Președintele Nicușor Dan este acuzat de susținătorii săi că „a bătut palma cu PSD”, a ignorat avizele consultative ale CSM, că se află în contradicție cu pozițiile anterioare, că „a trădat valorile celor care l-au votat”, atunci când a numit procurorii șefi ai marilor parchete fără să țină cont de susținătorii săi.

Trebuie un președinte al României, la numirea procurorilor șefi, să țină cont de retorici și narative și nu de fapte? Cât de captivi sunt politicienii propagandei lor?

Cum poate fi dinamizată lupta anticorupție în România? Ce nu funcționează în parchete dar și în instanțele de judecată? Cât îngreunează supra-aglomerarea calitatea actului de Justiție? Există corupție în magistratură? Cine trebuie să o investigheze? Trebuie modificate, din nou, legile Justiției? De ce premierul Bolojan se luptă cu magistrații? De ce judecătorii vor să își separe carierele de procurori? Cât de atractivă mai este magistratura? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu judecătorul Tribunalului București – Mădălina Afrăsinie.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

Consiliul Federal a lansat o consultare publică asupra noilor măsuri, care ar urma să impună cetățenilor din afara UE și AELS obligația de a obține o autorizație înainte de cumpărarea unei locuințe în Elveția, informează Bloomberg.

Propunerea va putea primi observații până la data de 15 iulie.

Măsurile, anunțate miercuri de guvern, vin înaintea referendumului cu miză ridicată programat pentru 14 iunie privind inițiativa „10 milioane”, care urmărește plafonarea populației rezidente permanente.

Inițiativa a apărut pe fondul preocupărilor legate de supraaglomerare, ambuteiaje și chiriile ridicate, mulți localnici considerând că nivelul de trai este afectat de creșterea populației.

Guvernul a precizat că schimbările urmăresc o nouă înăsprire a actualei legi Lex Koller, care impune deja obținerea unei autorizații pentru ca străinii să poată cumpăra proprietăți în Elveția. Legea a fost concepută inițial pentru a proteja piața locală a locuințelor.

În același timp, interesul tot mai mare venit din afara UE și AELS, inclusiv din partea unor cumpărători înstăriți din Orientul Mijlociu, care caută stabilitate pe fondul conflictelor regionale, a amplificat preocupările legate de deținerea de proprietăți de către străini.

Coiful de la Cotofenești și două brățări de aur vor fi repatriate săptămâna viitoare, a anunțat  joi purtătoarea de cuvânt a Guvernului României, Ioana Dogioiu. Toate detaliile operațiunii vor fi furnizate de Ministerul Culturii.

Coiful de la Cotofenești fusese furat în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen, Olanda. Piesa făcea parte din expoziția „Dacia – Tărâmul Aurului și Argintului”.

Hoții erau echipați cu dispozitive pirotehnice. Au spart vitrinele și au furat coiful, vechi de 2.500 de ani, și mai multe brățări de aur.

Recuperarea fusese confirmată de detectivul privat olandez specializat în artă Arthur Brand, care a declarat pentru AFP: „E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori”.

Grup operativ interministerial pentru repatriere

Revenirea în țară a pieselor implică măsuri stricte de securitate. La nivelul Secretariatului General al Guvernului și al Cancelariei Premierului a fost constituit un grup operativ interministerial care să gestioneze întregul proces.

„Toate detaliile privind acest demers vor veni de la Ministerul Culturii”, a precizat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu.

Furtul și eforturile de recuperare au dominat prima pagină a ziarelor olandeze și au stârnit o mare emoție în România. Coiful de la Cotofenești este considerat unul dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului național, datând din secolul al IV-lea î.Hr.

Autoritățile pregătesc o schimbare importantă în modul de aplicare a asigurării obligatorii a locuințelor, printr-un proiect de lege care transferă atribuțiile de control către Poliția Română și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Potrivit inițiativei legislative, cele două instituții vor putea verifica direct dacă proprietarii au încheiat polița obligatorie PAD și vor putea aplica amenzi în cazul nerespectării legii.

Controale digitale și acces la baze de date

Proiectul prevede ca verificările să fie realizate rapid, prin acces electronic la baza de date a asigurătorilor. Astfel, polițiștii și personalul IGSU ar putea verifica în timp real existența polițelor, fără a mai depinde de evidențele primăriilor.

Datele ar urma să fie furnizate de Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), prin sisteme informatice securizate și protocoale între instituții.

De ce se schimbă sistemul

Inițiatorii susțin că actualul mecanism nu funcționează eficient.

În prezent, responsabilitatea verificărilor revine primăriilor, însă acestea au aplicat foarte rar sancțiuni, fie din lipsă de resurse, fie din motive politice.

În consecință, gradul de conformare a rămas scăzut: doar aproximativ 2,4 milioane de locuințe sunt asigurate obligatoriu, deși polița este impusă prin lege.

Ce riscă proprietarii

Amenzile pentru lipsa asigurării obligatorii vor rămâne în intervalul actual, între 100 și 500 de lei, însă probabilitatea de aplicare ar urma să crească semnificativ.

Polița PAD acoperă trei riscuri majore – cutremur, inundații și alunecări de teren – și costă între 50 și 130 de lei pe an, în funcție de tipul locuinței.

Ce urmărește statul

Scopul proiectului este creșterea numărului de locuințe asigurate și reducerea impactului financiar asupra bugetului public în cazul unor dezastre majore.

Dacă va fi adoptată, legea ar marca o schimbare de abordare: de la un sistem aproape neaplicat, bazat pe responsabilitatea autorităților locale, la unul cu controale directe și sancțiuni mai frecvente la nivel național.

Au fost două zile consecutive de atacuri în jurul acelui spital. Este clar că Israelul nu vrea ca această zonă să fie locuibilă, relatează Al Jazeera.

În acest context, Directorul General al OMS solicită, joi, „protejarea imediată a unităților medicale, a personalului medical, a ambulanțelor și a pacienților” pe întreg teritoriul Libanului.

Tedros Adhanom Ghebreyesus a declarat că „unul dintre cele mai aglomerate spitale de traumatologie” din sudul Libanului, Spitalul de Stat din Tebnine, a fost „avariat” în urma a două atacuri, pe 12 și 14 aprilie.

🔴 SON DAKİKA | Lübnan’da Tebnine Devlet Hastanesi karşısı hava saldırısıyla vuruldu #Lebanon https://t.co/GjuAFUfZ7S pic.twitter.com/vFIQDzEu8w

— Karaca Haber (@karacahaber) April 16, 2026

Într-o postare pe rețelele de socializare, el a afirmat că cel puțin 11 angajați au fost răniți, iar secția de urgențe a spitalului și echipamentele acesteia au fost distruse. Ghebreyesus a adăugat că „farmacia și cabinetele de consultații ale spitalului au fost, de asemenea, avariate”.

🇮🇱🇱🇧 Video after the Israeli strike at the hospital in the city of Tebnine in southern Lebanon. pic.twitter.com/KpTuiWy0jO

— RusWar (@ruswar) April 14, 2026

El a spus că „OMS a înregistrat 133 de atacuri asupra unităților medicale, soldate cu 88 de morți și 206 de răniți”, de la începutul reluării ostilităților dintre Israel și gruparea libaneză Hezbollah, pe 2 martie.

„Cincisprezece spitale și 7 centre de asistență medicală primară au fost avariate, iar 5 spitale și 56 de centre de asistență medicală primară s-au închis”.

Ghebreyesus a solicitat „acces umanitar sigur, susținut și neîngrădit pe întreg teritoriul Libanului, astfel încât serviciile de salvare a vieții să poată fi furnizate fără întârziere și fără riscuri pentru cei care acordă sau primesc îngrijiri”.

Israelul continuă invazia terestră în sudul Libanului

De asemenea, Israelul continuă, de asemenea, invazia terestră în orașul Bint Jbeil, din sudul Libanului, dar luptătorii Hezbollah din interiorul orașului încă opun rezistență.

Publicația precizează că Israelul caută un fel de câștig militar, pentru a revendica victoria.

Bint Jbeil ar fi simbolic, deoarece nu a reușit să preia controlul asupra orașului în timpul ultimului război din 2006, nici în 2024.

În cele din urmă, atât Israelul, cât și Statele Unite știu că Israelul va trebui să ocupe întregul Liban dacă vrea să dezarmeze Hezbollah pe cont propriu, lucru care ar fi costisitor și dificil de realizat, apreciază sursa citată.

Raționamentul din spatele acestei operațiuni este că, dacă Iranul nu își poate exporta petrolul și nu poate importa bunuri esențiale, va suferi consecințe financiare și umanitare atât de devastatoare încât nu va avea altă opțiune decât să accepte condițiile SUA pentru a pune capăt războiului, potrivit CNN.

Aceasta ar putea fi o miză sigură. O economie deja distrusă de sancțiuni ar putea suferi rapid de penurie alimentară critică, hiperinflație și o criză bancară. Ar fi o soluție ingenioasă dacă Trump ar răspunde la încercarea Iranului de a strangula economia globală prin închiderea parțială a Strâmtorii Hormuz cu propria sa manevră maritimă decisivă.

Dar speranțele crescânde ale oficialilor americani, ale editorialelor conservatoare și ale analiștilor că blocada ar putea îngenunchea Iranul se bazează pe o presupunere care a dus în mod repetat SUA pe căi greșite în Orientul Mijlociu.

Strategia presupune că Iranul va răspunde la presiune într-un mod pe care Washingtonul îl percepe ca fiind logic.

Speranța este ca liderii iranieni să ofere concesii pentru a atenua eventualele repercusiuni extreme ale blocadei. Planul sugerează, de asemenea, o speranță tacită că deteriorarea condițiilor economice ar putea declanșa noi disensiuni politice interne și ar putea pune la încercare controlul regimului.

Ideea că liderii iranieni vor privi miza în acest fel ar putea fi o exagerare

Este posibil ca SUA să subestimeze din nou rezistența sa în ceea ce liderii iranieni percep ca o bătălie existențială. Rapoartele CNN și ale altor surse sugerează că Trump credea că atacul american-israelian va pune capăt războiului rapid – cu mult înainte ca Iranul să poată lua măsuri precum închiderea strâmtorii.

Rezultatul blocadei americane se poate reduce, așadar, la sincronizare.

Va crește presiunea asupra Iranului și îi va schimba comportamentul înainte ca blocada SUA să agraveze daunele economice globale deja impuse de închiderea strâmtorii de către Iran, care a eliminat o parte semnificativă din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale?

Dacă nu, noua abordare a lui Trump s-ar putea transforma într-o altă capcană politică și ar putea adânci repercusiunile unui război care amenință deja speranțele Partidului Republican la alegerile de la jumătatea mandatului.

Cum blocada ar putea lovi rapid economia Iranului

La fel ca o mare parte din conducerea lui Trump în timp de război, blocada a părut improvizată și slab explicată poporului american. Dar este o inițiativă militară realistă. Marina SUA dispune de resurse suficiente în regiune. Și are o experiență îndelungată în aplicarea blocadelor americane și internaționale, inclusiv în fosta Iugoslavie, Haiti și, mai recent, împotriva petrolierelor sancționate din Venezuela înainte de înlăturarea președintelui Nicolás Maduro.

O analiză a Fundației pentru Apărarea Democrațiilor, citată pe larg la Washington în ultimele zile, susține că blocada – menținută de nave americane în afara Strâmtorii Ormuz, susținută de avioane și trupe – poate fi eficientă.

Miad Maleki, cercetător principal la FDD, susține că blocada ar putea afecta rapid economia Iranului, ar putea întrerupe cea mai mare parte a comerțului său, ar putea opri exporturile de petrol și ar putea declanșa inflația și presiuni asupra monedei în doar câteva zile. Iranul este deosebit de vulnerabil la un astfel de plan, deoarece peste 90% din comerțul său anual, în valoare de 109,7 miliarde de dolari, trece prin strâmtoare, se arată în analiză.

Opțiunile de escaladare sunt riscante

Blocada pune Iranul în fața unei noi dileme strategice. Opțiunile sale de escaladare sunt riscante, deoarece ar putea declanșa reluarea luptelor și ruperea armistițiului cu SUA și Israelul. Forțele Gărzii Revoluționare Islamice ar putea răspunde la blocarea porturilor lor prin reluarea atacurilor asupra aliaților SUA din Golf.

O altă opțiune ar fi ca rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, să închidă o rută alternativă de trafic de petrol prin Marea Roșie. O astfel de mișcare ar fi o lovitură puternică pentru economia mondială și ar exercita cu siguranță presiune politică asupra lui Trump, deoarece războiul ar risca să scape de sub control.

Dar Casa Albă este optimistă că blocada ar putea duce la o nouă rundă de negocieri cu Iranul, după eșecul primei sesiuni de săptămâna trecută din Pakistan.

Mulți americani vor spera la pace. Dar este, de asemenea, adevărat că administrația a prezentat de săptămâni întregi Iranul ca fiind disperat să încheie un acord, în ciuda tuturor dovezilor disponibile. Până acum, mitologia președintelui privind „arta negocierii”, care presupune că fiecare criză este un acord care așteaptă să se încheie, a părut superficială în fața celor mai dificile probleme geopolitice ale lumii.

Ce spune un oficial american

Un oficial american a declarat pentru CNN că Washingtonul a oferit un acord care ar suspenda îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani. Iranul voia cinci. Poate că există un compromis.

O mediere de succes necesită ca fiecare parte să lucreze pentru a crea o zonă de oportunități comune în care interesele și obiectivele să poată fi satisfăcute și prezentate diverselor audiențe din fiecare țară ca o victorie. Aceasta ar fi probabil o muncă de multe luni, incluzând discuții intense pe teme complexe, precum fizica nucleară și știința îmbogățirii uraniului.

Așadar, cea mai mare întrebare legată de noul blocaj impus de Trump asupra Iranului s-ar putea să nu fie ce se va întâmpla dacă acesta eșuează. Va fi ce urmează dacă funcționează.

Oamenii de știință se așteaptă ca un asteroid de mărimea a trei terenuri de fotbal să treacă pe lângă Pământ în trei ani, permițând oamenilor de știință să studieze colosala rocă spațială de la mică distanță, a anunțat miercuri NASA.

Asteroidul Apophis, numit după zeul egiptean antic cunoscut sub numele de „Zeul Haosului”, va trece în viteză pe lângă planetă pe 13 aprilie 2029.

Acesta va trece la aproximativ 32.000 de kilometri deasupra suprafeței Pământului, ceea ce l-ar face mai aproape decât mulți sateliți aflați pe orbită, a adăugat agenția.

Cei mai înalți sateliți orbitează la o altitudine de aproximativ 35.000 de kilometri față de Ecuator.

Deși oamenii de știință îl consideră pe Apophis „un asteroid potențial periculos”, NASA a asigurat publicul că acesta nu va reprezenta o amenințare pentru Pământ în timpul călătoriei sale din 2029, scrie Anadolu.

După ani de monitorizare continuă, oamenii de știință spun că sunt încrezători că obiectul nu reprezintă o amenințare pentru Pământ, cel puțin în următorii 100 de ani.

„Nu există niciun pericol pentru Pământ, pentru nimeni sau ceva ce trăiește pe el sau pentru astronauți sau sateliți din spațiu”, a transmis agenția.

„Dar evenimentul este o oportunitate uimitoare și total fără precedent de a afla mult mai multe despre Apophis și asteroizi similari din apropierea Pământului”, a adăugat aceasta.

Persoanele care locuiesc în emisfera estică vor putea vedea asteroidul cu ochiul liber, în funcție de condițiile meteorologice, potrivit NASA.

Salariul mediu net la nivel național a ajuns la aproximativ 5.518 lei în ianuarie 2026, în creștere cu circa 3,6% față de aceeași lună din 2025. În spatele acestei medii se află însă o realitate mult mai fragmentată. Evoluția salariilor diferă semnificativ de la un județ la altul, iar creșterea generală „ascunde diferențe mari între regiuni”, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) centralizate de Economedia.

Puține județe cu salturi mari

Doar o mică parte dintre județe au înregistrat creșteri semnificative ale salariilor. În unele cazuri, majorările au ajuns la aproape 10% într-un an.
De exemplu, în Sibiu salariul mediu net a crescut cu 9,55%, până la 5.750 lei, iar în Mehedinți și Vâlcea avansurile au depășit 7%.
În marile centre economice, precum Cluj sau Iași, creșterile au fost mai moderate, de aproximativ 2–3%.
În schimb, în cele mai multe județe, salariile au crescut doar cu câteva procente, fără salturi semnificative.

O treime din țară: stagnare sau scăderi

Datele INS pentru ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025 arată că aproximativ o treime din județe se află în zona de stagnare sau aproape de stagnare, cu creșteri sub 1% sau chiar scăderi.

Cea mai mare scădere anuală a salariului mediu net se înregistrează în Olt, unde veniturile au coborât cu peste 5%, de la 5.234 lei la 4.972 lei. Scăderi se mai văd și în Bacău și Hunedoara, unde salariile au scăzut cu peste 3%.

În alte județe, salariile au rămas aproape neschimbate: în Caraș-Severin nu se observă nicio creștere, iar în Constanța, Maramureș sau Bistrița-Năsăud avansul este sub 1%.

Capitala rămâne lider, dar nu mai crește cel mai rapid

Bucureștiul continuă să domine clasamentul salariilor, cu un nivel mediu net de 7.073 lei în ianuarie 2026 și o creștere de aproape 5% față de aceeași lună a anului trecut.

Cu toate acestea, ritmul de creștere a fost depășit de unele județe din țară, unde salariile sunt mai mici, dar au crescut mai rapid.

Diferențe mari între regiuni

La nivel regional, decalajele rămân foarte mari. Regiunea București–Ilfov are cel mai ridicat salariu mediu net, de aproximativ 6.360 de lei, în timp ce regiunea Nord-Est rămâne la coada clasamentului, cu circa 4.449 de lei.

Diferența dintre cele două depășește 1.900 de lei, ceea ce arată un decalaj clar între zonele dezvoltate și cele mai slab dezvoltate.

Regiunile cu cele mai rapide creșteri

Cele mai mari creșteri procentuale ale salariilor s-au înregistrat în sud-vestul Olteniei, în nord-vest și vestul țării, unde avansurile au depășit 6%.

În aceste regiuni, județe precum Mehedinți, Vâlcea sau Satu Mare au tras în sus media, chiar dacă nivelul salariilor rămâne sub cel din București.

Per ansamblu, chiar dacă media națională este în creștere, datele indică diferențe clare între zonele țării. Există județe în care salariile cresc rapid, dar de la niveluri mai mici, județe unde veniturile sunt mai mari, dar cresc mai lent și zone unde salariile stagnează sau chiar scad.

Partida retur dintre Celta Vigo și Freiburs se va disputa pe terenul spaniolilor, joi seară, de la ora 19:45. Radu și co. mizează pe un parcurs solid pe teren propriu în competiție, unde au câștigat patru dintre cele șase meciuri din acest sezon european.

Deși forma recentă nu este favorabilă – cu trei înfrângeri în ultimele patru meciuri oficiale – antrenorul Claudio Giráldez rămâne optimist. Acesta a subliniat miercuri, în conferința de presă premergătoare partidei, că echipa sa are resursele necesare pentru a întoarce rezultatul.

În tur, Freiburg a dominat categoric, impunându-se cu 3-0, printr-o prestație solidă, în care Vincenzo Grifo a deschis scorul încă din minutul 10. Nemții vizează calificarea în prima semifinală europeană majoră din istoria clubului.

Statistic, Celta are un atu important: a câștigat 12 din cele 13 duble manșe europene în care a jucat returul pe teren propriu, inclusiv ultimele 11 consecutiv. În plus, echipele spaniole au câștigat 10 dintre ultimele 11 meciuri europene acasă împotriva formațiilor germane.

De partea cealaltă, Freiburg are probleme în deplasare în fazele eliminatorii europene, nereușind să marcheze în șapte dintre ultimele opt astfel de partide.

În cazul unei calificări, câștigătoarea duelului va întâlni în semifinale învingătoarea confruntării dintre Real Betis și Braga.

Celelalte partide din sferturi sunt programate de la ora 22:00. Aston Villa are prima șansă în fața echipei italiene Bologna, după ce s-a impus cu 3-1 în deplasare, în tur.

După o remiză în Portugalia, scor 1-1, Nottingham Forest întâlnește FC Porto. Iar Real Betis și Braga pornesc de la egalitate înaintea returului din Spania, după 1-1 în tur, pe terenul lusitanilor.

Conference League: Rațiu, aproape de semifinale cu Rayo

În UEFA Conference League, fundașul român Andrei Rațiu este la un pas de o calificare istorică în semifinale alături de Rayo Vallecano. Ar fi cea mai importantă performanță europeană din istorie pentru echipa spaniolă.

Rayo s-a impus categoric în tur, scor 3-0, pe teren propriu, cu AEK Atena, echipă la care evoluează românul Răzvan Marin.

Deși forma din campionat este oscilantă – echipa a coborât pe locul 13 în La Liga după un eșec cu Mallorca – rezultatele din Conference League în deplasare oferă încredere pentru echipa spaniolă. Rayo are o singură înfrângere în cinci meciuri externe.

De partea cealaltă, AEK este obligată la o revenire perfectă pentru a mai spera la calificare. Grecii au avut un parcurs solid până în sferturi, dar înfrângerea severă din tur complică serios ecuația. Echipa lui Marko Nikolic mizează pe avantajul terenului propriu, unde a câștigat cinci din șapte meciuri europene în acest sezon.

Partida este programată de la ora 22:00.

În celelalte confruntări, Șahtior Donețk (3-0 cu AZ Alkmaar), Crystal Palace (3-0 cu Fiorentina) și Mainz (2-0 cu Strasbourg) pornesc, la rândul lor, cu prima șansă la calificarea în semifinale, deși evoluează în deplasare.

Partida dintre Șahtior și Alkmaar este programată de la ora 19:45, în vreme ce celelalte meciuri se joacă de la ora 22:00.

Liderul liberal a criticat dur Partidul Social Democrat, acuzând formațiunea că evită asumarea responsabilității pentru situația economică actuală și că încearcă să transfere vina asupra premierului Ilie Bolojan. 

„Vă asumați și voi, vreodată, ceva? Să te apuci să vorbești despre starea economiei după ce ai aruncat deficitul bugetar în aer, ajungând cel mai mare din Uniunea Europeană, punând în pericol atragerea miliardelor de euro alocați României, după ce ai venit în ani electorali cu măsuri care au pus economia într-o zonă de risc major, mi se pare culmea neasumării. Culmea iresponsabilității! Și l-au găsit ei vinovat pe Bolojan! Ei, care au un președinte fix din echipa care a pus bugetul în piuneze”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ciprian Ciucu. 

Ciucu acuză PSD de sabotaj

De asemenea, Primarul General a luat apărare premierului și a criticat și sabotajele social-democraților în guvernul condus de Ilie Bolojan. 

„Am ales un lider care a recunoscut greșelile propriului partid și și-a dedicat apoi viața profesională, politică, să le îndrepte! Și le-a îndreptat, în timp ce voi l-ați atacat, subminat și blocat zi de zi, săptămână de săptămână! Și cu toate acestea a reușit un minim de reforme care ne țin astăzi pe linia de plutire! Din păcate, preponderent pe acelea care au pus presiune pe populație. Pentru că atunci când a ajuns la tăierea privilegilor voastre ați decis imediat griparea deciziilor Coaliției!”, notează Ciucu. 

„Veți da foc la țară”

Prim-vicepreședintele PNL a avertizat că o eventuală decizie a PSD de a retrage sprijinul guvernamental ar putea genera instabilitate politică și ar afecta implementarea reformelor și accesare fondurilor europene din PNRR. De asemenea, a amintit că dacă guvernul Bolojan va pica, PNL nu se va mai angaja într-o coaliție alături de PSD. 

„Veți da foc la țară. Să nu spuneți că nu ați fost avertizați! Tot ce am reușit până acum, aș spune totuși, împreună va fi anulat (inclusiv scăderea dobânzilor înainte de războiul din Golf). Nu va avea cine să atingă țintele din PNRR și banii europeni nu vor mai veni. Funcționarii ministerelor, în lipsa autorității politice, se vor demobiliza și vom rata reforme importante. Vă reamintesc, Partidul Național Liberal a decis la ultimul Birou Politic Național CĂ NU VA MAI FACE COALIȚIE CU PSD dacă PSD va demite Guvernul printr-o moțiune de cenzură!”, transmite edilul. 

„Nu exportați propria criză de identitate politică din partidul vostru în toată țara! Nu aveți un plan, nu aveți o viziune pentru țară, nu aveți nimic. Doar privilegiile și interesele pentru care sunteți dispuși să faceți rău țării pentru ca să vi le păstrați”, conchide liderul liberal. 

Declarațiile lui Ciucu sunt făcute pe fondul consultărilor interne din cadrul PSD, privind viitorul politic al partidului. O decizie a formațiunii social-democrate va fi făcută la data de 20 aprilie.