Războiul dintre SUA și Israel cu Iranul a dus la cea mai mare întrerupere din istorie a aprovizionării globale cu petrol și gaze, din cauza blocării de către Iran a traficului prin strâmtoare, care gestionează aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, conform Reuters.

Sute de petroliere și alte nave, precum și 20.000 de marinari, sunt blocați în Golful Persic de la începutul războiului, pe 28 februarie. Un armistițiu de două săptămâni a intrat în vigoare pe 8 aprilie, iar președintele american Donald Trump a declarat miercuri că războiul este aproape de final, dar controlul asupra Strâmtorii Ormuz rămâne o problemă cheie în cadrul negocierilor.

Sursa, care a refuzat să fie identificată din cauza caracterului sensibil al subiectului, a spus că Iranul ar putea fi dispus să permită navelor să utilizeze cealaltă parte a strâmtorii înguste, în apele teritoriale ale Omanului, fără niciun obstacol din partea Teheranului.

Sursa nu a precizat dacă Iranul ar fi de acord să îndepărteze și eventualele mine pe care le-ar fi plasat în acea zonă maritimă sau dacă toate navele, chiar și cele legate de Israel, ar avea voie să treacă liber.

Sursa a adăugat însă că propunerea depinde de disponibilitatea Washingtonului de a satisface cererile Teheranului, o condiție esențială pentru orice potențial progres în ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz.

O sursă occidentală din domeniul securității a declarat că propunerea de a permite navelor să treacă nestingherite prin apele teritoriale ale Omanului era în curs de elaborare, deși nu era clar dacă existase deja vreun răspuns din partea Washingtonului.

Strâmtoarea, o fâșie de apă de doar 34 km lățime între Iran și Oman, asigură trecerea de la Golful Persic la Oceanul Indian și este o rută principală pentru aprovizionarea cu energie din Orientul Mijlociu și alte bunuri vitale, inclusiv îngrășăminte.

Propunerea ar fi primul pas vizibil al Teheranului de a se retrage de la ideile mai combative lansate în ultimele săptămâni, care includeau taxarea navelor pentru trecerea prin calea navigabilă internațională și impunerea suveranității asupra strâmtorii, considerate de industria globală a transportului maritim ca măsuri unilaterale fără precedent, care încalcă convențiile maritime.

Țările membre ale Organizației Maritime Internaționale a ONU, reunite la Londra în această săptămână, au respins ideea impunerii de către Iran a unei taxe pentru navele care utilizează strâmtoarea, despre care OMI a afirmat că ar „crea un precedent periculos”.

Propunerea Iranului ar fi, de asemenea, primul pas către restabilirea statu quo-ului privind navigația prin strâmtoare, care a fost în vigoare timp de decenii, în ciuda confiscărilor periodice de către Iran a navelor care traversau calea navigabilă.

Așa-numitul sistem de separare a traficului în două sensuri, adoptat de agenția ONU pentru transport maritim în 1968 cu acordul țărilor din regiune, a creat actualul sistem de rutare a navelor, care împarte coridoarele de navigație prin apele iraniene și omaneze.

Luni, SUA au impus un blocaj asupra navelor petroliere care părăsesc porturile iraniene, iar traficul maritim general a rămas redus la minimum începând cu 28 februarie.

Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice.

Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state.

În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății.

Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante.

Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum.

În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale.

Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică.

„Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe.

În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.

„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu.

Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului.

Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic.

„Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta.

Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR.

„Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”.

„Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR.

Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative.

„Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu.

„Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.

Serviciul de Imigrare și Control Vamal al SUA (ICE) a deportat 442.637 de persoane din Statele Unite în cursul anului fiscal 2025 (între 1 octombrie 2024 și 30 septembrie 2025), conform statisticilor publicate recent și analizate de  Axios. Aproape 167.000 aveau cazier judiciar (condamnări și acuzații în curs). Aceasta reprezintă aproximativ 38% din totalul deportărilor, în timp ce administrația americană susține că încearcă să se concentreze, în urma adoptării unei legislații în acest sens, pe deportarea „celor mai răi dintre cei mai răi”, relatează Le Figaro.

Această cifră, care a apărut într-un raport de justificare a bugetului pentru Congresul SUA, este prima statistică oficială privind deportările publicată sub a doua administrație a lui Donald Trump. Oficiul de Statistică pentru Securitate Internă nu și-a actualizat datele de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. Numărul total de deportări este cu aproximativ 171.000 mai mare decât în ​​anul fiscal precedent, dar rămâne cu mult sub  promisiunea din campania lui Donald Trump de a deporta un milion de persoane pe an.

Deportările voluntare nu au fost incluse în raport

În plus, cifra extrem de mediatizată a „ autodeportărilor”, citată de Departamentul pentru Securitate Internă, nu a fost inclusă în raport. Prin intermediul aplicației „CBP Home”, imigranții fără acte pot alege să părăsească Statele Unite pe cont propriu. În schimb, biletul lor de avion este plătit și primesc un bonus de 1.000 de dolari. Comunicatele de presă ale Departamentului pentru Securitate Internă au raportat că peste două milioane de persoane s-au „autodeportat ”, fără a publica însă date periodice.

Raportul ICE, analizat de Axios, arată că obiectivul de a deporta un milion de persoane în următorul an fiscal rămâne neschimbat. Cu toate acestea, raportul bugetar al Departamentului pentru Securitate Internă preconizează deja mai puține fonduri pentru anul fiscal 2027 comparativ cu 2026.

Echipa Iranului „vine cu siguranță” la Cupa Mondială din 2026 din SUA, a declarat președintele FIFA, Gianni Infantino, potrivit CNBC. Infantino a spus că a vizitat recent echipa iraniană în cantonamentul din Antalya, Turcia, unde a aflat că jucătorii vor să joace.

„Iranul trebuie să vină, desigur. Ei își reprezintă poporul. S-au calificat. Jucătorii vor să joace”, a explicat președintele FIFA.

Echipa națională a Iranului a fost una dintre primele calificate la Cupa Mondială FIFA din 2026 care, pe lângă SUA, va fi găzduită de Canada și Mexic. Totuși, participarea iranienilor a fost sub semnul întrebării ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu.

„Având în vedere că acest regim corupt l-a asasinat pe liderul nostru, sub nicio formă nu putem participa la Cupa Mondială”, a declarat, luna trecută, ministrul Sporturilor din Iran.

Tot în martie, președintele american Donald Trump a spus și el că, deși echipa Iranului este „binevenită” la Cupa Mondială, „nu cred că este potrivit ca ei (iranienii n.r.) să fie acolo, pentru propria lor viață și siguranță”.

Iranul urmează să joace toate cele trei meciuri din faza grupelor în SUA: împotriva Noii Zeelande la Los Angeles pe 15 iunie, împotriva Belgiei tot la Los Angeles pe 21 iunie și împotriva Egiptului la Seattle pe 26 iunie. Dacă Iranul ar avansa în turneu, viitoarele sale meciuri ar avea loc tot în SUA.

Federația iraniană de fotbal a făcut o cerere către FIFA pentru a muta meciurile echipei sale în Mexic. Cerere a fost respinsă.

Horoscop 16 aprilie Berbec

Berbecii resimt nevoia de liniște și introspecție, chiar dacă ritmul zilei îi împinge spre acțiune. Este posibil să apară discuții tensionate în familie sau cu partenerul, mai ales dacă au fost amânate anumite subiecte sensibile.

În plan profesional, ziua nu este ideală pentru decizii majore sau investiții riscante, însă este potrivită pentru organizare și reevaluarea obiectivelor. Financiar, trebuie să fie prudenți și să evite cheltuielile neplanificate.

Horoscop 16 aprilie Taur

Taurii se află printre favoriții zilei. Apar oportunități de câștig sau vești bune legate de bani, fie dintr-un proiect mai vechi, fie prin sprijinul familiei. Este o zi excelentă pentru a face planuri pe termen lung sau pentru a începe inițiative noi.

În plan personal, relațiile se armonizează, iar cei singuri pot întâlni pe cineva care le stârnește interesul. La locul de muncă, ideile lor sunt apreciate, iar colaborările pot deveni mai solide.

Horoscop 16 aprilie Gemeni

Gemenii au parte de o zi activă, în care comunicarea și adaptabilitatea le pot aduce avantaje importante. În plan profesional, pot apărea oportunități neașteptate: o ofertă, un proiect sau o colaborare care le poate schimba direcția. Este esențial să fie atenți la detalii și să nu se grăbească în luarea deciziilor.

Pe plan financiar, există riscul unor cheltuieli impulsive sau al unor calcule greșite. În relații, sinceritatea este cheia: dacă evită discuțiile incomode, acestea pot reveni mai târziu cu mai multă intensitate.

Horoscop 16 aprilie Rac

Racii traversează o zi mai sensibilă, marcată de oscilații emoționale. Este important să nu ia decizii la nervi și să evite reacțiile dramatice.

În plan financiar, trebuie să fie atenți la pierderi sau la investiții neinspirate. Spre finalul zilei, lucrurile se pot liniști dacă aleg dialogul în locul conflictului.

Horoscop 16 aprilie Leu

Leii au o zi dinamică, cu multe interacțiuni sociale și oportunități de afirmare. Pot primi invitații sau propuneri interesante, însă trebuie să aleagă cu atenție ce merită cu adevărat atenția lor.

În plan financiar, pot apărea ocazii de câștig, dar și tentația de a cheltui excesiv. Profesional, este o zi bună pentru a-și face cunoscute ideile.

Horoscop 16 aprilie Fecioară

Fecioarele sunt concentrate pe detalii și pe organizare, însă trebuie să fie atente la tendința de a critica prea mult. În relațiile personale, acest lucru poate genera tensiuni sau neînțelegeri.

La locul de muncă, lucrurile evoluează constant, dar este nevoie de răbdare și perseverență. Financiar, nu sunt probleme majore, însă este recomandată prudența. În plan emoțional, au nevoie de mai multă relaxare și de detașare de problemele cotidiene.

Horoscop 16 aprilie Balanță

Balanțele sunt puse în situația de a lua decizii importante, mai ales în plan financiar. Este esențial să evite cheltuielile impulsive și să analizeze atent fiecare opțiune.

În relații, pot apărea tensiuni din cauza lipsei de claritate sau a unor promisiuni nerespectate. Comunicarea deschisă este singura soluție pentru a evita conflictele. Profesional, pot apărea responsabilități suplimentare, dar acestea pot aduce și beneficii pe termen lung.

Horoscop 16 aprilie Scorpion

Scorpionii au o zi intensă, în care emoțiile și ambițiile se împletesc. La locul de muncă, pot apărea conflicte sau competiții, însă au șansa de a ieși în avantaj dacă își păstrează calmul.

În plan personal, relațiile devin mai profunde, dar și mai sensibile. Este o zi bună pentru a clarifica neînțelegeri sau pentru a lua decizii importante legate de viitor. Financiar, este nevoie de prudență și planificare.

Horoscop 16 aprilie Săgetător

Săgetătorii simt nevoia de libertate și schimbare, dar ziua le aduce și responsabilități care nu pot fi ignorate. În plan profesional, pot apărea provocări sau termene limită presante. În relații, sinceritatea este esențială, chiar dacă uneori poate genera tensiuni. Financiar, trebuie să fie atenți la cheltuieli și să evite riscurile.

Horoscop 16 aprilie Capricorn

Capricornii sunt concentrați pe carieră și pe stabilitate. Pot apărea oportunități de colaborare sau șanse de a relua proiecte mai vechi. Chiar dacă progresul este lent, rezultatele pot fi solide.

În plan personal, pot exista mici tensiuni cauzate de lipsa de timp sau de comunicare. Este important să acorde atenție și relațiilor apropiate. Financiar, situația este stabilă, dar necesită gestionare atentă.

Horoscop 16 aprilie Vărsător

Vărsătorii au o zi în care creativitatea și ideile originale pot face diferența. În plan profesional, pot veni cu soluții inovatoare, însă trebuie să fie atenți la modul în care le comunică. În relații, pot apărea tensiuni din cauza diferențelor de opinie. Este important să fie deschiși la dialog.

Horoscop 16 aprilie Pești

Peștii sunt mai sensibili decât de obicei și pot resimți presiunea emoțională a zilei. Este important să nu se lase copleșiți de gânduri negative.

În relații, pot apărea discuții legate de bani sau responsabilități. Totuși, ziua oferă și oportunități de creștere personală, dacă aleg să învețe din experiențele trăite.

Războiul a provocat infrastructurii energetice pagube estimate între 34 și 58 de miliarde de dolari, potrivit unei estimări a Rystad Energy citată de CNBC.

Peste 80 de instalații energetice au fost atacate de la începutul războiului, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie. Mai mult de o treime dintre acestea sunt grav avariate, a mai spus Birol.

Iranul a atacat infrastructura de petrol și gaze a vecinilor săi din Golful Persic, inclusiv instalații de producție, rafinării și conducte. Israelul a bombardat instalații de gaze naturale și petrochimice din Iran.

Experții cred că ar putea dura până la doi ani pentru a repara instalațiile și a restabili producția de petrol și gaze la nivelul de dinainte de război.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a purtat la Washington discuții cu reprezentanții US Exim Bank, despre posibilele mecanisme de finanțare pentru proiectele strategice din energie și infrastructură.

Tema centrală a întâlnirilor a vizat consolidarea investițiilor majore și întărirea poziției României în arhitectura de securitate energetică a regiunii, a transmis ministrul într-o postare pe Facebook.

„O nouă întâlnire la Washington cu John Jovanovic, CEO al US Exim Bank, în continuarea discuţiilor începute anul trecut, privind finanţarea unor proiecte strategice pentru România. Reluarea discuţiilor confirmă că România este considerată un partener serios şi predictibil, iar oportunităţile de proiecte comune promovate de România sunt privite cu interes real de partea americană”, a scris miercuri, pe Facebook, Alexandru Nazare.

În cadrul conversațiilor, atenția principală a fost orientată către accelerarea proiectelor aflate deja în derulare și deschiderea unor direcții noi de investiții, mai ales în sectorul energetic, care este prioritar pentru stabilitatea economică și regională.

„Ce am discutat concret: obiectivul principal în dialogul cu US Exim Bank este accelerarea proiectelor deja începute şi pregătirea unor noi investiţii majore, în special în domeniul energiei – un sector esenţial pentru securitatea economică a României şi a întregii regiuni”, a declarat el.

Nazare a precizat că au fost discutate mai multe direcții de acțiune, de la proiecte nucleare și infrastructură de gaze până la noi instrumente financiare comune.

Printre acestea se află și modernizarea capacităților existente, dezvoltarea unor noi proiecte energetice și extinderea cooperării prin mecanisme de garantare și finanțare internațională.

De asemenea, au fost menționate proiecte care au un impact regional, inclusiv inițiative energetice cu rol în conectarea piețelor și sprijinirea dezvoltării economice din zona Mării Negre și a procesului de reconstrucție a Ucrainei.

„Proiectele discutate nu sunt doar despre infrastructură energetică. Ele înseamnă: energie mai sigură şi mai accesibilă pentru populaţie şi economie, stabilitate economică pe termen lung şi poziţionarea României ca hub energetic regional, inclusiv în contextul reconstrucţiei Ucrainei şi al dezvoltării regiunii Mării Negre. Am subliniat în discuţii că România are astăzi o abordare pragmatică şi orientată spre rezultate, iar parteneriatul cu instituţii precum US Exim Bank este esenţial pentru a transforma proiectele mari în investiţii concrete. Continuăm să construim parteneriate care aduc finanţare reală şi proiecte concrete pentru România. În perioada următoare, vom continua lucrul pentru ca aceste proiecte să avanseze cât mai rapid şi să producă rezultate vizibile pentru economie”, a scris Nazare.

Ministrul Finanțelor se află în Statele Unite pentru a participa la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional, desfășurată la Washington DC în perioada 14-20 aprilie 2026.

Președintele SUA, Donald Trump, a intensificat miercuri conflictul cu președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, afirmând că îl va demite pe șeful băncii centrale dacă acesta nu își va părăsi funcția „la timp”.

„Atunci va trebui să-l concediez, bine? Dacă nu pleacă la timp. M-am abținut să-l concediez. Am vrut să-l concediez, dar nu-mi place să fiu controversat”, a spus Trump în cadrul interviului pentru Fox Business.

Mandatul lui Powell în calitate de președinte expiră în data de 15 mai, iar Trump l-a nominalizat pe fostul guvernator al Fed, Kevin Warsh, ca succesor al său.

Pe de altă parte, chiar dacă mandatul lui Powell în calitate de președinte este aproape de final, mai are doi ani din mandatul său de guvernator. Deși majoritatea președinților Fed din trecut au părăsit banca centrală după ce au fost înlocuiți, Powell a ezitat să răspundă la întrebările repetate cu privire la ce intenționează să facă, scrie CNBC.

Procurorul SUA pentru Districtul Columbia, Jeanine Pirro, conduce o anchetă care vizează posibilitatea ca Powell să fi făcut declarații eronate în fața Congresului cu privire la proiectul de la sediul Fed din Washington, D.C.

Atât Trump, cât și Pirro au afirmat că ancheta privind clădirea Fed trebuie continuată, indiferent de modul în care aceasta afectează procesul de confirmare a lui Warsh.

„Ceea ce au făcut în acest sens este probabil corupt, dar, de fapt, este vorba de incompetență, iar noi trebuie să demonstrăm această incompetență”, a spus Trump.

Potrivit POLITICO, audierea lui Warsh în fața Comisiei pentru afaceri bancare este programată pentru 21 aprilie.

A fost a patra oară în acest an când Senatul a votat pentru cedarea puterilor sale de război președintelui într-un conflict pe care democrații îl consideră ilegal și nejustificat. Republicanii spun că își vor păstra încrederea în conducerea lui Trump în timp de război, deocamdată, invocând capacitățile nucleare ale Iranului și miza mare a retragerii. Însă parlamentarii republicani sunt, de asemenea, nerăbdători ca conflictul să se încheie – și este posibil să nu se supună puterii executive la nesfârșit, potrivit AP.

Unii republicani au precizat deja că vizează viitoarele alegeri care ar putea deveni un test important pentru președinte dacă războiul se prelungește.

Termen limită

Conform Legii puterilor de război din 1973, Congresul trebuie să declare război sau să autorizeze utilizarea forței în termen de 60 de zile de la începerea acestuia – un termen limită care va ajunge la sfârșitul acestei luni. Legea prevede o posibilă prelungire de 30 de zile a acestui termen limită, dar legislatorii au precizat clar că doresc ca administrația să elaboreze în curând un plan pentru încheierea conflictului.