Într-un mesaj video publicat pe X, premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că armata țării continuă atacurile împotriva Hezbollah – gruparea militantă susținută de Iran și cu sediul în Liban – și că a dat instrucțiuni Forțelor de Apărare Israeliene să continue consolidarea zonei de securitate din sudul Libanului.

„Forțele noastre continuă să lovească Hezbollah, suntem pe punctul de a cuceri Bint Jbeil. În același timp, ieri am dat instrucțiuni Armatei de Apărare a Israelului (IDF) să continue consolidarea zonei de securitate”, se arată în mesajul care însoțește videoclipul publicat de Netanyahu pe X.

SUA ține Israelul la curent în permanență cu privire la contactele cu Iranul, a spus Netanyahu, adăugând că obiectivele SUA și ale Israelului sunt aliniate.

„Prietenii noștri americani ne țin la curent în permanență cu privire la contactele cu Iranul. Obiectivele noastre sunt aceleași. În anticiparea unei posibile reluări a ostilităților, suntem pregătiți pentru orice scenariu”, a completat premierul israelian.

Anunțul vine după ce Netanyahu și cabinetul său de apărare s-au întâlnit mai devreme în cursul zilei pentru a discuta posibilitatea unui armistițiu în Liban.

Autoritățile române aduc drept argument creșterea masivă de energie estimată într-un orizont de timp de zece ani pentru a atrage din piață un investitor cu un capital și proiecte livrate semnificative pentru a construi „gigafabrica” de inteligență artificială.

„Deși se preconizează că consumul intern de energie va rămâne relativ constant datorită investițiilor bazate pe tehnologii cu eficiență ridicată, se estimează că producția de energie din România se va dubla până în anul 2035, atingând 40 GW, creștere generată în proporție de 80% de noi capacități din surse regenerabile, potrivit Strategiei Energetice a României 2025–2035”, arată documentul detaliat atașat în cadrul procedurii anunțate miercuri, respectiv lansarea expresiei de interes pentru selecția unui lider de consorțiu pentru Black Sea AI Gigafactory.

„O inițiativă strategică de infrastructură de calcul”

Astfel, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor, cu sprijinul tehnic al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), anunță lansarea unei Expresii de Interes (EOI) pentru identificarea și preselectarea unui Lider de Consorțiu în vederea dezvoltării, structurării și implementării proiectului Black Sea AI Gigafactory în România.

Proiectul este conceput ca o inițiativă strategică de infrastructură de calcul pentru inteligență artificială, de relevanță națională și regională, menită să susțină dezvoltarea unor capabilități digitale și industriale avansate, să consolideze rolul României în ecosistemul european emergent al inteligenței artificiale și să poziționeze regiunea Mării Negre ca un amplasament important pentru infrastructura AI de nouă generație, potrivit comunicatului transmis miercuri.

• „România are în derulare un program amplu și ambițios de investiții privind producerea de energie electrică în centralele nucleare, care prevede (1) prelungirea duratei de viață a Unității 1 a CNE Cernavodă cu încă 30 de ani, în urma unui proces de retehnologizare, (2) extinderea capacității CNE Cernavodă prin dezvoltarea a două noi unități nucleare, Unitățile 3 și 4, și (3) dezvoltarea de tehnologii nucleare inovatoare, prin implementarea unui reactor modular mic (SMR) de tehnologie NuScale la Doicești.
• Astfel, dezvoltarea acestor capacități de producție de bandă va avea o contribuție deosebită la independența Sistemului Energetic Național al României, va consolida poziția acestuia în regiune și va sprijini tranziția energetică către neutralitatea climatică. În acest sens, participarea industriei nucleare la proiectul Gigafabrica de Inteligență Artificială de la Marea Neagră este importantă pentru susținerea programului de investiții la nivel național, contribuind la asigurarea unor surse de finanțare sigure și pe termen lung”, conform documentului detaliat.

Prin această EOI, Autoritatea Coordonatoare urmărește să identifice entități interesate și calificate, care dețin experiența, soliditatea financiară și capacitatea strategică necesare pentru a conduce pregătirea Proiectului, a constitui și coordona un consorțiu adecvat și a sprijini dezvoltarea unui concept de investiție credibil, scalabil și implementabil, în conformitate cu legislația română și a Uniunii Europene aplicabilă, arată inițiatorii.

În această etapă, EOI reprezintă un demers inițial de consultare a pieței și de preselectare. Scopul său este identificarea unui Lider de Consorțiu cu o capacitate și credibilitate demonstrate pentru un proiect de această natură și anvergură. În consecință, Autoritatea Coordonatoare nu solicită în această etapă un design tehnic final, o componență finală a consorțiului, o structură finală de investiții sau angajamente ferme de finanțare.

„Părțile interesate sunt invitate să transmită un concept orientativ de dezvoltare care să acopere, cel puțin, o fază inițială de implementare de aproximativ 20.000 de GPU-uri sau acceleratoare AI echivalente, împreună cu o abordare orientativă privind cererea, gradul de utilizare, scalabilitatea și livrarea proiectului. Orice astfel de informații transmise în această etapă vor fi considerate neangajante și vor fi utilizate exclusiv în scopul evaluării”, au transmis oficialii.

Bonitate financiară

Potrivit documentului citat, solicitanții vor furniza intervale orientative și ipoteze pentru pachetul investițional la care se gândesc, valorile nefiind însă obligatorii, ci prezentate doar în scop de comparabilitate.

Solicitanții sunt așteptați să  identifice și să cuantifice orice contribuție financiară și/sau alt sprijin guvernamental solicitat pentru proiect (dacă există), inclusiv forma, valoarea și calendarul acestuia. Astfel de solicitări vor fi evaluate din perspectiva necesității, proporționalității, raportului calitate-preț și a conformității cu normele UE aplicabile privind ajutorul de stat și cu considerațiile relevante de contabilitate națională, se arată în documente.

Cerințele eliminatorii prevăd ca liderul de consorțiu (sau societatea-mamă ultimă a acestuia) să demonstreze capitaluri proprii de cel puțin 500 milioane de euro, pe baza situațiilor financiare consolidate auditate (sau a raportului anual / raportării bursiere disponibile public care conține astfel de situații auditate) pentru ultimii ani fiscali disponibili.

De asemenea, liderul de consorțiu va demonstra o investiție (CAPEX agregat) de cel puțin un miliard de euro în cadrul unor proiecte comparabile livrate și/sau finanțate, în orice rol de dezvoltator, contractant EPC/DB, integrator, operator, sponsor (direct sau prin filiale).

Termen-limită pentru depunerea documentelor este peste două luni, respectiv pe 14 iunie.

Mai multe informații și pentru accesarea documentației complete aferente Expresiei de Interes (EOI), AICI.

În Dubai, unele hoteluri primesc călători. Altele pozează pentru fotografii. Cu silueta sa asemănătoare unei vele care se ridică de la marginea Golfului Persic, Burj Al Arab a aparținut mult timp acestei din urmă categorii, relatează Le Figaro.

Mai mult decât un palat, este o emblemă: un decor de carte poștală care a devenit un manifest arhitectural, plantat pe insula artificială ca un semn de punctuație în peisaj. La douăzeci și șapte de ani de la deschidere, aceast simbol al luxului este pe cale să treacă prin prima sa restaurare majoră, un proiect care durează aproximativ optsprezece luni și pe care Jumeirah îl prezintă atât ca o operațiune de conservare, cât și de transmitere.

Grupul hotelier vorbește despre un „program progresiv de restaurare” conceput pentru a „ păstra moștenirea sa pentru generațiile viitoare”. Cu alte cuvinte, nu este vorba doar de o simplă renovare, ci de o restaurare atent gândită, ca o piesă de colecție, cu mănuși albe, respect deliberat și un simț al prezentării ascuțit. Modernizarea Burj Al Arab nu este ca revopsirea unui hol anonim; este o refacere meticuloasă, având grijă să nu o superi pe divă.

Hotelul se închide temporar

Această operațiune este orice altceva decât improvizată. Jumeirah poziționează în mod clar proiectul ca pe o întreprindere pe termen lung. După mai bine de douăzeci și cinci de ani de funcționare continuă, Burj Al Arab intră într-o fază de conservare prezentată așa cum era de așteptat pentru o clădire de o asemenea anvergură. Pe plan intern, se vorbește despre o închidere pe durata construcției, cu cazări alternative pentru oaspeții care au deja rezervat.

Actrița australiană Ruby Rose a afirmat că artista Katy Perry ar fi agresat-o sexual într-un club de noapte din Melbourne în urmă cu aproape 20 de ani.

Poliția australiană a confirmat pentru publicațiile The Sydney Morning Herald și Herald Sun că a deschis o anchetă privind un caz de agresiune sexuală petrecut în Melbourne în 2010, scrie People.

„Poliția a fost informată că incidentul a avut loc într-un local autorizat din centrul orașului Melbourne. Deoarece ancheta este încă în curs, nu ar fi potrivit să facem alte comentarii în acest moment”, a declarat un purtător de cuvânt al Poliției din Victoria pentru The Sydney Morning Herald și Herald Sun.

Potrivit ABC, actriţa în vârstă de 40 de ani, cunoscută, printre altele, pentru rolul său din producţia „Orange is the New Black”, a spus marţi că a dat declaraţii la poliţie şi că, prin urmare, nu mai poate vorbi public despre acest caz.

„Începând de astăzi după-amiază, am finalizat toate declarațiile. Asta înseamnă că nu mai pot să comentez, să redistribui sau să vorbesc public despre niciunul dintre aceste cazuri sau despre persoanele implicate”, a spus ea, potrivit sursei citate.

Reprezentant al lui Katy Perry: „Acuzațiile difuzate sunt minciuni periculoase și iresponsabile”

Un reprezentant al lui Katy Perry a negat acuzaţiile.

„Acuzațiile difuzate pe rețelele de socializare de Ruby Rose la adresa lui Katy Perry nu sunt doar categoric false, ci sunt minciuni periculoase și iresponsabile”, a spus reprezentantul lui Katy Perry, potrivit People.

Ancheta vine la scurt timp după ce Rose a afirmat pe reţelele sociale că a fost agresată sexual de Perry când avea în jur de 20 de ani, un episod care, potrivit actriţei, i-a luat ani de zile să-l proceseze şi să-l facă public.

„Deși sunt foarte recunoscătoare că am reușit să rezist atât de mult încât să-mi găsesc vocea, acest lucru nu face decât să arate cât de puternic este impactul traumei și al agresiunii sexuale”, a scris ea într-o postare pe rețelele sociale.

Teheranul analizează o formulă prin care circulația navelor comerciale ar putea continua în zona omaneză a Strâmtorii Ormuz fără riscul unor atacuri, potrivit unei surse apropiate discuțiilor cu Statele Unite, citată de Reuters.

Măsura ar fi parte dintr-un posibil acord menit să reducă tensiunile.

Războiul a dus la cea mai mare perturbare a aprovizionării globale cu petrol și gaze din cauza întreruperii traficului de către Iran prin strâmtoare, care gestionează aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate.

Blocajele și restricțiile au afectat masiv traficul maritim, cu sute de petroliere și mii de navigatori blocați în zona Golfului de la declanșarea conflictului la 28 februarie.

Sursa citată, care a cerut anonimatul din motive de securitate, a explicat că Iranul ia în calcul o deschidere parțială a rutei maritime dinspre apele Omanului, fără intervenții din partea autorităților iraniene.

Totuși, detaliile au rămas neclare, inclusiv eventualele riscuri legate de mine maritime sau diferențele de tratament între nave comerciale obișnuite și cele asociate cu Israelul.

Nu a fost precizat dacă Iranul ar fi de acord să elimine orice mine pe care le-ar fi putut plasa în acea întindere de apă sau dacă tuturor navelor, chiar și celor legate de Israel, li se va permite să treacă liber, scrie tot Reuters.

Planul rămâne condiționat de poziția Washingtonului.

Teheranul transmite că orice progres depinde de acceptarea cerințelor sale în cadrul negocierilor bilaterale, un factor foarte important pentru o eventuală detensionare în Strâmtoarea Ormuz.

Convorbirea telefonică între premierul Ilie Bolojan și Péter Magyar a avut loc miercuri, au anunțat reprezentanții Palatului Victoria.

„Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut astăzi o convorbire telefonică cu Péter Magyar, prim-ministrul ales al Ungariei, pe care l-a felicitat pentru rezultatul obținut la alegeri, atât în nume personal, cât și în numele Guvernului României”, a transmis partea română.

În cadrul discuției, cei doi oficiali au abordat „stadiul și perspectivele de consolidare a relațiilor dintre România și Ungaria”. De asemenea, „a fost evidențiat interesul comun pentru dezvoltarea cooperării economice, precum și pentru avansarea proiectelor de interconectare în domeniul energiei.”

Nu în cele din urmă, cei doi au vorbit despre minorități, iar politicianul maghiar a fost invitat la București.

„Prim-ministrul României a menționat, de asemenea, rolul important al comunității maghiare din România în consolidarea relației bilaterale. La finalul convorbirii, premierul Ilie Bolojan i-a urat succes în exercitarea mandatului și i-a adresat invitația de a efectua o vizită oficială la București”, au precizat reprezentanții Palatului Victoria.

Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a anunțat miercuri, pe platforma X, că România a decis să acorde ajutor umanitar populației civile din Liban, în contextul crizei de securitate din Orientul Mijlociu.

Potrivit acesteia, decizia a fost luată împreună cu partenerii europeni și face parte dintr-un efort mai amplu de sprijin pentru civilii afectați.

„România își manifestă solidaritatea prin asistență umanitară. În acest spirit, alături de partenerii noștri din UE, am decis să sprijinim populația civilă din Liban, grav afectată de actuala criză de securitate din Orientul Mijlociu”, a transmis Oana Țoiu.

Romania shows solidarity via humanitarian assistance. It is in this spirit that, alongside our EU partners, we have decided to support the civilian population in Lebanon, severely affected by the current security crisis in the Middle East.… pic.twitter.com/RHvOlsax0k

— Toiu Oana (@oana_toiu) April 15, 2026

Ajutorul constă în 15 tone de produse esențiale, care au fost deja trimise către zona afectată.

„Astăzi, 15 tone de ajutor umanitar din Rezervele Naționale de Stat ale României – alimente, corturi și articole esențiale pentru adăposturi – au plecat spre Amman, la bordul a două aeronave ale Forțelor Aeriene Române”, a precizat Oana Țoiu.

Ministra a mai declarat că intervenția arată că există o capacitate rapidă de reacție a autorităților române și, în același timp, o buna colaborare la nivel european.

„Această operațiune reflectă capacitatea de răspuns rapid, precum și cooperarea noastră interinstituțională națională și europeană eficientă”, a explicat ea.

Transportul umanitar face parte dintr-un efort internațional, în cadrul căruia urmează ca ajutoarele să fie direcționate către destinația finală printr-un convoi multinațional, transmite Oana Țoiu.

„Din Iordania, ajutorul umanitar va ajunge la Beirut, Liban, ca parte a unui convoi umanitar multinațional”, a adăugat ministrul.

„Decizia de a acorda această asistență a fost adoptată în cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, ca răspuns la solicitarea transmisă prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, care acoperă și 75% din costurile de transport. România își reafirmă angajamentul de a sprijini persoanele aflate în nevoie. Solidaritatea europeană înseamnă acțiuni concrete”, a mai spus ea.

SUA și Iranul iau în considerare prelungirea armistițiului care se încheie marți cu încă două săptămâni, pentru a oferi mai mult timp pentru negocierea unui acord de pace, potrivit unei persoane familiarizate cu situația, citate de Bloomberg.

Mediatorii încearcă să organizeze discuții tehnice pentru a rezolva cele mai controversate probleme. Acestea includ redeschiderea Strâmtorii Ormuz și îmbogățirea nucleară a Iranului, au spus ei.

Dacă vor avea succes, aceste discuții ar putea deschide calea către următoarea rundă de negocieri între înalți oficiali din aceste țări, a declarat persoana respectivă.

A doua rundă de negocieri, tot la Islamabad

Întâlnirea lui Asim Munir, comandantul armatei Pakistanului, cu delegația Iranului

În paralel, SUA și Iranul au convenit să organizeze o a doua rundă de discuții, dar nu au stabilit încă o dată și o oră, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse. Potrivit surselor ziarului, „progresul este lent”.

Nici Iranul, nici SUA nu doresc o revenire la lupte, a declarat o altă persoană familiarizată cu discuțiile.

Surse de la postul de televiziune pakistanez Geo TV oferă informații diferite. Potrivit acestora, negocierile ar putea avea loc la Islamabad la sfârșitul săptămânii viitoare. Iranul și SUA fac schimb de mesaje prin intermediul unor intermediari pakistanezi, a declarat un oficial iranian pentru postul de televiziune.

Potrivit Geo TV, delegația americană, ca și în prima rundă, îi va include pe vicepreședintele J.D. Vance, trimisul prezidențial special al SUA, Steve Witkoff, și antreprenorul Jared Kushner. Delegația iraniană îi va include pe președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și pe ministrul de externe, Abbas Araghchi.

Întâlnirea lui Asim Munir, comandantul armatei Pakistanului, cu delegația Iranului

Prima rundă de discuții dintre SUA și Iran a avut loc la Islamabad pe 11 aprilie. Părțile nu au reușit să ajungă la un acord. Președintele american Donald Trump a menționat programul nuclear iranian și transportul maritim din Strâmtoarea Ormuz drept cele mai controversate chestiuni. Președintele american a permis o nouă rundă de discuții în zilele următoare.

Președintele american Donald Trump a minimalizat marți posibilitatea reluării luptelor, declarând pentru Fox Business că războiul de aproape șapte săptămâni este „aproape de sfârșit”.

Conflictul, început de SUA și Israel pe 28 februarie cu un bombardament asupra Iranului, a adus pagube uriașe Republicii Islamice în ceea ce privește armata și infrastructura sa. Contraatacurile Iranului au provocat ravagii în tot Orientul Mijlociu și – având în vedere că Teheranul aproape a închis Strâmtoarea Hormuz, o zonă vitală, au dus la o creștere vertiginosă a prețurilor la energie, afectându-l pe Trump din punct de vedere politic.

Totuși, principalele probleme dintre SUA și Iran vor fi departe de a fi ușor de rezolvat. Iranul a insistat mult timp că are dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri civile, în timp ce Trump a spus că acest lucru ar trebui interzis pentru a-l împiedica să construiască vreodată o armă nucleară. SUA și Israelul au declarat, de asemenea, că stocul Iranului de uraniu puternic îmbogățit trebuie predat sau distrus.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat miercuri reporterilor că utilizarea pașnică a energiei nucleare de către țară „nu poate fi revocată”, deși nivelul și tipul de îmbogățire a uraniului sunt „negociabile”.

Nu este clar dacă Israelul este în favoarea unei prelungiri a armistițiului cu Iranul, deși a declarat anterior că va urma exemplul Washingtonului. Cabinetul de securitate israelian se întrunește miercuri seară pentru a discuta un posibil armistițiu în Liban, unde Israelul duce un război paralel împotriva Hezbollah-ului susținut de Iran, a relatat rețeaua de radio și televiziune Kan din Israel.

Strâmtoarea Ormuz, prin care circulă în mod normal aproximativ o cincime din rezervele mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, rămâne practic închisă. SUA au început luni o blocadă a navelor care ies sau intră din porturile iraniene, lucru criticat de Iran și semnalat că ar putea reprezenta o încălcare a armistițiului, convenit pe 7 aprilie. Armistițiul respectiv nu a inclus conflictul din Liban.

Vicepreședintele lui Trump, JD Vance, și președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, s-au întâlnit sâmbătă seara în Islamabad, capitala Pakistanului, ca parte a eforturilor de a pune capăt conflictului. Acestea s-au încheiat fără un acord.

Potrivit informațiilor transmise de ISU Cluj, pompierii au intervenit pentru acordarea primului ajutor unui bărbat rănit de utilajul agricol al unui tractor. Incidentul s-a produs în localitatea Rotunda, comuna Buza, județul Cluj.

La sosirea echipajelor, victima se afla în apropierea utilajului, fără a fi încarcerată. Este vorba despre un tânăr în vârstă de aproximativ 20 de ani, conștient și cooperant.

Acesta a primit îngrijiri medicale la fața locului, și a fost transportat la spital cu un elicopter SMURD, sosit de la Punctul Aeromedical Jibou și transportat la spital, precizează ISU Cluj.

La intervenție au participat o autospecială cu modul de descarcerare, o ambulanță SMURD și o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean.

Comisia Europeană nu a transmis României, până miercuri dimineață, evaluarea finală a celor patru jaloane suspendate în cadrul cererii de plată numărul trei, potrivit răspunsului MIPE la solicitarea Mediafax.

Teoretic, Comisia Europeană avea termenul oficial pentru evaluarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR la două luni de la termenul de 28 noiembrie.

În esență, Comisia trebuie să stabilească „amenda”, care poate fi de zeci de milioane de euro, pentru jaloanele pe care le consideră neîndeplinite. De principiu, pe regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), Comisia are două luni să răspundă – deci termenul teoretic este 28 ianuarie. Însă tot pe regulament, dacă apar solicitări de informații suplimentare, răspunsuri suplimentare, parte a dialogului uzual al Comisiei cu autoritățile naționale, atunci legal termenul este așteptat să fie decalat.

„România a luat măsuri de remediere a deficiențelor constatate și a transmis către Comisie, în data de 28 noiembrie 2025, răspunsul la scrisoarea de observații”, au precizat oficialii MIPE.

Cele patru jaloane și sumele aferente acestora sunt, potrivit MIPE:

• Jalonul 215 – Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale
• Jalonul  440 – Operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă
• Jalonul 121 – Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic
• Jalonul 79 – Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători.

Sursa: MIPE

Mesajul de la Bruxelles

Contactați de reporterul Mediafax, oficialii Comisiei au transmis, miercuri, că evaluarea este încă în curs.

„Comisia evaluează în prezent această cerere și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la constatările sale în timp util. Comisia nu poate face comentarii cu privire la evaluările în curs”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene la solicitarea reporterului Mediafax.

Cazul Hidroelectrica

Jalonul 121 privind guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic a fost unul dintre cele mai vizibile în spațiul public, Potrivit oficialilor, în ceea ce privește acest jalon, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, autoritățile române au transmis lista cu numirile efectuate în posturile de conducere ale companiilor strategice, dar Hidroelectrica a fost menționată la excepții.

De amintit că între timp compania, cel mai mare producător național de energie electrică și lider al pieței concurențiale a furnizării, a publicat pe 20 martie, anunțul privind declanșarea procedurii de selecția a directorului general și directorului financiar, CEO si CFO, după ce procedura care avea data-limită pe 28 noiembrie a eșuat chiar cu o zi înainte, după ce niciun candidat nu a reușit să întrunească toate condițiile pentru a fi ales director general, după eșecul procedurii pentru alegerea unui director financiar.

Data-limită pentru depunerea candidaturilor în cadrul noii proceduri este luni, 20 aprilie.