zone ahead of the talks between Iran and the USA. Photo: Qamar Zaman/dpa

JD Vance nu a precizat care erau acele linii roșii.

În zilele premergătoare discuțiilor, ambele părți dăduseră declarații publice în care sugerau că rămâneau de discutat mai multe teme critice, relatează The New York Times.

Părțile nici măcar nu au ajuns la un acord cu privire la aplicarea armistițiului. În sensul în care încetarea focului de două săptămâni care s-a stabilit marți se aplica și luptelor din Liban, totul transformându-se într-o dispută care aproape a deraiat întâlnirea.

Până duminică dimineața, trei puncte principale au rămas nerezolvate, potrivit a doi oficiali iranieni familiarizați cu discuțiile:

• redeschiderea Strâmtorii Ormuz;
• soarta celor peste 400 kg de uraniu puternic îmbogățit;
• cererea Iranului ca aproximativ 27 de miliarde de dolari din venituri blocate deținute în străinătate să fie eliberate.

Alte „puncte critice”

 Statele Unite ceruseră Iranului să redeschidă imediat strâmtoarea pentru tot traficul maritim. Însă Iranul a refuzat să renunțe la influența asupra punctului critic de blocare pentru petroliere, spunând că va face acest lucru doar după un acord de pace final, potrivit celor doi oficiali iranieni.

Iranul a solicitat, de asemenea, despăgubiri pentru daunele provocate timp de șase săptămâni de atacuri aeriene și a cerut ca veniturile petroliere înghețate, deținute în Irak, Luxemburg, Bahrain, Japonia, Qatar, Turcia și Germania, să fie eliberate pentru reconstrucție, au declarat oficialii. Americanii au refuzat aceste cereri.

Un alt punct de dispută a fost cererea președintelui Trump ca Iranul să predea sau să vândă întregul său stoc de uraniu îmbogățit, care ajunge la calitatea unei bombe nucleare. Iranul a făcut o contrapropunere, dar părțile nu au reușit să ajungă la un compromis, au declarat oficialii.

„Când două echipe serioase, care intenționează să încheie o înțelegere, vin la masa negocierilor, trebuie să fie o situație în care ambele câștigă. Este nerealist să credem că putem ieși din această situație fără a face concesii serioase; același lucru este valabil și pentru americani”, a declarat Mehdi Rahmati, analist la Teheran, într-un interviu telefonic.

Este totuși un progres că SUA și Iranul au stat la masă

U.S. Vice President JD Vance arrives at the Nur Khan airbase in Rawalpindi, Pakistan, on April 11, 2026. U.S. delegates led by Vice President JD Vance arrived in Pakistan on Saturday morning for talks with Iran, according to sources. Photo by Xinhua/ABACAPRESS.COM

Chiar dacă întâlnirile s-au încheiat fără un acord, faptul că acestea au avut loc a fost un semn de progres. Cu doar șase săptămâni mai devreme, Statele Unite și Israelul îl uciseseră pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, într-un atac aerian, iar oficialii iranieni au jurat să-i răzbune moartea. La acea vreme, perspectiva oricărei întâlniri la nivel înalt între oficialii iranieni și cei americani părea îndepărtată.

Totuși, Mohammad Bagher Ghalibaf, șeful Parlamentului Iranului și un comandant militar influent, a condus delegația iraniană și s-a întâlnit față în față cu Vance. Cei doi bărbați și-au dat mâna, iar discuțiile au fost descrise ca fiind cordiale și calme, au declarat cei doi înalți oficiali iranieni familiarizați cu discuțiile. Deși nu s-a ajuns la niciun progres diplomatic, tabu-ul – modelat de decenii de ostilitate, retorica aspră și scandările din Iran care cer „moarte Americii” – au fost toate încălcate.

Întâlnirea dintre Vance și Ghalibaf a fost cea mai înaltă întâlnire față în față între reprezentanții Iranului și ai Statelor Unite de la ruperea relațiilor diplomatice în 1979, după Revoluția Islamică. La scurt timp după aceea, noii conducători ai Iranului au luat cu asalt Ambasada SUA și i-au luat ostatici pe diplomații americani.

Vali Nasr, profesor și expert în Iran la Universitatea Johns Hopkins, a declarat că acestea au fost „cele mai serioase și susținute discuții directe dintre SUA și Iran” și că reflectă intențiile ambelor părți de a pune capăt războiului.

Potrivit Jandarmeriei Buzău, o femeie a solicitat duminică la prânz sprijin, prin apel la 112, după ce, în timp ce se deplasa împreună cu soțul său cu mașina către Muntele de Sare din Mânzălești, județul Buzău, aplicația de navigare i-a direcționat pe un drum neasfaltat, între localitățile Chiliile și Mânzălești.

Cei doi au rămas cu mașina împotmoliți în noroi.

La fața locului s-a deplasat un echipaj de jandarmi din cadrul Postului de Jandarmi Montan Berca.

Aceștia au constatat că persoanele nu aveau nevoie de îngrijiri medicale, însă, pentru siguranța acestora, s-a luat decizia preluării și transportării lor la o rudă care locuiește într-o localitate apropiată.

Din cauza terenului noroios, mașina a rămas la fața locului, urmând să se revină în zonă cu un utilaj pentru deblocarea acestuia.

„Pe această cale, vă recomandăm ca înainte de a pleca la drum să stabiliți traseul pe care doriți să îl parcurgeți și să vă informați cu privire la starea acestuia. Asigurați-vă că autoturismul dumneavoastră este potrivit pentru traseul ales și echipat corespunzător”, transmite IJJ Buzău.

Libanul „trebuie inclus” în acordul de armistițiu dintre Iran și Statele Unite, a declarat Pascal Confavreux, purtător de cuvânt al Ministerului francez pentru Europa și Afaceri Externe, relatează CNN.

„Atacurile asupra Libanului trebuie să înceteze”, a declarat Confavreux pentru Fox News într-un interviu acordat duminică, unde a spus că țara a fost „puternic destabilizată”, cu 1 milion de persoane strămutate acum.

„Această destabilizare va fi doar o recompensă pentru Hezbollah în viitor”, a spus el, referitor la grupul militant susținut de Iran din Liban, pe care Israelul îl vizează.

„Iranul trebuie să înceteze să terorizeze Israelul prin intermediul Hezbollah.”, a afirmat acesta.

Statele Unite și Israelul au declarat că Libanul nu face parte din acordul de armistițiu de două săptămâni încheiat marțea trecută, contrar opiniilor Iranului și Pakistanului.

Israelul a continuat să atace Hezbollah de când a fost anunțat armistițiul, iar presa locală din sudul Libanului a raportat peste noapte mai multe atacuri. Discuțiile dintre diplomații israelieni și libanezi urmează să aibă loc în această săptămână.

Oficialul a subliniat că autoritatea asupra uneia dintre cele mai importante rute energetice din lume este un drept al poporului iranian, pe care Iranul îl va apăra.

„De la autoritatea în Strâmtoarea Ormuz până la urmărirea despăgubirilor, rămânem fermi în apărarea drepturilor poporului”, a scris Aref duminică, pe X, citat de Islamic Republic News Agency.

Strâmtoarea este un punct strategic prin care trece o parte semnificativă din petrolul transportat la nivel global, ceea ce face ca orice tensiune în zonă să aibă impact direct asupra piețelor energetice.

Compensații

Prim-vicepreședintele Iranului a amintit că atacurile SUA și Israelului asupra țării sale au produs pagube pentru care Teheranul va cere compensații. „Urmărirea despăgubirilor este un drept al națiunii”, a precizat Aref, indicând că acesta va rămâne pe agenda autorităților iraniene.

Negocieri fără rezultat

Oficiali de rang înalt din Iran și Statele Unite s-au aflat în negocieri sâmbătă, la Islamabad, pentru o posibilă încheiere permanentă a conflictului. Discuțiile nu s-au încheiat cu un acord.

Sâmbătă, înaintea începerii negocierilor, Aref a transmis că discuțiile dintre Iran și Statele Unite vor eșua dacă partea americană prioritizează în cadrul posibilului acord interesele Israelului.

Potrivit informațiilor apărute în presa franceză, tragedia s-a petrecut în seara zilei de joi, sub privirile mamei celor doi. Potrivit Le Figaro, aceasta a fost cea care a alertat serviciile de urgență după ce unul dintre fii a fost înjunghiat de fratele său.

Echipajele de intervenție au ajuns rapid la fața locului. Victima a fost transportată de urgență la spitalul Pitié-Salpêtrière, unul dintre cele mai mari spitale din Paris, însă era deja în stop cardio-respirator la sosire, iar prognosticul medicilor a fost rezervat.

Tânărul, în vârstă de 21 de ani, nu a mai putut fi salvat și a murit la scurt timp după atac.

Lovitură intenționată, motiv necunoscut

Ancheta preliminară arată că agresorul ar fi acționat deliberat. O sursă din poliție a precizat că acesta „a lovit intenționat cu un cuțit în abdomenul fratelui său de 21 de ani”, însă motivul atacului nu este cunoscut în acest moment.

Probleme psihice din perioada COVID

Cazul capătă o dimensiune aparte din cauza istoricului medical al suspectului. Parchetul din Paris a transmis că, potrivit apropiaților, tânărul „era urmărit medical pentru o formă de delir de persecuție apărută în perioada pandemiei de COVID”.

Informația nu explică direct gestul, dar indică existența unor tulburări psihice care ar fi debutat sau s-ar fi agravat în acea perioadă.

Ancheta continuă

Inițial, bărbatul a fost reținut pentru „tentativă de omor”, încadrarea juridică urmând să fie actualizată după decesul victimei. Ancheta este coordonată de poliția judiciară din Paris.

Autoritățile urmează să dispună expertize psihiatrice pentru a stabili dacă suspectul avea discernământ în momentul atacului, un element esențial pentru evoluția dosarului penal.

După ce a anunțat că de data aceasta SUA va bloca Strâmtoarea Ormuz, președintele SUA a intervenit pe Fox News ca să comenteze negocierile dintre SUA și Iran de la Islamabad.

„Au venit ca și cum ar fi avut cărțile, dar nu le au.Am avut negocieri foarte intense, iar spre final s-a ajuns la o relație foarte prietenoasă. Am obținut aproape fiecare punct de care aveam nevoie, cu excepția faptului că refuză să renunțe la ambițiile lor nucleare. Acesta este, de departe, cel mai important punct. Nu vom lăsa Iranul să facă bani din vânzarea de petrol către oameni care îi plac sau din nevânzarea către oameni care nu îi plac. Va fi totul sau nimic”, spune Trump pentru Fox.

Trump: „NATO vrea să ajute cu Strâmtoarea”

În ceea ce privește NATO, președintele SUA și-a exprimat din nou dezamăgirea față de Alianță, dar a spus că structura va ajuta la deminarea Strâmtorii Ormuz:

„Suntem foarte dezamăgiți de NATO. Suntem foarte, foarte dezamăgiți că nu au venit în ajutor. Acum ei vor să vină în ajutor și vor să ajute cu Strâmtoarea. Nu va dura mult să o curățăm de mine. Așadar, vom curăța strâmtoarea. Și vom folosi strâmtoarea. (…)

Ați văzut ce am făcut cu Venezuela; va fi ceva foarte similar, dar la un nivel superior. Din câte înțeleg, Regatul Unit și alte câteva țări trimit dragoare de mine. Avem utilaje noi pentru a distruge dronele – gloanțele computerizate, așa numesc ei. În plus, laserele topesc drona, e un lucru minunat de văzut.

Aș fi putut să-i forțez pe cei din NATO să participe? Poate. Dar dacă ar fi venit, ar fi făcut-o cu reticență. Ar fi rămas în urmă. (…) Trebuie să reexaminăm NATO. Nu au fost acolo pentru noi. Nu vor fi acolo pentru noi. Aceasta este doar o operațiune militară, nu un lucru greu pentru noi.

Le-am spus oamenilor mei, vreau totul. Nu 90%, nici 95%. Totul”.

Trump a vorbit și despre relațiile cu Israelul:

„Așa cum a spus Bibi Netanyahu, noi suntem fratele mai mare, iar ei sunt fratele mai mic”.

Președintele SUA a spus că este supărat și pe Japonia și Coreea de Sud:

Strâmtoarea este esențială pentru Japonia — prin ea își extrag aproximativ 93% din petrol. Coreea de Sud obține aproximativ 45%. Totuși, aceste țări nu ne-au ajutat cu adevărat. Îi întreb: aveți de gând să ne ajutați? Avem aproximativ 45.000 de soldați americani în Japonia și aproximativ 50.000 în Coreea de Sud. Îi păzim și îi protejăm. Dar când le cerem puțin ajutor în schimb, nu ne ajută”.

Trump: „În cele din urmă, prețurile vor scădea”

În intervenția pe Fox News, Trump a vorbit și de prețul petrolului.

„În cele din urmă, prețurile vor scădea. S-ar putea să nu se întâmple imediat, dar odată ce această situație se va rezolva, prețurile vor scădea. Dacă vreți să vedeți prăbușirea pieței bursiere, permiteți ca câteva bombe nucleare să fie folosite – fie împotriva noastră, fie în altă parte”.

Trump a explicat în continuare că SUA pot distruge Iranul în o singură zi și pot „tăia curentul electric timp de 10 ani”.