Fumul degajat s-a propagat rapid pe casa scării, determinând mai mulți locatari să iasă din clădire.

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență, echipajele de intervenție au acționat pentru stingerea focului, precum și pentru ventilarea spațiilor afectate de fum. Zece adulți, șapte bărbați și trei femei, s-au autoevacuat din bloc înainte sau în timpul intervenției pompierilor.

Reprezentanții ISU precizează că nicio persoană nu a avut nevoie de îngrijiri medicale, nefiind raportate cazuri de intoxicație cu fum. Incendiul a fost lichidat în jurul orei 03:31, fără a fi întâmpinate dificultăți în timpul operațiunii.

În urma evenimentului, au ars deșeuri menajere pe o suprafață de aproximativ trei metri pătrați, fără a fi afectate structura de rezistență a clădirii sau alte apartamente. Cauza izbucnirii incendiului urmează să fie stabilită de specialiști.

Pasagerii din aeroporturi din Franța, Germania, Italia, Spania, Belgia și Grecia se confruntă cu întârzieri semnificative la controlul de frontieră. Reprezentanții Airports Council International (ACI), citați de The Guardian, avertizează că situația ar putea deveni și mai dificilă în perioada de vârf din sezonul estival. „Această situație, în următoarele săptămâni și mai ales în lunile de vară, va deveni pur și simplu imposibil de gestionat”, a declarat Olivier Jankovec, directorul ACI Europe.

Ce este sistemul EES și de ce creează probleme

Sistemul EES a intrat complet în vigoare în spațiul Schengen și presupune colectarea datelor personale și biometrice ale cetățenilor din afara UE la intrarea și ieșirea din Uniune. Procesul include scanarea pașaportului, amprente și fotografiere, ceea ce prelungește timpul de procesare la frontieră. Comisia Europeană susține că înregistrarea durează în medie 70 de secunde. Totuși operatorii din aeroporturi afirmă că poate ajunge până la cinci minute per pasager. Din cauza acestor blocaje, ACI a cerut autorităților europene posibilitatea de a suspenda temporar verificările EES în situații critice. „Avem nevoie de capacitatea de a suspenda complet înregistrarea EES atunci când timpii de așteptare devin imposibil de gestionat”, a spus Jankovec. Reprezentanții aeroporturilor au cerut, de asemenea, extinderea excepțiilor existente pentru a reduce presiunea asupra punctelor de control.

Comisia Europeană minimalizează problemele

Executivul european susține că sistemul funcționează în general bine. „În marea majoritate a statelor membre nu există probleme”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. El a adăugat că eventualele dificultăți tehnice sunt limitate și sunt deja în curs de rezolvare. De la introducerea sistemului, peste 52 de milioane de intrări și ieșiri au fost înregistrate. Aproximativ 700 de persoane considerate un risc de securitate au fost chiar identificate. Problemele însă au avut deja consecințe nedorite. Potrivit unor relatări din presă, peste 100 de pasageri nu au reușit să se îmbarce într-un zbor din Milano către Manchester din cauza întârzierilor la controlul pașapoartelor. Reprezentanți ai industriei avertizează că astfel de situații ar putea deveni frecvente.

Critici dure din partea industriei aeriene

Directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, a criticat dur implementarea sistemului. A descris situația drept „un haos total”, sugerând amânarea aplicării complete până în toamnă. Problemele generate de EES apar într-un moment deja tensionat pentru sectorul aviatic european. Operatorii avertizează și asupra riscului unor perturbări în aprovizionarea cu combustibil, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al blocadei strâmtorii Ormuz. În aceste condiții, aeroporturile europene se confruntă cu o combinație de factori care ar putea afecta semnificativ traficul aerian în lunile următoare.

Războiul dintre SUA și Israel cu Iranul a dus la cea mai mare întrerupere din istorie a aprovizionării globale cu petrol și gaze, din cauza blocării de către Iran a traficului prin strâmtoare, care gestionează aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, conform Reuters.

Sute de petroliere și alte nave, precum și 20.000 de marinari, sunt blocați în Golful Persic de la începutul războiului, pe 28 februarie. Un armistițiu de două săptămâni a intrat în vigoare pe 8 aprilie, iar președintele american Donald Trump a declarat miercuri că războiul este aproape de final, dar controlul asupra Strâmtorii Ormuz rămâne o problemă cheie în cadrul negocierilor.

Sursa, care a refuzat să fie identificată din cauza caracterului sensibil al subiectului, a spus că Iranul ar putea fi dispus să permită navelor să utilizeze cealaltă parte a strâmtorii înguste, în apele teritoriale ale Omanului, fără niciun obstacol din partea Teheranului.

Sursa nu a precizat dacă Iranul ar fi de acord să îndepărteze și eventualele mine pe care le-ar fi plasat în acea zonă maritimă sau dacă toate navele, chiar și cele legate de Israel, ar avea voie să treacă liber.

Sursa a adăugat însă că propunerea depinde de disponibilitatea Washingtonului de a satisface cererile Teheranului, o condiție esențială pentru orice potențial progres în ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz.

O sursă occidentală din domeniul securității a declarat că propunerea de a permite navelor să treacă nestingherite prin apele teritoriale ale Omanului era în curs de elaborare, deși nu era clar dacă existase deja vreun răspuns din partea Washingtonului.

Strâmtoarea, o fâșie de apă de doar 34 km lățime între Iran și Oman, asigură trecerea de la Golful Persic la Oceanul Indian și este o rută principală pentru aprovizionarea cu energie din Orientul Mijlociu și alte bunuri vitale, inclusiv îngrășăminte.

Propunerea ar fi primul pas vizibil al Teheranului de a se retrage de la ideile mai combative lansate în ultimele săptămâni, care includeau taxarea navelor pentru trecerea prin calea navigabilă internațională și impunerea suveranității asupra strâmtorii, considerate de industria globală a transportului maritim ca măsuri unilaterale fără precedent, care încalcă convențiile maritime.

Țările membre ale Organizației Maritime Internaționale a ONU, reunite la Londra în această săptămână, au respins ideea impunerii de către Iran a unei taxe pentru navele care utilizează strâmtoarea, despre care OMI a afirmat că ar „crea un precedent periculos”.

Propunerea Iranului ar fi, de asemenea, primul pas către restabilirea statu quo-ului privind navigația prin strâmtoare, care a fost în vigoare timp de decenii, în ciuda confiscărilor periodice de către Iran a navelor care traversau calea navigabilă.

Așa-numitul sistem de separare a traficului în două sensuri, adoptat de agenția ONU pentru transport maritim în 1968 cu acordul țărilor din regiune, a creat actualul sistem de rutare a navelor, care împarte coridoarele de navigație prin apele iraniene și omaneze.

Luni, SUA au impus un blocaj asupra navelor petroliere care părăsesc porturile iraniene, iar traficul maritim general a rămas redus la minimum începând cu 28 februarie.

Cercetările recente arată că un factor de mediu mai puțin discutat ar putea contribui semnificativ la creșterea tensiunii arteriale în rândul populației globale, în special în zonele de coastă afectate de schimbările climatice, scrie Science Alert.

Pe măsură ce nivelul mărilor crește, apa sărată pătrunde tot mai mult în sursele de apă dulce, contaminând acviferele subterane utilizate pentru consumul uman. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în regiuni de coastă sau apropiate de coastă, multe dintre acestea situate în țări cu venituri mici și medii, unde apa subterană reprezintă principala sursă de băut. În aceste comunități, apa sărată și hipertensiunea arterială pot deveni o problemă majoră de sănătate publică, deoarece sodiul din apă este dificil de detectat gustativ.

O echipă internațională de cercetători, coordonată de Rajiv Chowdhury, profesor de sănătate globală la Florida International University, a realizat o analiză sistematică și o meta-analiză care a inclus 27 de studii populaționale din mai multe țări, însumând peste 74.000 de participanți.

Rezultatele arată că persoanele expuse la apă sărată au, în medie, o creștere de 3,22 mmHg a tensiunii sistolice și de 2,82 mmHg a tensiunii diastolice. Mai mult, riscul de a dezvolta hipertensiune este cu 26% mai mare, efectele fiind cele mai pronunțate în comunitățile de coastă.

Apa sărată, comparabilă cu sedentarismul

Deși creșterile de tensiune pot părea modeste la nivel individual, la scară largă acestea pot duce la un număr semnificativ de cazuri suplimentare de boli cardiovasculare. Cercetătorii subliniază că riscul asociat cu apa sărată este comparabil cu cel al sedentarismului, un factor de risc bine cunoscut.

În prezent, Organizația Mondială a Sănătății nu stabilește un prag de siguranță pentru sodiul din apa potabilă.

Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice.

Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state.

În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății.

Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante.

Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum.

În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale.

Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică.

„Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe.

În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.

„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu.

Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului.

Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic.

„Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta.

Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR.

„Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”.

„Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR.

Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative.

„Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu.

„Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.

Serviciul de Imigrare și Control Vamal al SUA (ICE) a deportat 442.637 de persoane din Statele Unite în cursul anului fiscal 2025 (între 1 octombrie 2024 și 30 septembrie 2025), conform statisticilor publicate recent și analizate de  Axios. Aproape 167.000 aveau cazier judiciar (condamnări și acuzații în curs). Aceasta reprezintă aproximativ 38% din totalul deportărilor, în timp ce administrația americană susține că încearcă să se concentreze, în urma adoptării unei legislații în acest sens, pe deportarea „celor mai răi dintre cei mai răi”, relatează Le Figaro.

Această cifră, care a apărut într-un raport de justificare a bugetului pentru Congresul SUA, este prima statistică oficială privind deportările publicată sub a doua administrație a lui Donald Trump. Oficiul de Statistică pentru Securitate Internă nu și-a actualizat datele de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. Numărul total de deportări este cu aproximativ 171.000 mai mare decât în ​​anul fiscal precedent, dar rămâne cu mult sub  promisiunea din campania lui Donald Trump de a deporta un milion de persoane pe an.

Deportările voluntare nu au fost incluse în raport

În plus, cifra extrem de mediatizată a „ autodeportărilor”, citată de Departamentul pentru Securitate Internă, nu a fost inclusă în raport. Prin intermediul aplicației „CBP Home”, imigranții fără acte pot alege să părăsească Statele Unite pe cont propriu. În schimb, biletul lor de avion este plătit și primesc un bonus de 1.000 de dolari. Comunicatele de presă ale Departamentului pentru Securitate Internă au raportat că peste două milioane de persoane s-au „autodeportat ”, fără a publica însă date periodice.

Raportul ICE, analizat de Axios, arată că obiectivul de a deporta un milion de persoane în următorul an fiscal rămâne neschimbat. Cu toate acestea, raportul bugetar al Departamentului pentru Securitate Internă preconizează deja mai puține fonduri pentru anul fiscal 2027 comparativ cu 2026.

Echipa Iranului „vine cu siguranță” la Cupa Mondială din 2026 din SUA, a declarat președintele FIFA, Gianni Infantino, potrivit CNBC. Infantino a spus că a vizitat recent echipa iraniană în cantonamentul din Antalya, Turcia, unde a aflat că jucătorii vor să joace.

„Iranul trebuie să vină, desigur. Ei își reprezintă poporul. S-au calificat. Jucătorii vor să joace”, a explicat președintele FIFA.

Echipa națională a Iranului a fost una dintre primele calificate la Cupa Mondială FIFA din 2026 care, pe lângă SUA, va fi găzduită de Canada și Mexic. Totuși, participarea iranienilor a fost sub semnul întrebării ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu.

„Având în vedere că acest regim corupt l-a asasinat pe liderul nostru, sub nicio formă nu putem participa la Cupa Mondială”, a declarat, luna trecută, ministrul Sporturilor din Iran.

Tot în martie, președintele american Donald Trump a spus și el că, deși echipa Iranului este „binevenită” la Cupa Mondială, „nu cred că este potrivit ca ei (iranienii n.r.) să fie acolo, pentru propria lor viață și siguranță”.

Iranul urmează să joace toate cele trei meciuri din faza grupelor în SUA: împotriva Noii Zeelande la Los Angeles pe 15 iunie, împotriva Belgiei tot la Los Angeles pe 21 iunie și împotriva Egiptului la Seattle pe 26 iunie. Dacă Iranul ar avansa în turneu, viitoarele sale meciuri ar avea loc tot în SUA.

Federația iraniană de fotbal a făcut o cerere către FIFA pentru a muta meciurile echipei sale în Mexic. Cerere a fost respinsă.

Președintele SUA, Donald Trump, a intensificat miercuri conflictul cu președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, afirmând că îl va demite pe șeful băncii centrale dacă acesta nu își va părăsi funcția „la timp”.

„Atunci va trebui să-l concediez, bine? Dacă nu pleacă la timp. M-am abținut să-l concediez. Am vrut să-l concediez, dar nu-mi place să fiu controversat”, a spus Trump în cadrul interviului pentru Fox Business.

Mandatul lui Powell în calitate de președinte expiră în data de 15 mai, iar Trump l-a nominalizat pe fostul guvernator al Fed, Kevin Warsh, ca succesor al său.

Pe de altă parte, chiar dacă mandatul lui Powell în calitate de președinte este aproape de final, mai are doi ani din mandatul său de guvernator. Deși majoritatea președinților Fed din trecut au părăsit banca centrală după ce au fost înlocuiți, Powell a ezitat să răspundă la întrebările repetate cu privire la ce intenționează să facă, scrie CNBC.

Procurorul SUA pentru Districtul Columbia, Jeanine Pirro, conduce o anchetă care vizează posibilitatea ca Powell să fi făcut declarații eronate în fața Congresului cu privire la proiectul de la sediul Fed din Washington, D.C.

Atât Trump, cât și Pirro au afirmat că ancheta privind clădirea Fed trebuie continuată, indiferent de modul în care aceasta afectează procesul de confirmare a lui Warsh.

„Ceea ce au făcut în acest sens este probabil corupt, dar, de fapt, este vorba de incompetență, iar noi trebuie să demonstrăm această incompetență”, a spus Trump.

Potrivit POLITICO, audierea lui Warsh în fața Comisiei pentru afaceri bancare este programată pentru 21 aprilie.

A fost a patra oară în acest an când Senatul a votat pentru cedarea puterilor sale de război președintelui într-un conflict pe care democrații îl consideră ilegal și nejustificat. Republicanii spun că își vor păstra încrederea în conducerea lui Trump în timp de război, deocamdată, invocând capacitățile nucleare ale Iranului și miza mare a retragerii. Însă parlamentarii republicani sunt, de asemenea, nerăbdători ca conflictul să se încheie – și este posibil să nu se supună puterii executive la nesfârșit, potrivit AP.

Unii republicani au precizat deja că vizează viitoarele alegeri care ar putea deveni un test important pentru președinte dacă războiul se prelungește.

Termen limită

Conform Legii puterilor de război din 1973, Congresul trebuie să declare război sau să autorizeze utilizarea forței în termen de 60 de zile de la începerea acestuia – un termen limită care va ajunge la sfârșitul acestei luni. Legea prevede o posibilă prelungire de 30 de zile a acestui termen limită, dar legislatorii au precizat clar că doresc ca administrația să elaboreze în curând un plan pentru încheierea conflictului.