Jaful de la Muzeul Drents de anul trecut ar fi putut să aibă consecințe și mai grave, pentru că hoții au încercat să mai fure încă un obiect: un coif aparținând Tezaurului Princiar Getic de la Cucuteni-Băiceni, evaluat la 3,2 milioane de euro.

Din fericire, virtina în care era expus era securizată și cele 7 lovituri de baros aplicate de hoți nu au reușit s-o spargă, în ciuda pagubelor considerabile aduse.

În documentele depuse în dosar, se vede că vitrina a fost lovită de șapte ori cu un baros, dar a rezistat atacului, arată rtvdrenthe.nl.

Un jaf mai scurt de un minut

În cele din urmă, atacatorii au reușit să sustragă alte piese extrem de valoroase: coiful de aur de la Coțofenești, prin excelență, piesa de rezistență a expoziției, și trei brățări din aur.

Întreaga operațiune a durat sub un minut, după care autorii au părăsit rapid muzeul.

Ulterior, coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări au fost recuperate, în urma unei înțelegeri încheiate între Parchet și doi dintre suspecți.

Pedepse diferite pentru suspecți

Pentru cei doi inculpați care au acceptat acordul cu procurorii a fost cerută o pedeapsă de trei ani și opt luni de închisoare. În schimb, pentru al treilea suspect, care nu a ajuns la o înțelegere și își susține nevinovăția, procurorii solicită o pedeapsă mai severă, de 5,5 ani de detenție.

Un artefact mai vechi și mai mare

Coiful de la Cucuteni-Băiceni, vizat în tentativa eșuată de furt, este unul dintre cele mai rare artefacte descoperite în România. Alături de coiful de la Coțofenești, este singurul realizat integral din aur.

Descoperit în 1959 și datând din secolul al V-lea î.Hr., acesta este mai vechi decât coiful de la Coțofenești, realizat în secolul următor. De asemenea, este și mai mare, având 34,5 centimetri înălțime și aproximativ 500 de grame, comparativ cu dimensiunile mai reduse ale piesei deja furate.

Deși mai puțin cunoscut publicului larg, coiful de la Cucuteni-Băiceni este considerat o piesă de valoare excepțională, în timp ce coiful de la Coțofenești este adesea comparat cu „Rondul de noapte” a României, fiind una dintre cele mai reprezentative opere ale patrimoniului național.

Procesul continuă

Procesul împotriva celor trei suspecți continuă, instanța urmând să audieze pledoariile apărării. Avocații celor doi inculpați care au încheiat acorduri cu Parchetul au anunțat intervenții scurte, în timp ce apărarea celui de-al treilea suspect ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a-și susține poziția.

Audierea este programată și pentru ziua de vineri, însă există posibilitatea ca dezbaterile să se încheie mai devreme.

“Good governance and results for Romanians. This must be everyone’s priority. The discussion is not about individuals, but about economic and social performance and the commitments made to Romanians. I am acting in good faith and firmly believe that this pro-European coalition must deliver, but this has not happened, and the data is concerning,” Victor Negrescu wrote on Facebook on Thursday.

He gave ten reasons why the pro-European coalition needs a realistic assessment of the situation as well as a change:

1. Eighty percent of Romanians believe the country is heading in the wrong direction. Eight out of ten Romanians are dissatisfied with the government led by Prime Minister Ilie Bolojan. This poses a risk to the future of Romania and the pro-European parties.
2. Over the past ten months, public debt has grown exponentially. According to analysts, the current government is the administration with the fastest rate of debt accumulation in the last 18 years, since the last crisis.
3. Over the past 10 months, taxes have risen exponentially, but tax revenue has remained nearly the same as in 2025. Most taxes have directly burdened citizens.
4. Consumption has fallen by nearly 25% due to misguided economic decisions. Mistrust and declining purchasing power are affecting Romanians. Vulnerable groups have been the hardest hit.
5. Inflation has risen compared to the previous period. Inflation has been around 10% in recent months, with Romania ranking among the highest in the EU.
6. The national minimum wage did not increase on January 1 as planned to keep pace with the decline in purchasing power. After tough negotiations, the increase is scheduled for July 1. The PSD supports maintaining fiscal support measures for employers.
7. The national budget for 2026 was proposed with a significant delay, causing disruptions in the implementation of investments.
8. Government management has been lacking in terms of transparency and dialogue with the press (examples: the SAFE case, the Mercosur case, and the way journalists were treated)
9. Incomplete information released that demonstrates bad faith both publicly and within the coalition (example: the protocol villa case)
10. Scandals (examples: the corruption case at PNL Vaslui, the Moșteanu case, the case of the evacuation of Romanians from the Middle East).

The Social Democrat points out that the list of problems is even longer and more complex.

“The reality is that there has never been a politician or government with such poor economic and social results that has been granted 10 months of leniency. I know that for right-wing activists, the easiest answer is that the PSD is to blame for everything. In a way, all political parties share some responsibility, but this is no excuse to perpetuate, purely out of political partisanship, a style of government that is leading Romania, according to actual economic and social indicators, in the wrong direction,” adds Negrescu.

He says that on April 20, over 5,000 colleagues from the Social Democratic Party are invited to express their opinion through a transparent and democratic consultation: “This referendum involves nationally and locally elected officials, professionals in various fields, people of all ages and diverse backgrounds, whom citizens know and support in their communities. These same colleagues voted a year ago for the pro-European coalition and rejected any government collaboration with extremists.”

The Social Democrat adds that the priority, however, must be “what we do after Monday”: “The Social Democratic Party has proposed a series of viable economic and social measures and is willing to sit at the negotiating table, together with President Nicușor Dan and the coalition parties, to find a formula, in good faith, through which we can structure the government in a way that allows it to perform effectively. The work of the entire government must be analyzed. Perhaps we can take the example of the European Parliament, where cooperation among pro-European parties has never depended on a single individual.”

Alexandru Nazare announced on Thursday that he had met with Jarrod Agen, director of the White House Council on Energy Dominance.

“Direct dialogue with the center of American power confirms that Romania is in one of the best positions in recent years in its relationship with the U.S. administration. We discussed strengthening cooperation in the energy sector, continuing the topics of previous visits to Washington: energy security, strategic investments, and Romania’s role as a regional energy hub. Specifically, we addressed financing opportunities, infrastructure development, and the involvement of American capital in major projects in the region,” reads the message posted on Facebook by the Minister of Finance.

The Council on Energy Dominance, a White House body, is tasked with accelerating strategic projects and coordinating agencies across sectors such as energy, the environment, trade, and foreign policy, Nazare explains, noting that “Jarrod Agen is one of the key figures in shaping the Trump administration’s energy policies.”

Nazare emphasized that, in the context of global competition for resources and the need to reduce energy dependence, Romania is in a strong position “with one of the most balanced energy mixes and the capacity to contribute to the region’s energy stability.”

“From the Ministry of Finance’s perspective, the priority is to capitalize on this opportunity by attracting investment, supporting strategic projects, and strengthening Romania’s position as a predictable and competitive partner. The partnership with the United States, including through direct dialogue with key U.S. government agencies, is essential to turning these opportunities into concrete results for the Romanian economy,” Nazare’s statement further noted.

Claudiu Manda, secretarul general al PSD, spune pentru Evenimentul Zilei că PSD va face pe 20 aprilie și o evaluare internă/autoevaluare a guvernării dar și a premierului Ilie Bolojan.

„Ne întreabă lumea de ce nu scăpăm de Bolojan. (…) Indicatorii economici arată că oamenii au sărăcit. (…) Noi am intrat la guvernare cu două linii roșii – să nu scadă puterea de cumpărare, să nu scadă investițiile. Ceea ce s-a întâmplat”.

„Îi păstrăm sau îi retragem sprijinul politic premierului Bolojan. Rămâne să vedem cum va fi formulată această întrebare. (…) Primul gest de responsabilitate îl așteptăm de la domnul Bolojan. Dacă 45% din cei care te-au susținut să fii prim ministru nu te mai susțin, corect, logic, ca să nu duci țara în criză, corect ar fi mulțumesc de colaborare, asta este, vedem ce facem de aici încolo. Dacă domnia sa nu dorește, va fi un termen de 48 de ore, 72 de ore (….) PSD nu vrea să mai continue cu domnul Bolojan. Nu vrem să ne retragem din această coaliție pro europeană, dar dacă se pune problema continuării, ar trebui să se regăsească mai mult propunerile făcute. (…) Omul nu este de dialog (…) Putem reevalua mecanismul de decizie în cadrul coaliției”, spune Manda.

Claudiu Manda spune că jumătate din publicul PSD este nemulțumit de guvernare.

„Dacă domnul Bolojan dorește să rămână, nu cu noi. Noi ne retragem miniștrii din Guvern. Nu suntem decidenți pentru ce trebuie sa facă PNL ul. Nu suntem decidenți pentru toata clasa politica. Noi suntem decidenți, cei 5000 de oameni pentru noi.

În momentul in care domnul Bolojan dorește să rămână în continuare la guvernare, foarte bine, nu cu noi. Că vrea să ramana 45 de zile, că vrea să rămână printr un vot pe care să-l obtina de la AUR, ca vrea sa rămână printr-o manevră din asta, combinatii cu AUR, gen nu bagă AUR motiune, nu voteaza AUR o motiune, rămâne asa.

Provizoriul este treaba domniei sale si atunci vorbim de cine tine si intretine, cine întretine și provoacă criza si poate ca exista o astfel de constructive, de aia tot vedem declaratii din acestea belicoase ca va rămâne, că nu si da demisia.

Probabil ca este asigurat din zona respectivă. Poate de aia are si, ca sa zic asa, rigiditatea în dialog cu noi, avand tot timpul construit, poate din spate un backup de genul asta. Sigur, va spun ca mi-e greu să cred că ar ramane USR si UDMR într -un guvern minoritar”.

Mesaje pentru USR

Secretarul general al PSD spune că dacă Ilie Bolojan va rămâne șeful unul Guvern minoritar, votul tot din Parlament trebuie să-l obțină:

„USR daca dorește să rămână într-un Guvern minoritar provizoriu, pentru ca si provizoratul ăsta de 45 de zile la un moment dat va trebui să se încheie printr-un vot pe care trebuie să și-i ia în Parlament.

Nu mai vrem să mai stăm în acest șpagat, de fiecare dată să amenințam: daca nu faceți asta, plecam de la guvernare. Daca nu faceți asta, plecam de la guvernare. Asta cu Petrică și lupul nu ne mai crede nici Petrică, nici lupul. Au ajuns glume din astea pe internet. Dacă nu se califică Romania, PSD ul se retrage de la guvernare. Dacă nu se deblochează Strâmtoarea Ormuz, PSD se retrage de la guvernare.

Adică e clar ca nu mai putem să stăm in acest șpagat, dar din păcate aceasta a fost cumva singurul instrument pe care l- am avut să putem să stopam din ambițiile domnului Bolojan sau din măsurile care sunt unele dintre ele exagerate”.

Ce se întâmplă după 45 de zile?

Secretarul general al PSD a explicat și ce se întâmplă după 45 de zile de eventual provizorat al Guvernului Bolojan fără social democrați:

„Dacă Ilie Bolojan vrea să rămână acolo, PSD se retrage de la guvernare. (…) Domnia sa are 45 de zile, va trebui să treacă prin Parlament un alt guvern, și de aici să vedem ce facem. Dacă așteptăm 45 de zile, dacă va exista o moțiune de cenzură inițiată de AUR, de noi

Dorește domnul Bolojan să rămână și are majoritate? Foarte bine pentru PSD. Dorește să rămână cu un guvern minoritar 45 de zile și de aici să prelungească criza? Foarte bine. Dorește să rezolve cât mai rapid situația – PNL și domnul Bolojan? Este foarte simplu”, a declarat Manda.

Secretarul general al PSD susține că, la un moment dat, președintele Nicușor Dan va trebui să medieze între „puterile pro-europene”.

Dintre aproximativ 1.700 de producători chestionați, 44% au spus că intenționează să investească în SUA, cu patru puncte procentuale mai puțin decât în sondajul din 2025 și prima scădere semnificativă de la pandemia de Covid-19 încoace, a anunțat DIHK joi, potrivit Bloomberg.

China a fost indicată drept destinație de investiții de 34% dintre respondenți, în creștere de la 31%, în timp ce ponderea pentru întreaga regiune Asia-Pacific a urcat cu cinci puncte procentuale, la 26%.

„Disputa comercială cu SUA alimentează incertitudinea și determină companiile să amâne deciziile”, a declarat Volker Treier, directorul pentru comerț exterior al DIHK. În Asia, firmele se orientează tot mai mult spre producția și vânzarea produselor direct pe piețele locale, în special în China și India, a spus el.

Zona euro a rămas de departe cea mai importantă regiune pentru investițiile externe ale companiilor germane.

„Stabilitatea sa, piața internă comună și moneda comună oferă condiții-cadru fiabile”, se arată în raportul DIHK. „Mai ales în perioade marcate de incertitudine geopolitică, acesta este un factor care nu trebuie subestimat atunci când se iau decizii de investiții”.

Un nou studiu dezvăluie un factor important al producției de metan în oceanul deschis. Cercetătorii au identificat un mecanism care ar putea deveni mai activ pe măsură ce planeta se încălzește.

Acest lucru ridică îngrijorări cu privire la un cerc vicios care ar putea intensifica schimbările climatice, potrivit ScienceDaily.

Metanul este un gaz cu efect de seră extrem de puternic. De ani de zile, oamenii de știință sunt nedumeriți de o contradicție. Apele de suprafață ale oceanului, care conțin mult oxigen, eliberează în mod constant metan în atmosferă.

Acest lucru este neașteptat, deoarece metanul este produs de obicei în medii lipsite de oxigen, cum ar fi zonele umede sau sedimentele din adâncurile oceanului.

Microbii și fosfatul stimulează producția de metan

Pentru a investiga acest mister, echipa a analizat un set de date global și a utilizat modele computerizate. Rezultatele lor indică un proces microbian specific.

Anumite bacterii produc metan pe măsură ce descompun materia organică, dar acest lucru se întâmplă doar atunci când fosfatul, un nutrient esențial, este în cantitate insuficientă.

În loc să fie rară, producția de metan în apele bogate în oxigen ar putea fi frecventă în regiunile în care nivelurile de fosfat sunt scăzute.

Încălzirea oceanelor ar putea crește emisiile de metan

Cercetarea analizează, de asemenea, modul în care acest proces s-ar putea dezvolta într-o lume în încălzire. Schimbările climatice încălzesc oceanul de la suprafață în jos, ceea ce crește diferența de densitate între apa de suprafață și straturile mai adânci.

Cu o amestecare mai redusă, mai puțini nutrienți ajung la suprafață.

Conform modelului echipei, acest lucru ar putea duce la o epuizare din ce în ce mai mare a fosfatului din apele de suprafață, creând condiții ideale pentru dezvoltarea microbilor producătoare de metan.

O potențială buclă de feedback climatic

Dacă se întâmplă acest lucru, oceanul ar putea elibera mai mult metan în atmosferă.

Deoarece metanul este un gaz cu efect de seră atât de puternic, acest lucru creează un ciclu îngrijorător.

Oceanele mai calde duc la mai multe emisii de metan, care contribuie apoi la o încălzire și mai mare.

Studiul evidențiază modul în care procesele microscopice din ocean pot avea impacturi globale de anvergură.

Schimbările din peisajul geopolitic internațional, inclusiv conflictul din Iran și incertitudinile din Orientul Mijlociu, influențează deja planurile de călătorie ale turiștilor europeni și internaționali. Analizele Global Research Group indică faptul că peste 2 milioane de persoane ar putea alege în acest an destinații din Europa Centrală, în locul celor din Asia sau Orientul Mijlociu.

În acest context, România este inclusă printre țările care ar putea beneficia de un flux suplimentar de turiști. Estimările arată un potențial de aproximativ 150.000 de vizitatori în plus, ceea ce ar genera cheltuieli de ordinul a 40 de milioane de euro în sectoare precum hoteluri și restaurante.

„Observăm o orientare clară către destinații europene considerate mai sigure, iar România are oportunitatea de a atrage o parte importantă din acest val suplimentar de turiști. Impactul economic ar putea fi semnificativ pentru Europa Centrală”, arată reprezentanți ai Global Payments România, citați în analiză.

La nivel regional, cele șase state analizate – Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria, România și Croația – ar putea primi între 1,1 și 2,5 milioane de turiști suplimentari în 2026, în funcție de evoluția contextului internațional. Împreună, aceste țări au atras anul trecut aproximativ 125 de milioane de turiști.

Datele indică și o posibilă redistribuire a fluxurilor turistice dinspre destinații mai îndepărtate sau considerate instabile către Europa, în special din piețe precum Germania, Austria, Franța, Belgia și statele nordice. În medie, turiștii care ajung în România ar avea șederi de 3–4 zile, similare cu cele din regiune.

Croația rămâne însă țara cu cel mai mare potențial de câștig din acest val turistic, urmată de Austria, Cehia și Ungaria, unde cheltuielile estimate sunt semnificativ mai mari în termeni absoluți.

Venituri suplimentare de circa 40 de milioane de euro pentru România

Pentru România, estimările plasează veniturile suplimentare la aproximativ 38-40 de milioane de euro, în condițiile unui consum mediu mai redus față de alte piețe din regiune, dar cu potențial de creștere în marile orașe și în zonele turistice consacrate precum litoralul Mării Negre, Brașov, Sibiu sau Cluj.

În paralel, creșterea numărului de turiști este corelată cu o extindere a plăților digitale în sectorul ospitalității. Potrivit acelorași date, piața POS din Europa Centrală ar putea crește cu 6-8%, pe fondul cererii tot mai mari pentru plăți contactless și soluții integrate în hoteluri și restaurante.

În România, tranzacțiile electronice din turism au depășit 260 de milioane de lei în sezonul de iarnă 2025–2026, în creștere față de anii anteriori, ceea ce confirmă o schimbare treptată în comportamentul de consum al turiștilor.

Datele BNR arată, de asemenea, o creștere generală a plăților cu cardul la nivel național, atât ca valoare, cât și ca volum, ceea ce susține tendința de digitalizare a serviciilor din turism și ospitalitate.

Pe acest fond, România intră în competiția regională pentru atragerea unui segment de turiști redirecționați din afara Europei, însă impactul final va depinde de stabilitatea geopolitică și de capacitatea industriei locale de a absorbi acest flux suplimentar.

Oamenii care devin mai fericiți pe măsură ce îmbătrânesc nu sunt cei pe care i-ai bănui. Nu sunt cei mai bogați sau cei mai sănătoși. Unii au soți decedați. Alții locuiesc în apartamente mici și conduc mașini vechi. Și totuși, ceva în ei se schimbă în bine, scrie experteditor.com.

Înțelepciunea convențională spune că fericirea vine din circumstanțe. Găsești slujba potrivită, economisești suficienți bani, rămâi sănătos. Dar cercetările psihologice contrazic această logică.

Ce spune știința

Circumstanțele externe reprezintă o parte surprinzător de mică din bunăstarea emoțională pe termen lung. Ceea ce face diferența este o schimbare internă pe care majoritatea oamenilor nu o face intenționat. Fie o descoperă prin crize, fie nu o face deloc.

Această schimbare se numește compasiune față de sine. Nu stimă de sine. Nu gândire pozitivă. Compasiunea față de sine este o orientare fundamental diferită față de propria suferință.

Psihologul Kristin Neff, care a studiat acest subiect timp de peste două decenii, o împarte în trei componente: bunătate față de sine în loc de autojudecată, recunoașterea umanității comune în loc de izolare și atenție conștientă în loc de supraidentificare cu gândurile dureroase.

De ce amărăciunea se instalează fără să o alegi

Oamenii amărâți nu aleg amărăciunea. Ei cad în ea din inerție. Fiecare rană neprelucrată devine un verdict. Șeful rău din 1994 nu e o amintire, e o dovadă că lumea e nedreaptă. Copilul care nu sună nu e o sursă de tristețe, e dovada că iubirea trădează întotdeauna.

Fiecare deceniu depune un alt strat de dovezi în acest sens. În cele din urmă, cazul devine incontestabil.

Costul fizic al amărăciunii

Cercetările confirmă că amărăciunea nu e doar o stare de spirit. Un studiu citat de USA Today a descoperit că gestionarea relațiilor interpersonale dificile poate accelera îmbătrânirea biologică la nivel celular. Oamenii care îți complică viața nu te epuizează doar, te pot îmbătrâni fizic.

În schimb, cei cu o viziune mai blândă asupra propriului proces de îmbătrânire s-au descurcat mai bine cognitiv și fizic, conform unui studiu național pe termen lung. Convingerile nu sunt decorative. Ele restructurează rezultatele.

Singura întrebare care contează

Calea amară și calea blândă se despart la o singură întrebare, pe care o înfruntăm de sute de ori de-a lungul vieții: voi trata această durere ca dovadă a deficienței mele sau ca dovadă a umanității mele?

Compasiunea față de sine nu șterge regretul. Nu face amintirile dureroase confortabile. Ceea ce face este să lase omul să le poarte fără să se înece în ele.

Președintele Nicușor Dan este acuzat de susținătorii săi că „a bătut palma cu PSD”, a ignorat avizele consultative ale CSM, că se află în contradicție cu pozițiile anterioare, că „a trădat valorile celor care l-au votat”, atunci când a numit procurorii șefi ai marilor parchete fără să țină cont de susținătorii săi.

Trebuie un președinte al României, la numirea procurorilor șefi, să țină cont de retorici și narative și nu de fapte? Cât de captivi sunt politicienii propagandei lor?

Cum poate fi dinamizată lupta anticorupție în România? Ce nu funcționează în parchete dar și în instanțele de judecată? Cât îngreunează supra-aglomerarea calitatea actului de Justiție? Există corupție în magistratură? Cine trebuie să o investigheze? Trebuie modificate, din nou, legile Justiției? De ce premierul Bolojan se luptă cu magistrații? De ce judecătorii vor să își separe carierele de procurori? Cât de atractivă mai este magistratura? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu judecătorul Tribunalului București – Mădălina Afrăsinie.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

Consiliul Federal a lansat o consultare publică asupra noilor măsuri, care ar urma să impună cetățenilor din afara UE și AELS obligația de a obține o autorizație înainte de cumpărarea unei locuințe în Elveția, informează Bloomberg.

Propunerea va putea primi observații până la data de 15 iulie.

Măsurile, anunțate miercuri de guvern, vin înaintea referendumului cu miză ridicată programat pentru 14 iunie privind inițiativa „10 milioane”, care urmărește plafonarea populației rezidente permanente.

Inițiativa a apărut pe fondul preocupărilor legate de supraaglomerare, ambuteiaje și chiriile ridicate, mulți localnici considerând că nivelul de trai este afectat de creșterea populației.

Guvernul a precizat că schimbările urmăresc o nouă înăsprire a actualei legi Lex Koller, care impune deja obținerea unei autorizații pentru ca străinii să poată cumpăra proprietăți în Elveția. Legea a fost concepută inițial pentru a proteja piața locală a locuințelor.

În același timp, interesul tot mai mare venit din afara UE și AELS, inclusiv din partea unor cumpărători înstăriți din Orientul Mijlociu, care caută stabilitate pe fondul conflictelor regionale, a amplificat preocupările legate de deținerea de proprietăți de către străini.