Tânărul în vârstă de 31 de ani ar dori să se concentreze asupra unei proceduri judiciare inițiate în Elveția, potrivit Le Figaro.

Alain-Fabien intentase acțiuni legale în Elveția pentru a suspenda executarea testamentului tatălui său, acesta decedând pe 18 august 2024, la vârsta de 88 de ani . „Fac presiuni pentru ca sora mea să fie declarată nedemnă de a moșteni. Nu vreau să primească nimic, nici măcar un cent”, a insistat el în decembrie 2025, invocându-se prevederile legislației elvețiene. Cu toate acestea, retragerea sa din procedurile franceze nu ar însemna abandonarea acțiunii legale.

În 2015, primul testament întocmit de „Samuraiul Cinematografiei” a lăsat moștenire jumătate din averea sa fiicei, Anouchka Delon, iar restul a împărțit între cei doi frați ai săi. Aproximativ șase milioane de euro pentru fiecare dintre fii, cincisprezece milioane pentru Anouchka. Alain-Fabien nu a contestat această împărțire. Dar în 2022, un al doilea testament, semnat în Elveția, l-a înlocuit pe primul. Acesta a făcut-o pe fiica lui Delon unică moștenitoare a drepturilor morale și a primit o donație de 51% din acțiunile companiei elvețiene a lui Alain Delon. Fratele ei consideră că tatăl lor nu a mai fost capabil să întocmească un testament după accidentul vascular cerebral suferit în iunie 2019.

Alain-Fabien Delon i-a propus surorii sale o înțelegere amiabilă

Potrivit  BFMTV, o întâlnire de conciliere a avut loc în Elveția în februarie, dar nu s-a ajuns la niciun acord. În decembrie 2025, cel mai mic fiu al lui Delon i-a propus surorii sale o înțelegere amiabilă, constând în revenirea la testamentul inițial. În același timp, el a jurat că motivațiile sale nu erau financiare. „Dacă ar fi fost vorba de bani, mi-aș fi luat deja partea”, a declarat el, zugrăvind o imagine sumbră a surorii sale mai mari. Ea a răspuns tăios.

Anouchka Delon se va confrunta cu frații ei, Anthony și Alain-Fabien, pe 17 martie la Tribunalul Penal din Paris. Ea îi dă în judecată  pentru difuzarea pe rețelele de socializare a unei conversații private dintre ea și tatăl ei .

Pe 31 martie, Leii Mesopotamiei urmează să joace împotriva câștigătoarei dintre Bolivia și Surinam, care se vor înfrunta cu cinci zile mai devreme, într-un meci de baraj pentru calificarea la Cupa Mondială din 2026. Dar războiul din Iran și violențele care s-au extins în multe alte țări din Orientul Mijlociu înseamnă că Irakul aproape sigur nu va putea ajunge la timp la meciul din Monterrey, Mexic.

Graham Arnold, antrenorul australian al echipei, a declarat pentru CNN Sports că majoritatea jucătorilor și întreg staff-ul tehnic vor rămâne blocați în Irak până cel puțin pe 1 aprilie, ziua următoare meciului, deoarece spațiul aerian de deasupra țării a fost închis.

„Este stresant”, a explicat el. „Este o provocare mare. În acest moment am patru sau cinci planuri și, evident, toate sunt diferite. Am petrecut multe nopți nedormite îngrijorându-mă să fac planurile corect”.

Irak cere FIFA să amâne meciul de baraj

Federația Irakiană de Fotbal (IFA) a solicitat oficial forului mondial de fotbal FIFA să amâne meciul de baraj pentru a permite echipei să călătorească în Mexic, a declarat pentru CNN Sports o sursă din cadrul organizației. Se așteaptă ca FIFA să ia o decizie până la sfârșitul săptămânii.

Între timp, Arnold este nevoit să se streseze. Nu numai că aproximativ 60% din echipa sa este blocată în Irak pentru restul lunii, dar și echipa sa medicală este blocată în Qatar, iar el este blocat în Dubai, unde se afla pentru a selecta câțiva jucători când au izbucnit ostilitățile pe 28 februarie. Arnold compară această situație cu primele zile ale pandemiei de Covid-19, când antrena echipa națională a Australiei.

Cantonamentul în Houston a fost anulat

El a spus că la acel moment avea un plan „A, B, C, D, E și F pentru a încerca să treacă peste asta”, dar de data aceasta are mâinile complet legate, nu doar din cauza logisticii călătoriei, ci și pentru că închiderea ambasadelor din regiune face dificilă obținerea vizelor pentru Mexic sau Statele Unite. El spune că un cantonament planificat în Houston, Texas, pentru aclimatizare la climă și fusul orar, a fost deja anulat.

Cu spațiul aerian închis, singura soluție viabilă ar fi să transporte jucători cu autobuzul din Irak, dar Arnold spune că asta nu este o opțiune.

„O călătorie cu autobuzul de 30 de ore către o altă țară nu este posibilă, nu este sănătoasă pentru jucători și, în plus, apar complicații legate de obținerea vizelor pentru a intra în acele țări”.

Soluție la „masa verde”

Între timp, FIFA trebuie să se pregătească pentru eventualitatea ca Iranul să se retragă din turneu, care este co-găzduit de țara care i-a atacat.

Mehdi Taj, președintele Federației Iraniene de Fotbal (FFIRI), a pus la îndoială participarea țării sale când a declarat: „Ce este sigur este că, după acest atac, nu se poate aștepta ca noi să privim cu speranță la Cupa Mondială”. De la turneul din 1950 din Brazilia, nicio echipă nu s-a retras din competiție după calificare.

Dacă Iranul se retrage, FIFA va trebui să găsească un înlocuitor, iar Arnold este încrezător că locul vacant ar trebui acordat echipei sale.

„Iranul face parte din Confederația Asiatică de Fotbal, la fel și Irakul; dacă Iranul se retrage, noi suntem următorii pe listă”, a spus el.

Soluția pe care o propune este ca FIFA să amâne meciul de baraj împotriva Boliviei sau Surinamului până în săptămâna dinaintea începerii Cupei Mondiale, oferind echipei sale o șansă echitabilă de a călători și de a se pregăti, și oferind, de asemenea, FIFA o marjă de manevră în ceea ce privește situația Iranului.

„Bolivia și Surinam pot juca în martie”, a spus el, „nu au complicații. Am putea juca împotriva câștigătoarei acestei partide chiar înainte de începerea Cupei Mondiale; câștigătoarea rămâne, învinsa pleacă acasă. Mă concentrez doar pe noi, pentru a mă asigura că jucătorii și totul sunt pregătiți. Dar în acest moment, este foarte dificil”.

Cercetătorii au constatat că atunci când părinții sunt copleșiți de stres, rutina familiei poate avea de suferit. În astfel de situații cresc șansele ca părinții să aleagă alimente nesănătoase, iar comportamentele parentale pozitive devin mai rare. Studiul arată că reducerea stresului parental poate avea efecte directe asupra stilului de viață al copiilor. Se aplică inclusiv asupra alimentației și a riscului de acumulare în greutate, mai arată Euronews.

„Știam deja că stresul este un factor important în apariția obezității infantile. Surpriza a fost că, atunci când părinții au învățat să gestioneze mai bine stresul, s-au îmbunătățit și practicile parentale, iar riscul de obezitate la copii a scăzut”, a declarat Rajita Sinha, coordonatoarea echipei de cercetare.

Cum a fost realizat studiul

Cercetarea a fost realizată pe parcursul a 12 săptămâni și a implicat 114 părinți din medii etnice și socio-economice diferite. Toți participanții erau supraponderali sau obezi și aveau copii cu vârste între doi și cinci ani. Părinții au fost împărțiți în două grupuri. Primul grup a participat la un program numit Parenting Mindfully for Health, care a inclus exerciții de mindfulness, tehnici de autoreglare comportamentală și consiliere privind alimentația sănătoasă și activitatea fizică.

Al doilea grup a primit doar consiliere privind nutriția și activitatea fizică. Participanții s-au întâlnit săptămânal, timp de până la două ore. Pe durata studiului au fost monitorizate nivelul de stres al părinților și evoluția greutății copiilor.

Diferențe clare între cele două grupuri

Rezultatele au arătat că părinții din programul care includea gestionarea stresului au raportat niveluri mai scăzute de stres și o îmbunătățire a comportamentului parental. Copiii acestora au consumat mai puține alimente nesănătoase și nu au înregistrat creșteri în greutate pe durata studiului. În schimb, în grupul care a primit doar recomandări legate de alimentație și mișcare, părinții nu au raportat schimbări semnificative. Copiii din acest grup au avut creșteri mai mari în greutate și au fost de șase ori mai predispuși să ajungă în categoria supraponderală sau obeză.

Obezitatea infantilă, o problemă globală în creștere

Obezitatea infantilă continuă să crească la nivel global. Potrivit World Obesity Atlas, numărul copiilor supraponderali ar putea ajunge la 228 de milioane până în 2040. Se va depăși astfel, pentru prima dată, numărul copiilor subponderali. Excesul de greutate în copilărie crește riscul apariției unor boli cronice mai târziu în viață și poate afecta dezvoltarea sănătoasă încă din primii ani.

Organizația Mondială a Sănătății și statele membre au stabilit obiective globale pentru nutriție până în 2030, care includ reducerea cu 5% a ratei supraponderalității în rândul copiilor.

Oficialii SUA au ordonat personalului neesențial să părăsească Arabia Saudită de urgență, potrivit CNBC. Ordinul a fost semnat luni și îi vizează pe toți angajații guvernamentali care nu ocupă poziții importante.

Ambasada SUA la Riyadh a invocat riscurile sporite din cauza conflictului armat, a terorismului și a atacurilor cu rachete și drone din Yemen și Iran. Acesta este primul ordin de plecare emis de Washington în Arabia Saudită de la începutul războiului.

Decizia a fost luată după ce Iranul a anunțat că nu va negocia cu americanii un armistițiu. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a susținut luni că în timp ce atacurile continuă, „nu are rost să vorbim despre altceva decât despre apărare și represalii împotriva inamicilor”.

În replică, președintele SUA, Donald Trump, a amenințat cu atacuri devastatoare. De asemenea, armata israeliană a anunțat că a început un nou val de atacuri care vizează infrastructura „regimului terorist” din centrul Iranului.

Kazuo Ishiguro, Philippa Gregory și Richard Osman se află printre cei care au contribuit la o carte „goală”, în semn de protest față de utilizarea operelor lor fără permisiune de către firmele de inteligență artificială, scrie The Guardian.

Cartea, intitulată „Don’t Steal This Book” (Nu furați această carte) include doar o listă cu numele celor care se opun utilizării operelor lor de către instrumentele AI.

Cel care a inițiat această idee, Ed Newton-Rex, compozitor și activist pentru protejarea drepturilor de autor ale artiștilor, a subliniat că industria AI „se bazează pe lucrări furate… preluate fără permisiune sau plată”, potrivit sursei citate.

Această formă de manifest are loc cu câteva zile înainte ca guvernul britanic să emită o evaluare a costurilor economice ale modificărilor propuse la legea drepturilor de autor.

Profesioniștii din domeniul creativ sunt nemulțumiți în privința modului în care lucrările lor sunt utilizate de firmele de inteligență artificială.

Alți autori care și-au adus contribuția la această carte sunt Mick Herron, autorul seriei Slow Horses, scriitoarea Marian Keyes, istoricul David Olusoga și Malorie Blackman.

Coperta din spatele cărții are și un mesaj ferm: „Guvernul britanic nu trebuie să legalizeze furtul de cărți în beneficiul companiilor de inteligență artificială”.

Anul trecut, compania Anthropic a acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari pentru a soluționa un proces intentat de mai mulți autori, care au afirmat că startup-ul a folosit copii piratate ale operelor lor pentru a-și antrena instrumentul de inteligență artificială Claude.

NASA a trimis aproape 2.500 de meduze pui în spațiu în 1990 și le-a adus înapoi pe Pământ înmulțite la 60.000. Experimentul urmărea să afle cum ar afecta microgravitația oamenii născuți în spațiu, potrivit elEconomista.es.

Întrebarea care a stat la baza experimentului era simplă, dar cu implicații uriașe. Dacă oamenii s-ar naște în spațiu, cum ar reacționa corpul lor la gravitația terestră?

Experimentul NASA cu meduze: de ce tocmai aceste animale

O echipă condusă de Dorothy Spangenberg a ales meduzele dintr-un motiv precis. Deși diferite de oameni ca înfățișare, meduzele au un sistem de percepție a gravitației similar cu al nostru. Tentaculele lor indică cu precizie orientarea față de sus și jos.

NASA a trimis aproape 2.500 de polipi la bordul navei Columbia. Polipii sunt stadiul incipient de viață al meduzelor. Cercetătorii aflați la bord au accelerat creșterea lor pe parcursul celor nouă zile ale misiunii.

Meduze în spațiu: de la 2.500 la 60.000

Experimentul cu meduze în spațiu a produs rezultate spectaculoase ca număr. Cele aproape 2.500 de exemplare inițiale s-au dezvoltat până la aproximativ 60.000 de meduze. Creșterea și înmulțirea au funcționat normal în microgravitație.

Problemele au apărut la întoarcerea pe Pământ.

Cercetătorii au observat imediat că meduzele spațiale înotau anormal. Spre deosebire de grupul de control rămas pe Pământ, ele prezentau dificultăți clare de mișcare. Oamenii de știință au identificat „anomalii în bătăile inimii” și au concluzionat că animalele sufereau de vertij sever.

Meduzele crescute în microgravitație nu reușeau să se adapteze la condițiile de pe Pământ. Sistemul lor de percepție a gravitației nu se dezvoltase normal.

Ce înseamnă asta pentru oamenii născuți în spațiu

Concluzia cercetătorilor este îngrijorătoare pentru viitorul explorării spațiale. Dacă meduzele crescute în microgravitație nu se pot adapta la gravitația terestră, același lucru s-ar putea întâmpla și cu oamenii născuți în spațiu.

Întrebarea pusă de NASA în 1990 rămâne fără un răspuns complet. Dar experimentul cu meduze în spațiu a arătat că microgravitația afectează profund dezvoltarea sistemului de echilibru.

Ministerul Apărării din Turcia anunță că un sistem NATO de apărare antirachetă Patriot a fost desfășurat în Malatya, ca parte a unor măsuri sporite de apărare aeriană și antirachetă pe fondul creșterii tensiunilor regionale.

Baza radar NATO Kurecik, care furnizează date vitale pentru alianță și a ajutat la identificarea a două rachete balistice iraniene care se îndreptau spre Turcia, se află în Malatya.

Ministerul Apărării Naționale din Turcia a declarat că sistemul este pregătit pentru funcționare, menit să ajute la protejarea spațiului aerian turc.

Ankara a declarat că se coordonează îndeaproape cu NATO și țările aliate și va continua să monitorizeze evoluțiile, depunând eforturi pentru stabilitatea regională.

Două rachete iraniene au vizat Turcia în ultimele zile. Cele două rachete au fost contracarate de amplasamentele NATO.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a îndemnat Teheranul să se abțină de la orice acțiuni care „aruncă o umbră asupra relațiilor noastre de vecinătate și fraternitate vechi de o mie de ani”, afirmând că acesta continuă să ia „măsuri extrem de greșite și provocatoare” în ciuda „avertismentelor sincere” din partea Ankarei.

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat că Teheranul este pregătit să continue atacurile cu rachete împotriva adversarilor săi „atât cât va fi nevoie” și că negocierile cu Statele Unite nu mai sunt o opțiune.

Mesajul Teheranului

„Lansările continuă, iar noi suntem bine pregătiți să continuăm să îi atacăm cu rachetele noastre atât cât va fi nevoie și atât timp cât va fi necesar”, a spus oficialul iranian într-un interviu acordat luni postului american PBS News, citat de Times of Israel.

El a exclus reluarea dialogului cu Washingtonul, invocând experiențele anterioare. „Avem o experiență foarte amară în discuțiile cu americanii”, a afirmat ministrul iranian, adăugând că negocierile cu Statele Unite „nu mai sunt pe agenda iraniană”.

Iranul îl contrazice pe Trump

Mesajul transmis de ministrul iranian contrazice declarațiile făcute duminică de președintele american Donald Trump, care a spus la Casa Albă că războiul cu Iranul s-ar putea încheia „foarte curând”.

Araghchi a susținut, de asemenea, că Statele Unite și Israelul „au eșuat” în încercarea de a produce o schimbare de regim în Iran în primele zile ale războiului și că acum sunt „fără direcție”.

Semne ale unui conflict de durată

Conflictul a început pe 28 februarie 2026, când Israelul și Statele Unite au lansat o serie de lovituri aeriene asupra unor ținte din Iran, într-o operațiune militară coordonată care a vizat instalații militare și lideri ai regimului de la Teheran. În urma acestor atacuri, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis, iar Iranul a răspuns cu lovituri cu rachete și drone împotriva Israelului și a unor baze americane și aliați ai SUA din regiune.

În paralel, luptele s-au extins și în Liban, unde gruparea Hezbollah, aliată Iranului, a lansat atacuri asupra Israelului, determinând armata israeliană să intensifice operațiunile militare în sudul Libanului.

Analiștii avertizează că războiul ar putea intra într-o fază de uzură, în care Iranul mizează pe capacitatea sa de a continua atacurile cu rachete și drone pentru a prelungi confruntarea și a pune presiune asupra adversarilor.

Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că forțele sale au interceptat drone deasupra regiunii estice bogate în petrol a țării. La rândul său, Garda Națională din Kuweit a declarat că a doborât mai multe drone în nordul și sudul țării, prevenind eventuale pagube, mai arată Euronews.

Nu au fost raportate victime sau distrugeri majore în urma atacurilor.

Conflictul intră în a 11-a zi

Atacul vine pe fondul intensificării conflictului declanșat la sfârșitul lunii februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat lovituri aeriene asupra Iranului. De atunci, Iranul a răspuns prin atacuri cu drone și rachete în mai multe zone ale regiunii, iar tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să crească.

Escaladarea conflictului a avut impact și asupra piețelor internaționale, provocând fluctuații ale prețului petrolului și instabilitate pe piețele financiare.

Mesaje contradictorii din partea lui Donald Trump

Președintele american Donald Trump a transmis luni mesaje contradictorii despre durata războiului. Într-un discurs susținut în Florida în fața unor parlamentari republicani, Trump a declarat că operațiunea militară din Orientul Mijlociu se va încheia „foarte curând”.

Ulterior, la un alt eveniment, liderul american a spus că războiul va continua atât timp cât va fi necesar pentru a atinge obiectivele Washingtonului.

SUA justifică operațiunile militare

Donald Trump a susținut că intervenția militară este necesară pentru a proteja aliații Statelor Unite și interesele americane în regiune. Președintele american a afirmat, fără a prezenta dovezi, că Iranul ar încerca să își extindă influența și să „preia controlul asupra Orientului Mijlociu”.

Conflictul rămâne unul dintre cele mai grave episoade de escaladare militară din regiune din ultimii ani, iar comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile.

O observație deosebit de rară: acești giganți ai mărilor trăiesc de obicei în abis, la o adâncime de până la aproape 1000 de metri. Ei măsoară în medie între 5 și 7 metri, dar recordul cunoscut este mult mai impresionant: un exemplar de 17 metri și aproximativ 200 de kilograme, potrivit Le Figaro.

Din imaginile filmate la fața locului, în Mexic, se vede că aceste creaturi se disting prin corpul lor lung, argintiu, în formă de panglică. „A fost un moment absolut magic”, a spus una dintre turistele într-un videoclip postat pe YouTube.

Cele două femei au reușit chiar să elibereze una dintre creaturi.

În ciuda aspectului lor, care a inspirat multe legende despre monștri marini, peștii panglică nu reprezintă niciun pericol pentru om. Această specie se hrănește cu plancton mic și nu are dinți adevărați. De-a lungul anilor, mai multe exemplare moarte au fost aduse la mal și raportate în Cabo San Lucas și în alte părți din sudul Californiei.

În Taiwan, este chiar poreclit „peștele seismului” sau „peștele apocalipsei”, deoarece pescarii au făcut o asociere între observarea sa și cutremurele al căror epicentru se află în mare. Oamenii de știință nu au reușit încă să demonstreze această legătură.