Cancelaria Prim-ministrului a transmis către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) un punct de vedere în cadrul dezbaterii publice privind modificarea regulilor de stabilire a garanțiilor financiare pentru racordarea la rețeaua electrică, garanții pe care dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice, eoliene și alte capacități de producție a energiei electrice trebuie să le constituie atunci când solicită racordarea la rețea, potrivit unui comunicat transmis de  Guvern miercuri seara.

Demersul vine după ce șeful Guvernului a anunțat, în conferință de presă de miercurea trecută de la Palatul Victoria, că are un set de propuneri în completarea regulamentului privind racordarea utilizatorilor la rețeaua electrică de interes public, pus în transparență decizională de Autoritatea Națională în Domeniul Energiei (ANRE), dar nu a trimis nicio observație sau amendament în termenul oficial de o lună, conform documentelor publice consultate de Mediafax.

Dezbaterea pe baza propunerilor primite este programată pentru joi dimineața, la ora 10:00, potrivit agendei anunțate de ANRE.

„Energia este unul dintre domeniile esențiale pentru dezvoltarea României. Astăzi, prețurile ridicate și instabilitatea din piață sunt rezultatul unor blocaje, al unor reguli care au încurajat specula și ineficiența și al unor întârzieri în investiții care s-au acumulat în timp. Avem rețele blocate de proiecte speculative, companii de stat cu indicatori de performanță nerelevanți, o piață afectată de volatilitate și întârzieri în dezvoltarea capacităților de stocare și a marilor investiții. Toate acestea se traduc în costuri mai mari pentru economie și pentru cetățeni”, a transmis Ilie Bolojan printr-o postare pe Facebook, în care semnalează că a semnat și a trimis propunere către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, în contextul dezbaterii care va avea loc mâine, privind modificarea regulamentelor prin creșterea garanțiilor pentru dezvoltatorii de proiecte din domeniu.

„Măsuri mai ferme și mai eficiente”

Propunerea ANRE vizează creșterea garanției de la 5% la 20% din tariful de racordare, măsură menită să reducă numărul proiectelor care blochează capacitate în rețea fără a fi realizate, prezintă Cancelaria, argumentând însă că analizele arată însă că această creștere, deși necesară, nu este suficientă pentru a rezolva problema.

„În prezent, doar o mică parte dintre proiectele aprobate ajung efectiv să fie construite, ceea ce indică existența unui fenomen speculativ semnificativ. În acest context, Cancelaria Prim-ministrului propune măsuri mai ferme și mai eficiente”, potrivit comunicatului citat.

Astfel, arată Executivul, în primul rând, creșterea mai consistentă a garanției financiare, prin una dintre următoarele două variante:

• o garanție fixă, de 30 EUR pentru fiecare kW instalat – o formulă simplă și transparentă, care leagă direct valoarea garanției de dimensiunea proiectului;
• o formulă mixtă, care combină 50% din tariful de racordare cu 20 EUR/kW instalat, astfel încât să fie luate în calcul atât dimensiunea proiectului, cât și costurile reale din rețea.

Ambele variante conduc la un nivel al garanției suficient de ridicat pentru a descuraja proiectele neserioase, dar fără a bloca investițiile reale, susțin reprezentanții Cancelariei.

„În al doilea rând, se propune ca garanția să fie constituită mai devreme în proces, încă din faza depunerii cererii de racordare. Această schimbare ar preveni situațiile în care sunt consumate resurse administrative pentru proiecte care nu au susținere financiară reală”, au transmis oficialii de la Palatul Victoria.

În al treilea rând, Cancelarie prim-ministrului recomandă reguli clare și transparente privind gestionarea garanțiilor, respectiv:

• executarea garanției dacă proiectul este abandonat nejustificat;
• returnarea treptată a sumelor pe măsură ce proiectul avansează;
• raportarea publică periodică a modului în care aceste garanții sunt utilizate.

Potrivit comunicatului, propunerile au în vedere și experiența Spaniei, unde mecanismul este mai strict și aplicat într-o etapă mai timpurie a procesului: În acest model, dezvoltatorii sunt obligați să depună o garanție fixă de 40 euro pentru fiecare kW instalat, iar această garanție trebuie constituită înainte de depunerea cererii de acces la rețea, nu ulterior analizei tehnice. În lipsa acestei garanții, cererea nu este luată în considerare. Totodată, garanțiile sunt administrate printr-un sistem centralizat al statului, iar proiectele care nu avansează pierd sumele depuse.

„Acest mecanism a permis eliminarea rapidă a proiectelor neviabile și reducerea blocajelor din rețea, fără a afecta investițiile reale, deoarece filtrează încă din faza inițială proiectele care nu au o susținere financiară solidă. Prin aceste măsuri, se urmărește reducerea blocajelor din rețea, creșterea transparenței și accelerarea proiectelor energetice serioase, în beneficiul întregii economii”, au transmis reprezentanții Cancelariei premierului.

Sub 10% din proiectele cu ATR au avansat

Potrivit datelor și graficelor prezentate de premier săptămâna trecută, în ultimii trei ani au fost înregistrare cele mai mari creșteri, 27.000 de MW, 30.000 de MW.

„Deci cea mai mare parte din aceste avize tehnice de racordare a fost emisă în ultimii trei ani de zile și suntem în situația în care, analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat. Din cei 80.000 de MW, în jur de 8.000 de MW au avansat. Asta înseamnă că 90% din aceste proiecte sunt cu caracter speculativ, cei care au obținut aceste proiecte nu intenționează să le dezvolte, ci urmăresc să le vândă. Ele oricum n-ar fi viabile, pentru că, depășind de foarte multe ori consumul nostru, nu pot fi… efectiv n-ai cui să vinzi această energie ipotetică, poate am alimenta și Europa Centrală, dar în mod efectiv blochează accesul investitorilor serioși care dispun de finanțări și nu se pot racorda. Cei care vor să facă investiții sunt nevoiți sau să cumpere aceste proiecte de la cei care și au rezolvat aceste ATR-uri sau să plătească costuri suplimentare, așa numitele întăriri de rețea, pentru a-și crește capacitatea rețelelor din zona respectivă, în așa fel încât să se poată conecta”, a explicat șeful Executivului pe 8 aprilie.

Proiectul de ordin pentru modificarea și completarea unor ordine ale preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei din domeniul racordării utilizatorilor la rețeaua electrică de interes public a fost pus în consultare publică pe 6 martie, iar termenul oficial de transmitere a observațiilor și propunerilor pentru măsurile propuse prin documentul supus consultării a fost de 30 de zile de la data publicării.

Astfel, până la termenul legal, care a expirat pe 6 aprilie, Guvernul nu se număra printre persoanele sau entitățile care au trimis propuneri sau amendamente, conform documentului de sinteză a observațiilor publicat pe site-ul ANRE.

Este vorba de peste 70 de propuneri, care acoperă peste 80 de pagini, făcute de persoane fizice și juridice, companii naționale – Transelectrica, Hidroelectrica, patronate și asociații reprezentative din domeniu, dar niciuna nu este atribuită Guvernului, potrivit documentului public consultat de Mediafax.

Documentul integral de sinteză, aici.

Un chirurg american este acuzat de omor din culpă pentru un incident care a avut în 2024 într-un spital din Florida, potrivit NBC News.

Se pare că medicul în vârstă de 44 de ani a încurcat organele în timpul procedurii. El este acuzat că a îndepărtat ficatul unui pacient în loc de splină.

Pacientul a fost un bărbat de 70 de ani. El a pierdut foarte mult sânge și a murit în urma intervenției.

Cazul a atras atenția publicului american. Medicul a fost pus sub acuzare de un mare juriu și luni a fost reținut în Miramar Beach, Florida.

Ulterior, el a fost transportat la închisoarea din comitatul Walton, iar marți a fost dus în instanță.

Administrația de la Washington a reacționat public după apariția unor informații legate de o posibilă extindere a armistițiului temporar dintre Statele Unite și Iran. Oficialii americani susțin că aceste afirmații nu sunt reale și că nu a existat o solicitare oficială în acest sens.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a clarificat poziția autorităților americane în cadrul unei intervenții adresate presei, scrie Sky News.

Karoline Leavitt a respins relatările apărute miercuri în spațiul public și a spus că negocierile continuă într-un cadru stabil.

„Am văzut niște relatări – din nou, relatări proaste – în această dimineață conform cărora am solicitat oficial o prelungire a armistițiului. Acest lucru nu este adevărat”, a spus Leavitt.

În același timp, reprezentanta administrației a precizat că dialogul dintre cele două părți, SUA și Iran, nu s-a oprit și că există un interes pentru continuarea discuțiilor diplomatice.

„În acest moment, rămânem foarte implicați în aceste negocieri, în aceste discuții. Ați auzit direct de la vicepreședinte [JD Vance] și de la președinte săptămâna aceasta că aceste conversații sunt productive și continue, iar aici ne aflăm acum.”, a adăugat aceasta.

Karoline Leavitt a completat că Statele Unite „se simt bine în legătură cu perspectivele unui acord” cu Iranul.

Întrebată despre locul în care ar putea avea loc următoarea rundă de discuții, ea a sugerat că nu vor exista schimbări majore în organizare.

Potrivit acesteia, negocierile „ar fi foarte probabil în același loc ca ultima dată”.

Guvernul din Olanda a decis să investească o sumă importantă în sprijinul militar pentru Ucraina. Autoritățile vor direcționa 248 de milioane de euro pentru producția de drone, considerate esențiale în conflictul cu Rusia, scrie Reuters.

Anunțul a fost făcut de ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgöz-Zegerius, după o reuniune desfășurată la Berlin, unde s-a întâlnit cu omologii din țările NATO și cu secretarul general Mark Rutte.

Aceasta a fost despre cât de importante sunt aceste echipamente în războiul din Ucraina și cât de eficiente ar fi ele pe front.

„Dronele joacă un rol crucial pe câmpul de luptă modern. Ucrainenii le folosesc cu o abilitate incredibilă pentru a respinge atacurile neîncetate rusești”, a declarat ministrul.

Programul prevede ca dronele să fie produse atât pe teritoriul Olandei, cât și în Ucraina. Inițiativa are și o componentă economică, deoarece implică firme din sectorul privat și oferă oportunități pentru industria locală.

„Datorită bunei cooperări cu Ucraina, învățăm direct din aceasta. Acest lucru oferă oportunități și pentru comunitatea noastră de afaceri”, a adăugat ea.

Sprijinul pentru Ucraina rămâne o prioritate pentru statele aliate. Potrivit datelor prezentate de ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, aliații au furnizat deja echipamente militare de peste 4,5 miliarde de dolari.

Autoritățile române aduc drept argument creșterea masivă de energie estimată într-un orizont de timp de zece ani pentru a atrage din piață un investitor cu un capital și proiecte livrate semnificative pentru a construi „gigafabrica” de inteligență artificială.

„Deși se preconizează că consumul intern de energie va rămâne relativ constant datorită investițiilor bazate pe tehnologii cu eficiență ridicată, se estimează că producția de energie din România se va dubla până în anul 2035, atingând 40 GW, creștere generată în proporție de 80% de noi capacități din surse regenerabile, potrivit Strategiei Energetice a României 2025–2035”, arată documentul detaliat atașat în cadrul procedurii anunțate miercuri, respectiv lansarea expresiei de interes pentru selecția unui lider de consorțiu pentru Black Sea AI Gigafactory.

„O inițiativă strategică de infrastructură de calcul”

Astfel, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor, cu sprijinul tehnic al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), anunță lansarea unei Expresii de Interes (EOI) pentru identificarea și preselectarea unui Lider de Consorțiu în vederea dezvoltării, structurării și implementării proiectului Black Sea AI Gigafactory în România.

Proiectul este conceput ca o inițiativă strategică de infrastructură de calcul pentru inteligență artificială, de relevanță națională și regională, menită să susțină dezvoltarea unor capabilități digitale și industriale avansate, să consolideze rolul României în ecosistemul european emergent al inteligenței artificiale și să poziționeze regiunea Mării Negre ca un amplasament important pentru infrastructura AI de nouă generație, potrivit comunicatului transmis miercuri.

• „România are în derulare un program amplu și ambițios de investiții privind producerea de energie electrică în centralele nucleare, care prevede (1) prelungirea duratei de viață a Unității 1 a CNE Cernavodă cu încă 30 de ani, în urma unui proces de retehnologizare, (2) extinderea capacității CNE Cernavodă prin dezvoltarea a două noi unități nucleare, Unitățile 3 și 4, și (3) dezvoltarea de tehnologii nucleare inovatoare, prin implementarea unui reactor modular mic (SMR) de tehnologie NuScale la Doicești.
• Astfel, dezvoltarea acestor capacități de producție de bandă va avea o contribuție deosebită la independența Sistemului Energetic Național al României, va consolida poziția acestuia în regiune și va sprijini tranziția energetică către neutralitatea climatică. În acest sens, participarea industriei nucleare la proiectul Gigafabrica de Inteligență Artificială de la Marea Neagră este importantă pentru susținerea programului de investiții la nivel național, contribuind la asigurarea unor surse de finanțare sigure și pe termen lung”, conform documentului detaliat.

Prin această EOI, Autoritatea Coordonatoare urmărește să identifice entități interesate și calificate, care dețin experiența, soliditatea financiară și capacitatea strategică necesare pentru a conduce pregătirea Proiectului, a constitui și coordona un consorțiu adecvat și a sprijini dezvoltarea unui concept de investiție credibil, scalabil și implementabil, în conformitate cu legislația română și a Uniunii Europene aplicabilă, arată inițiatorii.

În această etapă, EOI reprezintă un demers inițial de consultare a pieței și de preselectare. Scopul său este identificarea unui Lider de Consorțiu cu o capacitate și credibilitate demonstrate pentru un proiect de această natură și anvergură. În consecință, Autoritatea Coordonatoare nu solicită în această etapă un design tehnic final, o componență finală a consorțiului, o structură finală de investiții sau angajamente ferme de finanțare.

„Părțile interesate sunt invitate să transmită un concept orientativ de dezvoltare care să acopere, cel puțin, o fază inițială de implementare de aproximativ 20.000 de GPU-uri sau acceleratoare AI echivalente, împreună cu o abordare orientativă privind cererea, gradul de utilizare, scalabilitatea și livrarea proiectului. Orice astfel de informații transmise în această etapă vor fi considerate neangajante și vor fi utilizate exclusiv în scopul evaluării”, au transmis oficialii.

Bonitate financiară

Potrivit documentului citat, solicitanții vor furniza intervale orientative și ipoteze pentru pachetul investițional la care se gândesc, valorile nefiind însă obligatorii, ci prezentate doar în scop de comparabilitate.

Solicitanții sunt așteptați să  identifice și să cuantifice orice contribuție financiară și/sau alt sprijin guvernamental solicitat pentru proiect (dacă există), inclusiv forma, valoarea și calendarul acestuia. Astfel de solicitări vor fi evaluate din perspectiva necesității, proporționalității, raportului calitate-preț și a conformității cu normele UE aplicabile privind ajutorul de stat și cu considerațiile relevante de contabilitate națională, se arată în documente.

Cerințele eliminatorii prevăd ca liderul de consorțiu (sau societatea-mamă ultimă a acestuia) să demonstreze capitaluri proprii de cel puțin 500 milioane de euro, pe baza situațiilor financiare consolidate auditate (sau a raportului anual / raportării bursiere disponibile public care conține astfel de situații auditate) pentru ultimii ani fiscali disponibili.

De asemenea, liderul de consorțiu va demonstra o investiție (CAPEX agregat) de cel puțin un miliard de euro în cadrul unor proiecte comparabile livrate și/sau finanțate, în orice rol de dezvoltator, contractant EPC/DB, integrator, operator, sponsor (direct sau prin filiale).

Termen-limită pentru depunerea documentelor este peste două luni, respectiv pe 14 iunie.

Mai multe informații și pentru accesarea documentației complete aferente Expresiei de Interes (EOI), AICI.

În Dubai, unele hoteluri primesc călători. Altele pozează pentru fotografii. Cu silueta sa asemănătoare unei vele care se ridică de la marginea Golfului Persic, Burj Al Arab a aparținut mult timp acestei din urmă categorii, relatează Le Figaro.

Mai mult decât un palat, este o emblemă: un decor de carte poștală care a devenit un manifest arhitectural, plantat pe insula artificială ca un semn de punctuație în peisaj. La douăzeci și șapte de ani de la deschidere, aceast simbol al luxului este pe cale să treacă prin prima sa restaurare majoră, un proiect care durează aproximativ optsprezece luni și pe care Jumeirah îl prezintă atât ca o operațiune de conservare, cât și de transmitere.

Grupul hotelier vorbește despre un „program progresiv de restaurare” conceput pentru a „ păstra moștenirea sa pentru generațiile viitoare”. Cu alte cuvinte, nu este vorba doar de o simplă renovare, ci de o restaurare atent gândită, ca o piesă de colecție, cu mănuși albe, respect deliberat și un simț al prezentării ascuțit. Modernizarea Burj Al Arab nu este ca revopsirea unui hol anonim; este o refacere meticuloasă, având grijă să nu o superi pe divă.

Hotelul se închide temporar

Această operațiune este orice altceva decât improvizată. Jumeirah poziționează în mod clar proiectul ca pe o întreprindere pe termen lung. După mai bine de douăzeci și cinci de ani de funcționare continuă, Burj Al Arab intră într-o fază de conservare prezentată așa cum era de așteptat pentru o clădire de o asemenea anvergură. Pe plan intern, se vorbește despre o închidere pe durata construcției, cu cazări alternative pentru oaspeții care au deja rezervat.

Actrița australiană Ruby Rose a afirmat că artista Katy Perry ar fi agresat-o sexual într-un club de noapte din Melbourne în urmă cu aproape 20 de ani.

Poliția australiană a confirmat pentru publicațiile The Sydney Morning Herald și Herald Sun că a deschis o anchetă privind un caz de agresiune sexuală petrecut în Melbourne în 2010, scrie People.

„Poliția a fost informată că incidentul a avut loc într-un local autorizat din centrul orașului Melbourne. Deoarece ancheta este încă în curs, nu ar fi potrivit să facem alte comentarii în acest moment”, a declarat un purtător de cuvânt al Poliției din Victoria pentru The Sydney Morning Herald și Herald Sun.

Potrivit ABC, actriţa în vârstă de 40 de ani, cunoscută, printre altele, pentru rolul său din producţia „Orange is the New Black”, a spus marţi că a dat declaraţii la poliţie şi că, prin urmare, nu mai poate vorbi public despre acest caz.

„Începând de astăzi după-amiază, am finalizat toate declarațiile. Asta înseamnă că nu mai pot să comentez, să redistribui sau să vorbesc public despre niciunul dintre aceste cazuri sau despre persoanele implicate”, a spus ea, potrivit sursei citate.

Reprezentant al lui Katy Perry: „Acuzațiile difuzate sunt minciuni periculoase și iresponsabile”

Un reprezentant al lui Katy Perry a negat acuzaţiile.

„Acuzațiile difuzate pe rețelele de socializare de Ruby Rose la adresa lui Katy Perry nu sunt doar categoric false, ci sunt minciuni periculoase și iresponsabile”, a spus reprezentantul lui Katy Perry, potrivit People.

Ancheta vine la scurt timp după ce Rose a afirmat pe reţelele sociale că a fost agresată sexual de Perry când avea în jur de 20 de ani, un episod care, potrivit actriţei, i-a luat ani de zile să-l proceseze şi să-l facă public.

„Deși sunt foarte recunoscătoare că am reușit să rezist atât de mult încât să-mi găsesc vocea, acest lucru nu face decât să arate cât de puternic este impactul traumei și al agresiunii sexuale”, a scris ea într-o postare pe rețelele sociale.

Într-un mesaj video publicat pe X, premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că armata țării continuă atacurile împotriva Hezbollah – gruparea militantă susținută de Iran și cu sediul în Liban – și că a dat instrucțiuni Forțelor de Apărare Israeliene să continue consolidarea zonei de securitate din sudul Libanului.

„Forțele noastre continuă să lovească Hezbollah, suntem pe punctul de a cuceri Bint Jbeil. În același timp, ieri am dat instrucțiuni Armatei de Apărare a Israelului (IDF) să continue consolidarea zonei de securitate”, se arată în mesajul care însoțește videoclipul publicat de Netanyahu pe X.

SUA ține Israelul la curent în permanență cu privire la contactele cu Iranul, a spus Netanyahu, adăugând că obiectivele SUA și ale Israelului sunt aliniate.

„Prietenii noștri americani ne țin la curent în permanență cu privire la contactele cu Iranul. Obiectivele noastre sunt aceleași. În anticiparea unei posibile reluări a ostilităților, suntem pregătiți pentru orice scenariu”, a completat premierul israelian.

Anunțul vine după ce Netanyahu și cabinetul său de apărare s-au întâlnit mai devreme în cursul zilei pentru a discuta posibilitatea unui armistițiu în Liban.

Teheranul analizează o formulă prin care circulația navelor comerciale ar putea continua în zona omaneză a Strâmtorii Ormuz fără riscul unor atacuri, potrivit unei surse apropiate discuțiilor cu Statele Unite, citată de Reuters.

Măsura ar fi parte dintr-un posibil acord menit să reducă tensiunile.

Războiul a dus la cea mai mare perturbare a aprovizionării globale cu petrol și gaze din cauza întreruperii traficului de către Iran prin strâmtoare, care gestionează aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate.

Blocajele și restricțiile au afectat masiv traficul maritim, cu sute de petroliere și mii de navigatori blocați în zona Golfului de la declanșarea conflictului la 28 februarie.

Sursa citată, care a cerut anonimatul din motive de securitate, a explicat că Iranul ia în calcul o deschidere parțială a rutei maritime dinspre apele Omanului, fără intervenții din partea autorităților iraniene.

Totuși, detaliile au rămas neclare, inclusiv eventualele riscuri legate de mine maritime sau diferențele de tratament între nave comerciale obișnuite și cele asociate cu Israelul.

Nu a fost precizat dacă Iranul ar fi de acord să elimine orice mine pe care le-ar fi putut plasa în acea întindere de apă sau dacă tuturor navelor, chiar și celor legate de Israel, li se va permite să treacă liber, scrie tot Reuters.

Planul rămâne condiționat de poziția Washingtonului.

Teheranul transmite că orice progres depinde de acceptarea cerințelor sale în cadrul negocierilor bilaterale, un factor foarte important pentru o eventuală detensionare în Strâmtoarea Ormuz.

Convorbirea telefonică între premierul Ilie Bolojan și Péter Magyar a avut loc miercuri, au anunțat reprezentanții Palatului Victoria.

„Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut astăzi o convorbire telefonică cu Péter Magyar, prim-ministrul ales al Ungariei, pe care l-a felicitat pentru rezultatul obținut la alegeri, atât în nume personal, cât și în numele Guvernului României”, a transmis partea română.

În cadrul discuției, cei doi oficiali au abordat „stadiul și perspectivele de consolidare a relațiilor dintre România și Ungaria”. De asemenea, „a fost evidențiat interesul comun pentru dezvoltarea cooperării economice, precum și pentru avansarea proiectelor de interconectare în domeniul energiei.”

Nu în cele din urmă, cei doi au vorbit despre minorități, iar politicianul maghiar a fost invitat la București.

„Prim-ministrul României a menționat, de asemenea, rolul important al comunității maghiare din România în consolidarea relației bilaterale. La finalul convorbirii, premierul Ilie Bolojan i-a urat succes în exercitarea mandatului și i-a adresat invitația de a efectua o vizită oficială la București”, au precizat reprezentanții Palatului Victoria.