Președintele american Donald Trump a spus marți, într-un interviu telefonic acordat jurnaliștilor publicației Corriere della Sera, că premierul italian Giorgia Meloni „nu mai este aceeași persoană”, la o zi după ce aceasta i-a criticat atacul la adresa Papei Leon al XIV-lea.

Întrebat despre comentariile lui Meloni de luni — în care ea a calificat atacul lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea ca fiind inacceptabil — președintele SUA a replicat: „Ea este cea inacceptabilă, pentru că nu-i pasă dacă Iranul are o armă nucleară și ar arunca Italia în aer în două minute dacă ar avea ocazia”.

Liderul de la Casa Albă a acuzat-o pe Giorgia Meloni că „nu face nimic pentru a obține petrol” și că aceasta „nu vrea să ne ajute să scăpăm de arma nucleară”.

„Este foarte diferită de ceea ce credeam”, a spus Trump în interviu, potrivit POLITICO.

Reacția președintelui american vine în contextul în care în urmă cu un an, el o numea pe Meloni „o femeie minunată” și „o mare lideră”, când ea era considerată de mulți drept „consiliera neoficială a lui Trump” în UE.

Giorgia Meloni a fost singurul lider european prezent la inaugurarea lui Trump la Casa Albă în ianuarie 2025 și a acționat ca „o punte” între Europa și SUA în timpul discuțiilor privind tarifele, potrivit vicepreședintelui american JD Vance.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat din Washington, DC un obiectiv strategic major pentru sectorul energetic românesc: România ar putea deveni prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează direct producția de energie nucleară. Declarațiile au fost făcute după o întâlnire oficială cu Ajay Banga, președintele Grupului Băncii Mondiale, discuțiile fiind concentrate pe investiții energetice menite să crească competitivitatea economică și securitatea energetică a României.

„Obiectivul meu la Washington este clar”

Bogdan Ivan a subliniat că vizita din Statele Unite are o miză strategică pentru viitorul energetic al țării.

„Obiectivul meu la Washington este clar: România să fie prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară”.

Ministrul a precizat că discuțiile au vizat proiecte energetice majore capabile să genereze investiții consistente și locuri de muncă.

„Astăzi am avut o întâlnire foarte bună cu Ajay Banga, președintele Grupului Băncii Mondiale, despre investițiile în energie care susțin competitivitatea economiei României și creează locuri de muncă”.

Investiții strategice: termoficare, regenerabile și securitate energetică

Potrivit oficialului român, România are nevoie de investiții „masive și bancabile” în infrastructura energetică.

„România are nevoie de investiții masive și bancabile în termoficare urbană și eficiență energetică, modernizarea rețelelor pentru integrarea regenerabilelor, stocare de gaze și flexibilitate pentru securitatea aprovizionării, precum și în energie nucleară ca pilon de stabilitate în mix”.

Aceste proiecte sunt deja stabilite ca priorități investiționale, iar colaborarea cu Banca Mondială ar urma să completeze finanțările europene existente.

„Parteneriatul cu Banca Mondială este complementar fondurilor europene și orientat exact spre deblocarea acestor investiții.”

România solicită pachet financiar „One World Bank Group”

Ministrul Energiei a anunțat că partea română a cerut accelerarea mecanismelor financiare dedicate pregătirii proiectelor energetice.

„Am cerut trecerea rapidă la un pachet ‘One World Bank Group’ pentru pregătire de proiecte, finanțare programatică și garanții care reduc costul capitalului și atrag investitori.”

Potrivit acestuia, efectele ar urma să fie vizibile atât pentru companii, cât și pentru populație.

„Rezultatul pentru oameni și companii: costuri mai mici pe termen mediu, sisteme mai eficiente și o economie mai competitivă, susținută de infrastructură energetică modernă și sigură”.

Sprijin politic și cooperare guvernamentală

Bogdan Ivan a mulțumit membrilor delegației române pentru susținerea direcțiilor strategice promovate la Washington.

„Le mulțumesc colegilor mei, Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru, pentru colaborare și pentru susținerea acestor direcții strategice, pe care le promovăm în aceste zile la Washington”.

Miza: energie sigură și economie competitivă

Autoritățile române urmăresc atragerea unor finanțări internaționale care să accelereze modernizarea sistemului energetic, reducerea costurilor și consolidarea securității energetice pe termen lung, inclusiv prin dezvoltarea sectorului nuclear.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus semnificativ prognoza de creștere economică a României. Potrivit ultimului raport privind perspectivele economiei mondiale, economia României este aşteptată să crească în 2026 cu doar 0,7%, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în toamna anului 2025.

Totuși, economia țării noastre ar urma să crească, din 2027, cu 2,5%.

De asemenea, FMI a revizuit estimările și în privința inflației. În 2026, inflația ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie.

De asemenea, și prognoza privind deficitul de cont curent al României din 2026 a fost revizuită la 6,8%, de la 6,6% estimat în octombrie. Anul viitor, deficitul de cont curent ar urma să se diminueze la 6,2%.

Raportul mai arată că rata șomajului este prognozată la 6% în 2026 și la 5,9% în 2027. Estimarea pentru acest an este ușor mai ridicată față de prognoza anterioară, care indica un nivel de 5,8%.

La mijlocul lunii februarie 2026, România a intrat în recesiune tehnică. Datele INS publicate atunci arătau că în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier. A fost al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%.

Recesiunea tehnică este definită ca scăderea PIB în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele imediat anterioare.

Ștefan Geamănu acuză Guvernul, potrivit unui comunicat AUR, că sacrifică județe întregi și mii de locuri de muncă pentru a îndeplini orbește cerințele Green Deal, fără a oferi alternative viabile pentru populație:

„Am în dezbatere OUG 20/2026. Pentru Guvern e doar o hârtie cu cifre. Pentru mine e lista de condamnare a bunicilor noștri de la Govora, a minerilor din Oltenia, a mamelor care stau cu mâna pe termostat. Ne cereați să tăiem 1.045 MW până în decembrie 2025. Apoi încă 710 MW până la 1 august 2026. Tăiem CET Govora, grupurile 3 și 4. Tăiem pâinea de la gura oamenilor, pentru că așa cere Green Deal și Fit for 55. Și eu vă întreb cu durere: dacă nu ați folosit fondurile de modernizare, de ce nu ați avut omenia să prelungiți închiderea capacităților până în 2031, cum am propus noi? De ce 31 august 2026? Ce e așa sfânt la data asta încât merită să aruncați un județ întreg în frig și în șomaj?”

El a subliniat „absurditatea” scoaterii din uz a unor grupuri energetice recent reabilitate cu investiții masive, avertizând că responsabilitatea pentru facturile uriașe și lipsa căldurii din iernile viitoare aparține exclusiv celor care semnează cedarea suveranității energetice:

„Politicile voastre energetice nu mai sunt ale noastre. Sunt dictate. Dictate de oameni care nu au văzut niciodată un miner ieșind din subteran cu fața neagră, dar plin de demnitate. Dictate de oameni care nu știu cum e să-ți încălzești copilul cu o plapumă în plus pentru că nu-ți permiți factura. Și mai e ceva ce mă doare. Vreți să închideți grupul 5 de la Rovinari. Un grup reabilitat recent, cu munca și cu banii noștri (100 milioane euro). L-am cârpit cu speranța că ne mai ține câțiva ani. L-am cârpit pentru bătrânii din Gorj, pentru școlile care nu au centrale pe gaz. Acum îl dați la fier vechi. Cum să-i explic eu unui om care a muncit 30 de ani acolo că sacrificiul lui a fost degeaba? Români, când o să vină iarna și o să vă tremure mâinile pe factură, să știți un lucru: nu gerul v-a lăsat în frig. Ci mâna care a semnat aici, azi, pentru Bruxelles. Nu Green Deal vă pune o cană de ceai cald pe masă. V-o pune minerul și energeticianul român. Pe care voi îi trimiteți acasă. Noi nu putem să ridicăm mâna pentru asta. Ne abținem. Ne abținem în numele fiecărui român care iarna următoare o să aleagă între mâncare și căldură din cauza voastră. Dumnezeu să ne ierte dacă tăcem. Și să ne ajute dacă nu facem nimic”, a declarat senatorul AUR Ștefan Geamănu.

Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat marți, într-un interviu acordat publicației The New York Post, că negocierile SUA-Iran ar putea fi reluate „în următoarele două zile” în Pakistan.

„Ar trebui să rămâneți acolo (în Pakistan – n.r.), într-adevăr, pentru că s-ar putea întâmpla ceva în următoarele două zile și înclinăm să mergem acolo”, a spus Trump, potrivit The New York Post.

Trump nu a precizat cine ar reprezenta SUA într-o eventuală a doua rundă de negocieri, însă a spus că el nu va participa.

Președintele american l-a lăudat pe comandantul armatei pakistaneze, mareşalul Asim Munir, despre care a spus că face o „treabă excelentă” pentru medierea între SUA şi Iran.

La sfârșitul săptămânii trecute, la Islamabad au avut loc negocieri între SUA și Iran. Acestea au ținut 21 de ore, au fost tensionate și nu s-au încheiat cu un acord. Vicepreședintele american JD Vance a afirmat că negocierile au eșuat pentru că iranienii au refuzat să accepte condițiile de a nu dezvolta o armă nucleară.

Programul este derulat de Ministerul Finanțelor, iar titlurile sunt listate la Bursa de Valori București.

Interes ridicat pentru titlurile de stat FIDELIS

Datele oficiale arată că programul continuă să atragă investiții importante din partea populației. În primul trimestru al anului 2026, investitorii au subscris peste 4 miliarde de lei, mai exact 4.065.455.590 lei.

Autoritățile consideră că acest nivel confirmă încrederea ridicată a românilor în titlurile de stat ca instrument sigur de economisire.

„FIDELIS aduce împreună responsabilitatea financiară și grija pentru ceilalți, oferind investitorilor posibilitatea de a-și proteja economiile în siguranță și, în același timp, de a contribui la binele comunității”.

Cine poate investi și cum se fac subscrierile

Pot subscrie persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, prin intermediul unui sindicat bancar format din:

• Banca Transilvania și BT Capital Partners
• Banca Comercială Română
• BRD – Groupe Société Générale
• UniCredit Bank România
• TradeVille în parteneriat cu Libra Internet Bank
• Salt Bank

Valoarea nominală a unui titlu este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro.

Pragul minim de subscriere este:

• 5.000 lei pentru titlurile în lei
• 1.000 euro pentru emisiunile în euro.

Dobânzi FIDELIS 2026 – până la 7,60% pe an

Noua ediție FIDELIS IV din 2026 include mai multe emisiuni, în funcție de moneda și perioada de maturitate.

Emisiuni în lei:

• 6,60% – scadență la 2 ani
• 7,60% – scadență la 2 ani (tranșă specială pentru donatorii de sânge)
• 7,10% – scadență la 4 ani
• 7,60% – scadență la 6 ani

Emisiuni în euro:

• 4,25% – scadență la 3 ani
• 5,25% – scadență la 5 ani
• 6,40% – scadență la 10 ani

Traian Băsescu consideră că adevărata miză a crizei nu este militară, ci economică, fiind legată de exporturile de petrol iranian.

„Tentativa Statelor Unite de a împiedica exportul de țiței al Iranului, pentru că aici este cheia blocadei americane, nu poate decât să tensioneze relațiile dintre Statele Unite și aliații din Extremul Orient — din Coreea de Sud, Japonia și, nu în ultimul rând, tensionarea relațiilor cu China. Deci cred că este o greșeală”, a declarat fostul președinte.

Potrivit acestuia, măsurile economice pot provoca fracturi diplomatice serioase între Washington și partenerii asiatici dependenți energetic de regiune.

Băsescu: Nu cred că Strâmtoarea este minată

Fostul șef al statului a pus sub semnul întrebării informațiile privind minarea strâmtorilor maritime strategice, sugerând că situația ar putea avea o componentă propagandistică.

„În al doilea rând, povestea deminării — eu nu cred că strâmtoarea este minată. Nu poate exista atâta prostie încât să spui: am pus mine, dar nu știm unde. Se face automat o hartă a minărilor. Povestea asta cu ‘nu mai știm unde sunt minele’ este greu de crezut”.

El a argumentat că realitatea din teren contrazice scenariile alarmiste:

„Proba este că, de zile în șir, câteva nave tot trec prin strâmtoare cu sau fără aprobare iraniană. Deci cred că ceva este în neregulă. Este mai mult propagandă și tentația de a crea spaime lumii întregi decât probleme reale”.

Băsescu a subliniat că, potrivit dreptului internațional maritim, strâmtorile internaționale trebuie să rămână deschise circulației.

„Strâmtoarea Oman este o strâmtoare care, conform pactului Mării din 1982, este liberă pentru circulație. Problema este una singură: renunțarea Iranului și a Statelor Unite să mai folosească strâmtoarea în mod ilegal”.

„Țările din Golf nu pot face față Iranului”

Analizând scenariul unei escaladări militare, fostul președinte a avertizat că statele arabe din Golf nu ar putea susține singure un conflict major:

„Cred că nu pot face față unui conflict țările din Golf. Nu știu dacă ați văzut raportul CIA care este pur și simplu îngrozit de cantitatea uriașă de rachete pe care Iranul o deține în momentul de față”.

Băsescu a atras atenția asupra capacității militare a Teheranului:

„Au înjumătățit stocul de drone, pot lua din Rusia prin Marea Caspică fără nicio problemă, dar rachetele sunt la un nivel impresionant. Iranul nu este ușor de convins atâta timp cât poate să lovească aliații Statelor Unite”.

El a susținut că primele atacuri din regiune ar demonstra limitele protecției americane.

„Deja prima etapă în care Iranul a lovit toți aliații din Golf ai Statelor Unite probează că SUA nu pot să îi apere, ceea ce strică toată poza că Statele Unite își apără aliații în Orientul Mijlociu”.

Critici dure la adresa lui Donald Trump și rolul NATO

Traian Băsescu a comentat și poziția liderului american, Donald Trump, considerând că apelul rapid la sprijinul alianței occidentale a fost mai degrabă politic decât legal.

„Poziția lui Donald Trump este slăbită de modul cum înțelege să coopereze. El a declanșat acțiunea și după două zile a cerut ajutorul NATO fără să respecte legea”.

Fostul președinte român a explicat că statele europene sunt obligate să respecte proceduri constituționale stricte.

„Statele Uniunii Europene și statele NATO din Europa, ca de altfel și Canada sau Australia, trebuie să respecte legile internaționale. România, Germania sau Franța nu pot trimite în misiune de luptă niciun soldat fără aprobarea Parlamentului.”

În opinia sa, NATO nu poate interveni automat într-un astfel de conflict:

„NATO nici măcar nu este o organizație care să acționeze în afara teritoriului organizației. Este o organizație defensivă”.

Președintele american Donald Trump a comentat, marți, înfrângerea dură suferită de Viktor Orban în alegerile parlamentare din Ungaria.

Liderul de la Casa Albă a fost întrebat de jurnaliștii publicației italiene Corriere della Sera dacă îi pare rău pentru Viktor Orban, pe care l-a susținut în mod deschis pentru scrutinul care a avut loc duminică.

„Era prietenul meu, dar nu au fost alegerile mele. Un om bun, a făcut o treabă bună în privința imigrației. Nu a lăsat oamenii să vină și să îi distrugă țara, așa cum a făcut Italia”, a spus Trump pentru sursa citată.

Cu o zi înainte, președintele american fusese întrebat de jurnaliști despre înfrângerea suferită de Viktor Orban la alegerile parlamentare, însă a refuzat să comenteze.

„Vă mulțumesc foarte mult”, a spus Trump, atunci când a fost întrebat despre înfrângerea lui Viktor Orban. Ulterior, președintele a urcat într-o aeronavă.

Donald Trump l-a susținut deschis pe Viktor Orban în cadrul alegerilor parlamentare care au avut loc în Ungaria pe 12 aprilie. De asemenea, liderul de la Casa Albă a transmis mai multe mesaje publice în favoarea lui Viktor Orban și l-a trimis inclusiv pe vicepreședintele SUA, JD Vance, la Budapesta, în ultima săptămână de campanie.

Alegerile parlamentare din Ungaria au fost câștigate de Peter Magyar. Acesta și-a asigurat o majoritate confortabilă în Parlament.

Bariera cel mai frecvent invocată este cea financiară. „Nu îmi permit acum” este răspunsul reflex al multora atunci când vine vorba despre cursuri, certificări sau instrumente profesionale. Și totuși soluțiile de finanțare există și sunt mai accesibile decât par. De exemplu, creditele IFN reprezintă o opțiune rapidă și flexibilă pentru cei care vor să acționeze acum, fără să aștepte ca economiile să ajungă la nivelul potrivit. Diferența dintre a investi în tine azi și a amâna pentru mai târziu poate fi, în practică, diferența dintre o promovare obținută anul acesta și una amânată cu trei ani.

Concret, o sumă modestă poate fi suficientă pentru a face un pas semnificativ înainte. Un credit de 5.000 de lei acoperă confortabil un curs de specializare de calitate, o certificare internațională sau achiziția unui echipament profesional, investiții cu randament direct și măsurabil în carieră. Nu este o cheltuială, ci o decizie financiară calculată: plătești astăzi o sumă mică pentru a accesa oportunități mai mari mâine. Iată care sunt cele cinci investiții cu cel mai mare impact la costuri reduse.

O certificare recunoscută internațional

Certificările profesionale sunt, în multe domenii, biletul de acces către salarii mai mari și oportunități mai bune. Un certificat PMP pentru manageri de proiect, o atestare Google Analytics pentru specialiștii în marketing, un AWS Cloud Practitioner pentru cei din IT sunt doar câteva exemple de semnale pentru angajatori că ești serios în privința domeniului tău. Costurile variază între câteva sute și câteva mii de lei, iar recuperarea investiției se măsoară adesea în luni, nu în ani. O certificare corect aleasă poate justifica o negociere salarială sau poate deschide ușa către un angajator la care nu ai fi avut șanse fără ea.

Un curs de comunicare sau de public speaking

Indiferent de domeniu, capacitatea de a comunica clar, convingător și cu încredere este una dintre cele mai valoroase abilități profesionale. Și, surprinzător, este una dintre cele mai neglijate. Mulți profesioniști extrem de competenți tehnic sunt frânați în carieră tocmai de incapacitatea de a-și prezenta ideile eficient, în fața unui client, a unui board sau într-o negociere. Un curs de comunicare sau de public speaking, chiar și unul online de câteva sute de lei, poate transforma complet modul în care ești perceput profesional. Impactul se simte imediat, în ședințe, în prezentări, în interviuri.

Abonamentul la o platformă de învățare continuă

Platforme precum Coursera, Udemy, LinkedIn Learning sau Pluralsight oferă acces la mii de cursuri din toate domeniile, la costuri lunare accesibile. Un abonament anual la una dintre aceste platforme costă echivalentul câtorva mese la restaurant și oferă în schimb acces nelimitat la conținut creat de profesioniști din întreaga lume. Disciplina de a dedica două-trei ore pe săptămână învățării active pe astfel de platforme poate construi, în 12 luni, un set de competențe noi care să justifice o schimbare de rol sau o creștere salarială semnificativă.

Participarea la un eveniment profesional sau conferință de specialitate

Conferințele și evenimentele de industrie sunt subestimate ca instrument de dezvoltare profesională. Dincolo de conținutul prezentat, adesea valoros și actualizat, valoarea reală stă în conexiunile pe care le poți face. O conversație cu un speaker, o carte de vizită schimbată la pauza de cafea, o discuție cu un recrutor prezent la eveniment, toate acestea pot deschide uși pe care niciun CV trimis online nu le-ar fi deschis. Costul unui bilet la o conferință de specialitate este, în cele mai multe cazuri, una dintre cele mai rentabile investiții profesionale pe care le poți face într-un an.

Un mentor sau un program de coaching profesional

Mentoring-ul este poate cea mai subestimată resursă de dezvoltare profesională. Accesul la experiența cuiva care a parcurs deja drumul pe care vrei să îl urmezi poate comprima ani de învățare prin încercări și greșeli în câteva luni de ghidare directă. Există astăzi platforme dedicate care conectează profesioniști cu mentori din același domeniu, la costuri rezonabile. Un program de coaching de câteva ședințe poate clarifica o direcție de carieră, poate pregăti o negociere importantă sau poate oferi perspectiva externă de care ai nevoie pentru a face un pas pe care îl amâni de prea mult timp.

Dintre toate tipurile de investiții disponibile, cea în propria dezvoltare profesională are un avantaj pe care nicio altă investiție nu îl poate oferi: randamentul este direct proporțional cu efortul depus și nu depinde de piețe, de conjunctură sau de noroc. Fiecare abilitate dobândită, fiecare certificare obținută, fiecare conexiune construită se adaugă unui capital profesional care crește constant și care nu poate fi niciodată luat înapoi. Singurul lucru care poate sta în calea acestei investiții este decizia de a o amâna, iar amânarea, în materie de carieră, are întotdeauna un cost.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit, marți, pe holurile Parlamentului, despre șansele continuării actualei coaliții de guvernare cu Ilie Bolojan în funcția de premier.

El a afirmat faptul că vede posibilă o conciliere între PNL și PSD, întrucât actuala coaliție trebuie să meargă înainte.

„Până în ultima clipă totul este posibil. Vă dați seama că eu, în 2023, când PSD și PNL cu Iohannis împreună ne-au scos de la guvernare, eu am stat la masă până în ultima clipă căutând soluții. Deci, până în ultima clipă există speranță, șansa că se va găsi o soluție de compromis, fiindcă trebuie să meargă această coaliție înainte”, a precizat Kelemen Hunor.

Acesta a continuat spunând că nu a fost contactat de preşedintele Nicuşor Dan pentru o discuţie privind coaliţia.

”Eu nu am fost anunțat, am auzit declarațiile de la Timișoara, dar eu nu am fost contactat, nu am fost invitat, deci nu cunosc programul în acest sens. Dacă va fi, nu va fi, vom vedea. Când ne contactează cineva, răspundem cu da”, a adăugat liderul UDMR.

Totodată, Kelemen Hunor s-a declarat optimist că Nicuşor Dan va reuşi o mediere între partidele din actuala coaliţie, ca să le ţină unite.