Piețele online din Regatul Unit, Germania, Franța și Spania au raportat creșteri uriașe ale numărului de solicitări despre vehiculele electrice de la începutul conflictului, în februarie, potrivit The Guardian.

Războiul a provocat creșteri rapide ale prețurilor la benzină și proteste în întreaga lume, în timp ce prețurile la electricitate nu au fost la fel de grav afectate.

Primele atacuri au fost lansate pe 28 februarie, provocând tulburări pe piețele globale de mărfuri, deoarece Iranul a închis efectiv strâmtoarea Ormuz, o rută cheie pentru exporturile de petrol și gaze.

Într-o postare publicată pe Facebook, CTP l-a comparat pe Viktor Orban cu fostul lider comunist Nicolae Ceaușescu, acuzându-l că a construit în Ungaria o rețea de influență politică și economică bazată pe apropiați și acoliți.

„Orban e un Ceaușescu. A împânzit mediul politic și de afaceri cu cimotiile și acoliții lui, creând o rețea de corupție la nivel de stat comparabilă cu a Ceaușeștilor”, a scris Cristian Tudor Popescu.

Jurnalistul l-a criticat pe liderul ungar și pentru poziționările sale ostile față de Uniunea Europeană, susținând că premierul de la Budapesta ar fi încercat să mascheze problemele economice ale Ungariei prin invocarea unor „dușmani externi”, precum UE și Ucraina. Totodată, CTP a făcut referire și la investițiile realizate de Orban în localitatea sa natală, pe care le-a comparat cu proiectele megalomanice din perioada comunistă.

„Încearcă să acopere situația economică a Ungariei, mai proastă decât a României, cu «dușmanul iestern», UE-Ucraina. Până și un stadion a construit în comuna sa natală, aidoma lui Ceaușescu în Scornicești. Un singur lucru nu a făcut: nu a sugrumat alegerile libere; în compensație, nu va fi împușcat. Victor Orban scapă de Târgoviște”, a mai transmis CTP.

CTP: „Prima înfrângere la scor” pentru Donald Trump

În analiza sa, Cristian Tudor Popescu a legat rezultatul scrutinului din Ungaria și de scena politică americană, afirmând că eșecul lui Orban echivalează cu „prima înfrângere la scor” pentru Donald Trump, care l-a susținut public pe liderul maghiar.

„Oricum, este prima înfrângere la scor a lui Trump, ayatollahul mincinoșilor, care l-a susținut bombastic și fără rezerve pe Orban”, a afirmat gazetarul.

CTP a susținut în postarea sa că evoluțiile de la Budapesta l-ar putea determina pe Donald Trump să ia în calcul măsuri extreme în perspectiva alegerilor congresionale din toamnă, pe fondul unei posibile scăderi a popularității sale.

Viktor Orban a pierdut alegerile parlamentare desfășurate duminică, 12 aprilie, iar adversarul său, Péter Magyar, a obținut o victorie clară. După anunțarea rezultatului, Orban a transmis că va continua să servească interesele Ungariei.

„Vom continua să ne servim țara și națiunea maghiară. Nu vom renunța. Nu vom renunța niciodată, niciodată, niciodată, niciodată!”, a declarat Viktor Orban.

Această călătorie are loc pe fondul unor relații tensionate cu Washingtonul și administrația președintelui Donald Trump, ale cărui tarife vamale și politică externă imprevizibilă provoacă îngrijorare în rândul europenilor, potrivit Le Figaro.

Alte economii mari încearcă, de asemenea, să își consolideze comerțul cu China, cum ar fi Regatul Unit, Canada și Germania, care au trimis recent lideri sau emisari la Beijing. Donald Trump este așteptat să viziteze China în luna mai.

Luna trecută, președintele SUA a amenințat că va pune capăt comerțului cu Spania după ce Madridul a refuzat să permită utilizarea bazelor sale militare pentru atacuri americane împotriva Iranului, un partener economic cheie al Beijingului.

Pentru Madrid, unul dintre principalele obiective ale călătoriei este obținerea unui acces mai bun la piața chineză, în special pentru produsele agricole și industriale, și luarea în considerare a unor contracte comune în sectorul tehnologic, au declarat pentru AFP surse guvernamentale spaniole.

Spania vrea atragerea de investitori

Pedro Sánchez ar trebui să își folosească vizita și pentru a atrage noi investitori în a patra cea mai mare economie din zona euro și pentru a obține un acces mai bun la materiile prime chinezești foarte căutate.

Luni, el urmează să viziteze sediul gigantului tehnologic chinez Xiaomi și o expoziție la Academia Chineză de Științe. Apoi, marți, se va întâlni cu lideri chinezi de rang înalt, inclusiv președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang, înainte de a susține o conferință de presă.

Exporturile chinezești către Spania depășesc cu mult exporturile spaniole către țara asiatică: anul trecut, Spania, cu o populație de aproximativ 50 de milioane de locuitori, a înregistrat un deficit comercial de 42,3 miliarde de euro cu China, o țară cu peste 1,4 miliarde de locuitori. Guvernul subliniază că exporturile spaniole către China sunt proiectate să crească cu 6,8% în 2025, atribuind această creștere intensității legăturilor cu Beijingul.

În timpul vizitei lui Pedro Sánchez în China din aprilie 2025, Beijingul a fost de acord să extindă accesul pe piața sa pentru o gamă de produse spaniole, inclusiv carne de porc și cireșe.

Într-o evoluție majoră în eforturile prim-ministrului Marii Britanii de a stabili legături mai strânse cu continentul după declanșarea războiului din Iran, The Guardian înțelege că miniștrii se pregătesc să înfrunte opoziția față de „alinierea dinamică” cu UE din partea celor care „urlă la trădare” în ceea ce privește puterile într-un nou proiect de lege de resetare UE-Regatul Unit.

După săptămâni de război purtat de Donald Trump cu Iranul, care a expus fragilitatea relației speciale deteriorate a Marii Britanii cu SUA, miniștrii susțin că această mișcare va adăuga miliarde la economia britanică, va ajuta la atenuarea costurilor conflictului și va stimula productivitatea lentă.

Marea Britanie ar putea aplica rapid regulile pieței unice

Un nou proiect de lege, care va pune în vigoare acordul comercial privind alimentele și băuturile cu UE, va conține competențe care să permită guvernului să se alinieze dinamic cu Europa în domeniile în care a încheiat deja acorduri. Dar va permite, de asemenea, Regatului Unit să implementeze rapid regulile pieței unice în evoluție, dacă stabilește că este în interesul național, fără a fi nevoit să se confrunte cu control parlamentar deplin de fiecare dată.

Această mișcare este posibilă în temeiul așa-numitelor puteri ale lui Henric al VIII-lea, numite după legea din 1539 care îi permitea monarhului să conducă prin decrete, care permit miniștrilor să aprobe legi fără un control deplin din partea parlamentului, utilizând legislația secundară.

Proiectul de lege va permite intrarea în vigoare a acordurilor pe care guvernul le negociază privind alimentele și băuturile și comercializarea certificatelor de emisii și va permite acestuia să urmărească viitoarele schimbări ale UE în aceste domenii.

Țițeiul Brent, referința internațională, a crescut cu 8%, ajungând la aproximativ 102 dolari. Țițeiul american a crescut cu 8%, ajungând la 104 dolari, potrivit CNN.

„Nu vom lăsa Iranul să facă bani din vânzarea de petrol către oameni pe care îi plac și nu către oameni pe care nu îi plac sau orice altceva. Va fi totul sau nimic”, a declarat Trump la emisiunea „Sunday Morning Futures” de la Fox News.

Prețurile petrolului rămân mai mici decât maximele recente atinse săptămâna trecută, înainte ca președintele Donald Trump să renunțe la amenințarea cu devastarea în masă a Iranului și să accepte discuții de încetare a focului.

Prețul petrolului se tranzacționează mai sus decât la 1 aprilie

Însă, din cauza eșecului de a ajunge la un acord de încetare a focului durabil și a faptului că timpul se apropie de încă un termen limită, prețurile petrolului se tranzacționează acum mai sus decât la 1 aprilie – o altă dată cheie. Aceasta a fost chiar înainte de discursul lui Trump, în care acesta nu a detaliat o strategie de ieșire din război.

Iranul a beneficiat financiar de pe urma războiului, percepând taxe de până la 2 milioane de dolari pe navă pentru trecerea prin strâmtoarea crucială. În mod similar, Trump a lansat săptămâna trecută ideea taxelor, ca o „ asociere comună” cu Iranul.

Țara a reușit, de asemenea, să exporte o medie de 1,85 milioane de barili de țiței pe zi până în martie – cu aproximativ 100.000 de barili pe zi mai mult decât în ​​ultimele trei luni, potrivit firmei de date și analiză Kpler.

„Dragi compatrioți, am reușit. Tisza și Ungaria au câștigat aceste alegeri”, și-a început Magyar discursul rostit în piața Batthyány, potrivit 24.hu.

El a afirmat că victoria opoziției înseamnă „eliberarea” țării.

„Împreună am înlocuit sistemul Orbán și am eliberat Ungaria, ne-am luat țara înapoi”, a spus Peter Magyar, în aplauzele susținătorilor.

Péter Magyar a adăugat că Tisza va avea o supermajoritate în noul Legislativ.

„Toate semnalele arată că vom avea o majoritate puternică de două treimi în noul Parlament”, a declarat el.

Liderul Tisza a spus că partidul său a obținut peste 3,3 milioane de voturi, pe care le-a descris drept „un mandat puternic pentru guvernare”, ce ar urma să permită „o tranziție cât mai eficientă și pașnică”.

În fața mulțimii care a scandat „Rușii, acasă!”, slogan folosit de opoziție în campanie pentru a denunța relațiile apropiate ale premierului Viktor Orban cu Moscova, Magyar a spus că rezultatul reprezintă „victoria adevărului asupra minciunii”.

El a adăugat că scrutinul din 12 aprilie 2026 ar trebui să rămână „o dată scrisă cu litere de aur în istoria libertății maghiare”, alături de 15 martie 1848 și 23 octombrie 1956.

Comandamentul Central al SUA a anunțat că întreg traficul maritim din porturile iraniene va fi supus unei blocade începând de luni.

„Forțele Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) vor începe implementarea unei blocade asupra întregului trafic maritim care intră și iese din porturile iraniene pe 13 aprilie, la ora 10:00 ET, în conformitate cu proclamația președintelui”, se precizează într-un mesaj pe rețeaua X.

https://t.co/YAFhMBm7hA

— U.S. Central Command (@CENTCOM) April 12, 2026

Comandamentul a mai transmis că blocada va fi aplicată imparțial împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman.

„Forțele CENTCOM nu vor împiedica libertatea de navigație pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene”, se mai arată în mesaj.

Comandamentul american a transmis că informații suplimentare vor fi furnizate navigatorilor comerciali printr-o notificare oficială înainte de începerea blocadei.

Anunțul CENTCOM vine la scurt timp după ce președintele Donald Trump a ordonat instituirea unei blocade a Strâmtorii Ormuz și „interceptarea” oricărei nave din apele internaționale care „a plătit taxe către Iran”.

Liderul american a declarat că discuțiile cu Iran au decurs bine, însă Teheranul nu a fost dispus să redeschidă strâmtoarea și să renunțe la programul său nuclear.

„Kommersant” a titrat că Orbán a numit rezultatul „dureros și clar”, consemnând procentele și noua majoritate parlamentară. „Vedomosti” a mers puțin mai departe și a descris tabăra lui Péter Magyar drept una a „euro-optimiștilor”, subliniind că Tisza țintește majoritatea constituțională. În același registru de minimalizare, „Gazeta.ru” a mutat rapid discuția la întrebarea ce se schimbă pentru Rusia și l-a citat pe analistul Fiodor Lukianov spunând că pentru Moscova „nimic major” nu se va modifica.

Agenția rusă de stat TASS, care a publicat o analiză bazată pe declarațiile politologului german Aleksandr Rahr. Potrivit TASS, Rahr susține că, după eșecul partidului lui Orbán, Europa „se vede din nou în șa” și ar putea merge mai departe pe calea sprijinirii Ucrainei și a confruntării cu Rusia. Potrivit analizei publicate de Tass, varianta unei soluții pașnice și diplomatice pentru criza ucraineană, susținută de Orbán, „trece în trecut”, iar Ungaria riscă să devină un adept deplin al liniei de politică externă a UE, fără să mai blocheze prin veto deciziile Bruxelles-ului privind ajutorul și armamentul pentru Ucraina.

TASS a maia preluat ideea lui Rahr că premierul slovac Robert Fico ar rămâne practic singurul lider european care se opune actualei linii a Uniunii Europene în dosarul ucrainean.

Autoritățile ruse nu au reacționat încă

Până acum, nu există însă o reacție publică nouă, separată, a Kremlinului la rezultatul final al scrutinului.

Cu patru zile înainte de alegeri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat „multe forțe din Europa” și „din Bruxelles” că nu doresc realegerea lui Orbán și că îi ajută pe adversarii acestuia. Tot atunci, Peskov l-a descris pe premierul ungar drept „un politician foarte eficient”, care apără interesele propriei țări.

Pe același filon, înaintea votului, și Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a susținut că Occidentul intervine în alegerile din Ungaria, preluând narativul promovat de Budapesta și de presa apropiată Kremlinului despre o presupusă presiune externă împotriva lui Orbán.

Benjamin Netanyahu „a semnat documentul de numire a următorului șef al Mossad, generalul Roman Gofman, care va prelua funcția pe 2 iunie 2026 pentru un mandat de cinci ani”, potrivit unui comunicat al biroului prim-ministrului, citat de Le Figaro.

Născut în Belarus în 1976, Roman Gofman a sosit în Israel la vârsta de 14 ani și s-a înrolat în armată în 1995, servind în corpul blindat. A fost numit atașat militar al lui Benjamin Netanyahu în aprilie 2024, după ce a fost rănit în luptă împotriva Hamas în sudul Israelului pe 7 octombrie 2023, ziua atacului surpriză al mișcării islamiste palestiniene care a declanșat războiul din Fâșia Gaza. La acea vreme, era comandantul Centrului Național de Antrenament al Infanteriei.

Mossad, un serviciu renumit

Renumit ca unul dintre cele mai bune servicii de informații din lume, Mossad-ul nu a avut cu adevărat de suferit de pe urma fiasco-ului forțelor israeliene din 7 octombrie, întrucât Teritoriile Palestiniene se află în mod tradițional în afara zonei sale de operațiuni. De atunci, s-a remarcat chiar și în ochii israelienilor, contribuind la decapitarea conducerii mișcării islamiste libaneze Hezbollah în 2024, a forțelor armate iraniene în timpul războiului de 12 zile lansat de Israel împotriva Teheranului în iunie 2025, apoi în timpul ofensivei israeliano-americane împotriva Republicii Islamice din 28 februarie.