Banner-ul uriaș a stârnit controverse la Seul, potrivit Le Figaro. Autoritățile din Coreea de Sud au protestat după apariția mesajului pe clădirea ambasadei Rusiei de la Seul. Pe banner scrie „Victoria va fi a noastră”.

„Guvernul sud-coreean a susținut întotdeauna că invazia Rusiei în Ucraina a fost un act ilegal. În acest context, am informat partea rusă despre poziția noastră cu privire la afișarea recentă a unui banner pe pereții exteriori ai ambasadei Rusiei din Seul și la declarațiile publice făcute de ambasadorul rus în Coreea de Sud”, a declarat duminică Ministerul sud-coreean de Externe într-un comunicat.

Incidentul s-a produs cu puțin timp înainte de împlinirea a patru ani de la începutul războiului din Ucraina. În plus, autoritățile din Coreea de Sud sunt îngrijorate de implicarea tot mai mare a vecinilor din Coreea de Nord în războiul din Ucraina.

Coreea de Nord furnizează echipament militar și a trimis mii de militari să lupte alături de Moscova împotriva Ucrainei. Potrivit Seulului, cel puțin 2.000 dintre aceștia au fost uciși.

Ambasadorul Rusiei la Seul, Gheorghi Zinoviev, a subliniat recent „importanța contribuției trupelor nord-coreene la eliberarea părții sudice a regiunii Kursk de forțele ucrainene” începând cu 2024, în timpul unei întâlniri cu jurnaliști sud-coreeni, conform ziarului Chosun Ilbo.

În 2024, Coreea de Sud și-a exprimat „profunda îngrijorare” după ce parlamentarii ruși au ratificat un tratat de apărare între Rusia și Coreea de Nord. Seulul și Phenianul nu au semnat niciodată un tratat de pace la sfârșitul Războiului din Coreea (1950-1953).

Nemesio Oseguera Cervantes, cunoscut sub pseudonimul „El Mencho”, un infractor de notorietate mondială, a fost lichidat duminică în cursul unei intervenții militare mexicane. Această informație a fost confirmată de către oficialii federali pentru presa locală, mai scrie Il Post.

Oseguera, în vârstă de 59 de ani, se afla la cârma Cártelului Jalisco Nueva Generación (CJNG). Cartelul este una dintre cele mai vaste și agresive grupări infracționale din Mexic. A fost înființată în anul 2010 și recunoscută pentru metodele sale extrem de brutale.

#ÚltimaHora Nemesio Oseguera Cervantes, ‘El Mencho’, fue detenido en Tapalpa, Jalisco, donde fue herido en un operativo con colaboración de EU, y perdió la vida en camino a CDMX; reportan 7 muertos. https://t.co/2bXDXpjt0R

— REFORMA (@Reforma) February 22, 2026

Conform declarațiilor ministrului mexican al Apărării, Oseguera a fost rănit într-o confruntare armată cu forțele de ordine în orașul Tapalpa, din statul Jalisco. El a decedat ulterior în timpul transportului către Ciudad de México.

Manifestări violente în diverse localități

După publicarea veștii despre decesul șefului cartelului, membrii CJNG au inițiat acțiuni violente în numeroase orașe din Mexic.

În metropola Guadalajara și în populara stațiune turistică Puerto Vallarta, autovehicule au fost incendiate și importante căi de acces au fost blocate.

Guvernatorul statului Jalisco, Pablo Lemus Navarro, a declarat stare de alertă. Au fost suspendate serviciile de transport public și s-a solicitat cetățenilor să rămână pe cât posibil în propriile locuințe, până la restabilirea ordinii.

De asemenea, Ambasada Statelor Unite în Mexic a emis o recomandare pentru cetățenii americani, sfătuindu-i să evite călătoriile și să rămână în clădirile de reședință. Alerta a fost emisă pentru statele Tamaulipas, Michoacán, Guerrero și Nuevo León.

O organizație criminală cu amprentă globală

CJNG este definit ca un grup infracțional transnațional, cu operațiuni extinse în mai multe națiuni din America Latină. Grupul deține rețele de distribuție a substanțelor interzise active pe toate continentele.

Autoritățile din Statele Unite instituiseră o recompensă de 15 milioane de dolari pentru orice informație ce ar fi putut conduce la prinderea lui Oseguera. El era considerat printre cei mai influenți și periculoși lideri ai lumii interlope din ultimul deceniu.

Dispariția sa ar putea declanșa o nouă serie de conflicte interne și o creștere a nivelului de violență în Mexic, într-un peisaj deja marcat de ani de confruntări acerbe între diverse carteluri și instituțiile de securitate.

Luni dimineață nu sunt drumuri naționale sau autostrăzi cu circulația oprită ca urmare a vreunui eveniment rutier sau a condițiilor meteo nefavorabile, transmite Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Este semnalată ceață, cu scăderea vizibilității sub 200 de metri, pe alocuri sub 50 de metri, pe mai multe drumuri din județele Dolj, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Mehedinți, Olt, Teleorman, Tulcea, dar și în municipiul București, iar în funcție de condițiile locale, este favorizată formarea ghețușului.

De asemenea, vizibilitatea în trafic este redusă din cauza ceții la sub 200 de metri pe mai multe tronsoane din autostrăzile A0 Centura București, A1 București-Pitești, A2 București-Constanța, A3 București-Brașov și A7 Ploiești-Adjud.

Pentru reducerea riscului rutier,polițiștii recomandă șoferilor să circule cu o viteză adaptată condițiilor de trafic și de drum și să-și asigure o bună vizibilitate din autovehicul.

Se recomandă, de asemenea, creșterea distanței de siguranță între autovehicule și evitarea depășirilor riscante.

În primele zile ale lunii februarie, Marea Baltică a pierdut aproximativ 275 de miliarde de tone de apă. Această pierdere masivă a condus la atingerea unui nivel cu 67 cm mai mic decât orice valoare înregistrată din anul 1886. Este un contrast mare față de tendința globală de creștere a nivelului oceanelor, acest bazin semiînchis manifestând un fenomen invers, mai arată Euronews.

Institutul de Oceanologie al Academiei Poloneze de Științe a identificat cauza imediată a acestui fenomen: o combinație de vânturi puternice din est și un sistem atmosferic de înaltă presiune. Acestea au acționat împreună pentru a împinge masa de apă prin strâmtorile daneze către Marea Nordului.

Cu toate acestea, experții subliniază că astfel de episoade extreme sunt strâns legate de schimbările climatice și de destabilizarea vortexului polar. Această destabilizare alterează curenții atmosferici, ducând la apariția unor blocaje meteorologice atipice și de lungă durată.

„Efectul de frigider deschis” și accelerarea încălzirii în Arctica

Oamenii de știință explică acest fenomen prin așa-numitul „efect de frigider deschis”. Practic aerul rece din zona arctică se deplasează spre sud, ca urmare a încălzirii accelerate a regiunii Arctice, o zonă care se încălzește de patru ori mai rapid decât media globală.

Topirea ghețarilor, desalinizarea apelor și creșterea temperaturilor perturbă echilibrul delicat al ecosistemelor marine. Apele mai calde și cu un conținut redus de sare stimulează înflorirea algelor, un proces care reduce semnificativ nivelul de oxigen. De asemenea, afectează grav biodiversitatea acvatică.

Biologii marini atrag atenția că modificările climatice accelerează o reorganizare a speciilor în regiunile nordice. Speciile provenite din habitate mai sudice își extind aria de răspândire către nord, intrând în competiție cu fauna arctică autohtonă.

În paralel, creșterea temperaturii oceanelor generează fenomenul de albire a coralilor. Este un proces devastator în care recifele își pierd algele simbiotice esențiale și se degradează rapid.

Experții avertizează că, în urma unui val de căldură marină, un recif plin de viață se poate transforma într-un deșert subacvatic în decurs de doar câteva săptămâni.

Marea Baltică: mai puțin poluată, dar tot mai expusă riscurilor

Deși, în deceniile recente, organizația HELCOM și eforturile comune ale statelor riverane au contribuit la o reducere a poluării, Marea Baltică continuă să fie un ecosistem fragil. Salinitatea sa redusă limitează varietatea speciilor marine, iar starea populației de cod este deosebit de precară.

Specialiștii avertizează că procesul natural de auto-purificare al acestei mări este lent și ar putea necesita decenii pentru a-și face simțite efectele.

Intenția vine în contextul în care pare să crească impulsul pentru extinderea UE. Bruxelles lucrează la un plan care ar putea acorda Ucrainei statutul de membru parțial al blocului încă din 2027, iar Muntenegru a încheiat luna trecută un alt capitol de negocieri în procesul de aderare.

Guvernul din Islanda a promis organizarea unui referendum în acest sens, în condițiile în care negocierile au fost înghețate anterior, în 2013. Accelerarea votului vine și în urma deciziei Washingtonului de a impune tarife Islandei și a amenințărilor lui Donald Trump de a anexa Groenlanda.

Două persoane au declarat sub protecția anonimatului pentru POLITICO faptul că parlamentul islandez ar trebui să anunțe data votului în următoarele săptămâni. În cazul în care islandezii se pronunță în favoarea aderării, țara ar putea deveni membră UE înaintea oricărei alte țări candidate, a spus una dintre persoane.

„Discuțiile privind extinderea se schimbă. „Se pune din ce în ce mai mult accentul pe securitate, pe apartenență și pe păstrarea capacității noastre de a acționa într-o lume în care sferele de influență sunt în concurență. Acest lucru privește toți europenii”, a declarat pentru POLITICO Marta Kos, comisarul european pentru extindere.

Amenințările lui Trump au grăbit ideea aderării

Discuțiile de aprofundare a relației dintre UE și Islanda și chiar reluarea negocierilor de aderare au început înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă. Totuși, amenințările acestuia în privința Islandei au urgentat calendarul discuțiilor privind aderarea la blocul comunitar.

„Cred că faptul că Islanda a fost menționată de patru ori într-un discurs al lui Trump [la Forumul Economic Mondial de la Davos luna trecută, în timp ce președintele SUA vorbea despre Groenlanda] a atras cu siguranță atenția”, a spus, pentru POLITICO, un alt oficial al UE familiarizat cu situația, adăugând că „trebuie să fie neliniștitor pentru o țară mică”.

Negocieri privind aderarea la UE, înghețate în 2013

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în plină criză financiară. Patru ani mai târziu, în decembrie 2013, guvernul de la momentul respectiv a înghețat negocierile, invocând redresarea rapidă a economiei islandeze.

În martie 2015, Islanda a solicitat să nu mai fie considerată țară candidată la aderarea la UE. Înainte de înghețarea negocierilor în 2013, Islanda încheiase o treime din capitolele de negociere.

În contextul în care situația geopolitică s-a schimbat în ultimul deceniu, sondajele privind intenția de a adera la UE indică faptul că sprijinul acestei idei este în creștere, mai notează POLITICO.

Care este obstacolul principal

Un fost președinte al Islandei, Guðni Thorlacius Jóhannesson, a declarat pentru POLITICO faptul că „aderarea ar putea întâmpina unele obstacole politice interne foarte dificile pe parcurs”.

Cel mai mare obstacol potențial îl reprezintă drepturile de pescuit, o industrie cheie în Islanda și o problemă importantă în timpul negocierilor din ultima perioadă.

„În cele din urmă, totul se reduce la pește, asta a fost întotdeauna problema”, a declarat primul oficial al UE.

Cu toate acestea, negocierile de aderare ar putea avansa rapid. Islanda este membră a Spațiului Economic European și face parte din spațiul Schengen, multe dintre legile UE fiind deja în vigoare în această țară.

Susținătorii pro-democrație din Hong Kong care au depus contestațiile s-au numărat printre cei 47 de activiști acuzați în 2021 de conspirație la subversiune pentru implicarea lor într-o alegere primară neoficială, potrivit AP.

Urmărirea penală în masă care a implicat unii dintre cei mai cunoscuți activiști a zdrobit o mare parte din mișcarea pro-democrație a orașului, odinioară înfloritoare, care a atins un apogeu odată cu protestele masive antiguvernamentale din 2019.

Patruzeci și cinci dintre inculpați au fost condamnați la pedepse cuprinse între patru și zece ani în 2024, pedepsele lor fiind criticate de guvernele străine și de grupurile pentru drepturile omului.

Unsprezece activiști, membri ai parlamentului, care au făcut apel împotriva condamnărilor și-au pierdut mandatele de parlamentari.

Toate apelurile împotriva sentințelor, depuse de 10 dintre ei și de un alt activist, au fost, de asemenea, respinse de Curtea de Apel.

Pe fondul protestelor din 2019, tabăra pro-democrație căuta să obțină câștiguri în alegerile legislative din 2020. Alegerile primare neoficiale aveau scopul de a selecta candidații pro-democrație pentru alegerile oficiale.

Condamnările au înăbușit disidența din Hong Kong

În timpul procesului, procurorii au declarat că activiștii au avut ca scop paralizarea guvernului din Hong Kong și forțarea liderului orașului să demisioneze, urmărind să obțină o majoritate legislativă și folosind-o pentru a bloca bugetele guvernamentale fără discriminare.

Judecătorii de la curtea de apel au decis că planul este ilegal în sensul legii securității, spunând că a fost conceput și susținut de juristul Benny Tai – pe care instanța inferioară l-a descris drept creierul – ca o „armă constituțională de distrugere în masă” în scopul răsturnării ordinii constituționale a orașului.

Criticii au spus că condamnările activiștilor ilustrau modul în care autoritățile au înăbușit disidența în urma protestelor din 2019. Guvernele de la Beijing și Hong Kong insistă că legea securității naționale era necesară pentru stabilitatea orașului.

PACE – Întâi România a depus săptămâna trecută o moțiune simplă împotriva Oanei Țoiu, ministra Afacerilor Externe. Moțiunea este susținută de grupul parlamentar al AUR și vizează modul în care ministra Oana Țoiu a reprezentat România în procesul decizional european privind Acordul UE-MERCOSUR.

Moțiunea simplă este intitulată „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune „da” altora și „nu” propriilor cetățeni”.

Potrivit iniţiatorilor, susţinerea acordului MERCOSUR „nu a fost o eroare tehnică şi nu a fost o scăpare procedurală, ci o opţiune politică asumată, cu efecte economice profunde şi negative pentru România”.

În document se mai precizează că „fermierii români sunt expuși unei concurențe neloiale din partea unor produse provenite din state care nu respectă aceleași standarde de mediu, siguranță alimentară și costuri de producție impuse agricultorilor români”. Inițiatorii acestui demers mai critică faptul că „această decizie a fost luată fără consultare interministerială reală” și că „ministrul Agriculturii a declarat public ca nu a fost consultat în stabilirea poziției României”.

Moțiunea simplă va fi dezbătută și supusă la vot în plenul Senatului, începând cu ora 16:00.

Propunerea privind înființarea unei versiuni britanice a ICE (Serviciul de Imigrare și Vamă din SUA) aparține Reform UK, potrivit Express. Anunțul oficial este așteptat luni. Zia Yusuf, reprezentatul partidului de extremă dreapta, va ține un discurs la Dover. El se va referi la metodele pentru a opri traversările ilegale din Canalul Mânecii, pentru a distruge bandele criminale și pentru a eradica extremismul islamist.

Analiștii susțin că reprezentantul Reform UK va descrie imigrația drept o „urgență de securitate națională” și va critica partidele tradiționale pentru că nu au reacționat atunci când societatea britanică a fost atacată.

Ce propune Reform UK: ICE și deportări

Partidul de extrema dreapta, aflat pe primul loc în sondajele britanice, vrea să copieze modelul controversatei agenții ICE din SUA. Aceasta ar trebui să expulzeze anual cel puțin 300.000 de oameni. Noua structură va avea spațiu pentru găzduirea a 24.000 de migranți ilegali în orice moment, conform propunerii. Spațiile de găzduire vor fi amenajate în foste unități militare și vor costa 2,5 miliarde de lire sterline. Avioanele cu persoane deportate vor zbura în fiecare zi, mai propun politicienii de la Reform UK.

De asemenea, se dorește eliminarea completă a statutului de Permise de Ședere pe termen nelimitat, reducerea beneficiilor sociale pentru cetățenii străini și înghețarea eliberării vizelor către țările care nu își acceptă propriii cetățeni înapoi.

Combaterea extremismului ar putea duce la scoaterea în afara legii a Frăției Musulmane și la revizuirea schemei antiteroriste Prevent. Totodată, Reform UK vrea să „protejeze moștenirea creștină a Marii Britanii” și să blocheze transformarea bisericilor în moschei. Polițiștii nu vor mai avea voie să publice mesaje pe TikTok, se va întări legislația privind reținerile și perchezițiile și vor fi înmulțite patrulele în cartiere. Nu în cele din urmă, Reform UK vrea să demareze un program fără precedent privind construcția de închisori.

Anticipând discursul de luni, Partidul Laburist a anunțat duminică faptul că Marea Britanie este o „națiune mândră, tolerantă și diversă” care se opune „politicii de diviziune alimentată de Reform”.

Filmul „One Battle After Another” a fost marele câștigător al galei de decernare a premiilor BAFTA, care a avut loc aseară. Filmul, regizat de Paul Thomas Anderson, a obținut șase trofee, inclusiv pentru cel mai bun film și cel mai bun regizor, conform The Guardian și Variety.

Ceremonia a fost prezentată de Alan Cumming, cunoscutul actor care a păstrat o atmosferă relaxată și a făcut glume cu invitații, încă de la monologul de deschidere. Pe parcursul evenimentului, Cumming a oferit gustări unor vedete și comentat momentele amuzante din public.

Printre primii câștigători s-au numărat Sean Penn, premiat pentru rol secundar în „One Battle After Another”, și Wunmi Mosaku, premiată pentru rol secundar în „Sinners”. Filmul „Frankenstein” a câștigat mai multe premii tehnice, inclusiv pentru decor, machiaj și costume.

Cea mai mare surpriză a fost victoria lui Robert Aramayo la categoria cel mai bun actor, după ce a primit și premiul Rising Star. El joacă în filmul biografic „I Swear”, o peliculă despre activistul John Davidson, care suferă de sindromul Tourette și a fost prezent, de altfel, la ceremonie.

Filmul „Sinners”, regizat de Ryan Coogler, a câștigat trei premii, mai exact pentru cel mai bun scenariu original, cea mai bună actriță în rol secundar și cea mai bună coloană sonoră.

Ryan Coogler a devenit primul câștigător de culoare la categoria scenariu original, iar după anunțul câștigului, el a urcat pe scenă unde a transmis un mesaj de încurajare pentru tinerii scriitori.

Filmul britanic „Hamnet” a câștigat premiul pentru cel mai bun film britanic, iar Jessie Buckley a primit premiul pentru cea mai bună actriță. Buckley a stârnit multe râsete în rândul publicului cu discursul său amuzant și sincer, în timpul căruia a uitat câțiva dintre ceilalți nominalizați.

„Sentimental Value” a devenit primul film norvegian care a câștigat un premiu BAFTA, după ce a obținut premiul pentru cel mai bun film străin.

Au existat, de asemenea, interpretări ale solistei EJAE, Audrey Nuna și Rei Ami, trupei „KPop Demon Hunters”, care au cântat live în Marea Britanie pentru prima dată, și ale lui Jessie Ware, care a interpretat un cover al piesei „The Way We Were” a Barbrei Streisand în secțiunea In Memoriam.

Înainte de ceremonie, „One Battle After Another” conducea plutonul nominalizărilor cu 14 – puțin sub recordul de 16 stabilit de „Gandhi” – urmat îndeaproape de „Sinners” al lui Ryan Coogler cu 13.

Atât „Hamnet” al lui Chloé Zhao, cât și „Marty Supreme” al lui Josh Safdie aveau 11 nominalizări, deși acesta din urmă a fost practic exclus complet de la premiile BAFTA, egalând recordul pentru cele mai multe pierderi din istorie.

LISTA CÂȘTIGĂTORILOR

Cel mai bun film

• „Hamnet” – Liza Marshall, Pippa Harris, Nicolas Gonda, Steven Spielberg, Sam Mendes
• „Marty Supreme” – Timothée Chalamet, Anthony Katagas, Eli Bush, Ronald Bronstein, Josh Safdie
• „One Battle After Another” – Adam Somner, Sara Murphy, Paul Thomas Anderson (CÂȘTIGĂTOR)
• „Sentimental Value” – Maria Ekerhovd, Andrea Berentsen Ottmar
• „Sinners” – Zinzi Coogler, Sev Ohanian, Ryan Coogler

Cel mai bun film britanic

• „28 Years Later” – Danny Boyle, Andrew Macdonald, Peter Rice, Bernard Bellew, Alex Garland
• „The Ballad of Wallis Island” – James Griffiths, Rupert Majendie, Tom Basden, Tim Key
• „Bridget Jones: Mad About the Boy” – Michael Morris, Tim Bevan, Eric Fellner, Jo Wallett, Helen Fielding, Dan Mazer, Abi Morgan
• „Die My Love” – Lynne Ramsay, Martin Scorsese, Jennifer Lawrence, Justine Ciarrocchi, Andrea Calderwood, Enda Walsh, Alice Birch
• „H Is for Hawk” – Philippa Lowthorpe, Dede Gardner, Jeremy Kleiner, Emma Donoghue
• „Hamnet” – Chloé Zhao, Liza Marshall, Pippa Harris, Nicolas Gonda, Steven Speilberg, Sam Mendes, Maggie O’Farrell (CÂȘTIGĂTOR)
• „I Swear” – Kirk Jones, Georgia Bayliff, Piers Tempest
• „Mr. Burton” – Marc Evans, Ed Talfan, Josh Hyams, Hannah Thomas, Trevor Matthews, Tom Bullough
• „Pillion” – Harry Lighton, Emma Norton, Lee Groombridge, Ed Guiney, Andrew Lowe
• „Steve” – Tim Mielants, Alan Moloney, Cillian Murphy, Max Porter

Cel mai bun regizor

• Yorgos Lanthimos, „Bugonia”
• Chloé Zhao, „Hamnet”
• Josh Safdie, „Marty Supreme”
• Paul Thomas Anderson, „One Battle After Another” (CÂȘTIGĂTOR)
• Joachim Trier, „Sentimental Value”
• Ryan Coogler, „Sinners”

Cel mai bun actor în rol principal

• Robert Aramayo, „I Swear” (CÂȘTIGĂTOR)
• Timothée Chalamet, „Marty Supreme”
• Leonardo DiCaprio, „One Battle After Another”
• Ethan Hawke, „Blue Moon”
• Michael B. Jordan, „Sinners”
• Jesse Plemons, „Bugonia”

Cea mai bună actriță în rol principal

• Jessie Buckley, „Hamnet” (CÂȘTIGĂTOARE)
• Rose Byrne, „If I Had Legs I’d Kick You”
• Kate Hudson, „Song Sung Blue”
• Chase Infiniti, „One Battle After Another”
• Renate Reinsve, „Sentimental Value”
• Emma Stone, „Bugonia”

Cel mai bun actor în rol secundar

• Benicio del Toro, „One Battle After Another”
• Jacob Elordi, „Frankenstein”
• Paul Mescal, „Hamnet”
• Peter Mullan, „I Swear”
• Sean Penn, „One Battle After Another” (CÂȘTIGĂTOR)
• Stellan Skarsgård, „Sentimental Value”

Cea mai bună actriță în rol secundar

• Odessa A’zion, „Marty Supreme”
• Inga Ibsdotter Lilleaas, „Sentimental Value”
• Wunmi Mosaku, „Sinners” (CÂȘTIGĂTOARE)
• Carey Mulligan, „The Ballad of Wallis Island”
• Teyana Taylor, „One Battle After Another”
• Emily Watson, „Hamnet”

Cel mai bun film într-o limbă străină

• „It Was Just an Accident” – Jafar Panahi, Philippe Martin
• „The Secret Agent” – Kleber Mendonça Filho, Emilie Lesclaux
• „Sentimental Value” – Joachim Trier, Maria Ekerhovd, Andrea Berentsen Ottmar (CÂȘTIGĂTOR)
• „Sirât” – Oliver Laxe, Domingo Corral
• „The Voice of Hind Rajab” – Kaouther Ben Hania, Nadim Cheikhrouha

Cel mai bun documentar

• „2,000 Meters to Andriivka” – Mstyslav Chernov, Michelle Mizner, Raney Aronson-Rath
• „Apocalypse in the Tropics” – Petra Costa, Alessandra Orofino
• „Cover-Up” – Laura Poitras, Mark Obenhaus, Olivia Streisand, Yoni Golijev
• „Mr. Nobody Against Putin” – David Borenstein, Helle Faber, Radovan Síbrt, Alžběta Karásková (CÂȘTIGĂTOR)
• „The Perfect Neighbor” – Geeta Gandbhir, Alisa Payne, Nikon Kwantu, Sam Bisbee

Odată cu intrarea în Postul Paștelui, cea mai lungă și mai aspră perioadă de post din calendarul creștin-ortodox, milioane de credincioși din România și din diaspora au început un timp dedicat reculegerii, curățirii sufletești și pregătirii pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.

Din punct de vedere religios, această perioadă amintește de postul ținut de Iisus Hristos în pustiu și îi îndeamnă pe credincioși la rugăciune, spovedanie, fapte bune și înfrânare.

Tradiții religioase și rânduieli bisericești

În această perioadă, slujbele din biserici capătă un caracter aparte. Canonul cel Mare, Liturghia Darurilor mai înainte sfințite și deniile din Săptămâna Mare sunt repere importante ale vieții liturgice.

Preoții men;ionează faptul că postul nu se rezumă doar la restricții alimentare, ci presupune o schimbare profundă a comportamentului și a relației cu cei din jur.

Zile cu dezlegare la pește în Postul Paștelui 2026:

• 25 martie 2026 — Buna Vestire (Blagoveștenia). Una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului ortodox, care amintește momentul când Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naște pe Iisus Hristos. În această zi se permite consumul de pește, deoarece bucuria sărbătorii „dezleagă” rigorile postului.
• 5 aprilie 2026 — Duminica Floriilor (Intrarea Domnului în Ierusalim). Ultima duminică din post înainte de Săptămâna Patimilor. În această zi, conform tradiției bisericești, se dă dezlegare la pește.

Obiceiuri populare păstrate din generație în generație

În mediul rural, Postul Paștelui este însoțit de numeroase obiceiuri tradiționale.

Gospodăriile evită petrecerile și nunțile, iar munca este organizată astfel încât să lase loc participării la slujbe. În unele zone, femeile încep curățenia de primăvară încă din primele săptămâni de post, considerând că ordinea din casă reflectă curățenia sufletului.

De asemenea, postul este asociat cu mâncăruri specifice de post, bazate pe legume, cereale și fructe, rețete simple care reflectă modestia și cumpătarea acestei perioade.

Chiar și într-un context modern, cu ritm alert și preocupări cotidiene, Postul Paștelui rămâne un reper spiritual important. Pentru mulți credincioși, este un prilej de reflecție, de reconectare cu valorile tradiționale și de solidaritate cu cei aflați în nevoie.