Prin implementarea proiectului se urmărește acoperirea a cel puțin 70% din consumul anual propriu din surse regenerabile. Proiectul are ca scop realizarea unei soluții integrate și unitare, care să răspundă atât consumurilor actuale de energie electrică ale Aeroportului „Henri Coandă”, cât și dezvoltărilor ulterioare ale infrastructurii aeroportuare, prin creșterea treptată a capacităților de producere și stocare a energiei din surse regenerabile.

”Proiectul reprezintă un pas esențial în procesul de modernizare accelerată a Aeroportului Internațional Henri Coandă București. Investițiile în producerea de energie din surse regenerabile contribuie direct la creșterea autonomiei energetice a aeroportului, diminuarea costurilor de operare, integrarea într-un sistem complex de monitorizare și control, reducând, totodată, impactul asupra mediului”, a precizat Bogdan Mîndrescu, Directorul General al Companiei Naționale Aeroporturi București.

Parcul fotovoltaic va fi amplasat, strategic, în proximitatea Pistei nr. 2 a aeroportului, într-o zonă aflată în domeniul public al statului și administrată de CNAB, pe care nu se pot construi terminale sau hangare.

Pentru implementarea proiectului va fi realizat un studiu de reflexie, astfel încât panourile să fie poziționate fără a afecta vizibilitatea piloților la decolare și aterizare sau funcționarea echipamentelor aeronautice. De asemenea, acestea vor avea un regim redus de înălțime, pentru a nu influența navigația aeriană.

Ansamblul energetic va fi racordat la uzina electrică a aeroportului, va avea o putere totală de 31,5 MW și va fi dotat cu sistem de stocare cu o capacitate de 30 MWh. Proiectul va fi construit în 2 etape. Prima etapă prevede o putere instalată de producție de 12,6 MW, cu stocare de 17,88 MWh.

Valoarea estimată a contractului este de 134.614.800,00 lei, fără TVA.

Pentru această etapă, Compania Națională Aeroporturi București a depus proiectul spre finanțare în cadrul programului „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei”, finanțat din Fondul pentru Modernizare și gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Contractul de finanțare a fost deja semnat, iar suma eligibilă este de 132.044.800,00 lei, fără TVA.

Proiectarea și execuția ansamblului energetic se va realiza în maximum 18 luni.

Implementarea Etapei 1 constituie primul pas concret al proiectului strategic care va asigura, pe termen mediu și lung, atât reducerea emisiilor de carbon, cât și menținerea siguranței și continuității operaționale pentru infrastructura critică națională a Aeroportului „Henri Coandă”.

Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul General privind finanțarea campaniei electorale a președintelui Nicușor Dan, potrivit unui document semnat de președintele AEP, Adrian Țuțuianu (PSD), consultat de G4Media.

Documentul menționează că, „în urma apariției unor suspiciuni privind săvârșirea unor fapte penale, Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

„Echipa de control a verificat toate documentele referitoare la veniturile încasate și cheltuielile angajate de candidatul independent Nicușor-Daniel Dan”, se arată în document.

Conform concluziilor controlului, „au fost efectuate plăți aferente unor cheltuieli electorale pentru care nu se probează realitatea și exactitatea serviciului prestat, de exemplu: cercetări sociologice realizate în afara campaniei electorale și materiale de propagandă electorală produse de firme ce nu aveau contracte valide cu candidatul, conform documentelor depuse la AEP, în cuantum total de 870.384,10 lei, fără a respecta prevederile legale”.

Documentul arată că, „în urma apariției acestor suspiciuni privind posibile fapte penale, Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul General”.

Pericol de inundații este în bazinele hidrografice Timiş, Bârzava, Călmăţui şi Argeş în intervalul vineri, ora 11.00-duminică, ora 12.00.

Hidrologii au redactat două avertizări cod galben de inundații.

„În intervalul 27.02.2026 ora 11:00 – 27.02.2026 ora 24:00 pe râurile din bazinele hidrografice: râul Timiş – pe sectorul aval S.H. Şag (judeţul Timiş), râul Bârzava – pe sectorul aval S.H. Gătaia (judeţul Timiş). În intervalul 27.02.2026 ora 11:00 – 29.02.2026 ora 12:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Călmăţui (judeţele: Olt și Teleorman), Argeş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Malu Spart – amonte S.H. Budeşti (judeţele: Argeș, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu şi lfov)”, a transmis Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Avertizarea cod portocaliu este valabilă de vineri, la ora 11.00, până sâmbătă, la ora 12.00. Sunt vizate râurile din bazinele hidrografice „Neajlov – bazin aval confluenţă cu râul Dâmbovnic (judeţele Giurgiu, Argeș, Dâmboviţa şi Teleorman), Sabar – bazin aval confluenţă cu râul Şuţa (judeţele Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov)”.

Într-un interviu recent, Pivnenko a explicat că la începutul invaziei ruse, forțele Moscovei au ocupat aproximativ 5.000 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, ceea ce a reprezentat un succes strategic pentru Rusia și o pierdere semnificativă pentru Ucraina, scrie Kyiv Post.

Potrivit comandantului, lipsa de pregătire a apărării Ucrainei a contribuit la incapacitatea de a împiedica avansul rapid al trupelor ruse.

„Nu eram pregătiți. De aceea am pierdut mult la început. Dacă am fi acționat mai eficient, lucrurile ar fi stat diferit”, a declarat Pivnenko.

El a subliniat că distrugerea podurilor și poziționarea strategică a trupelor ar fi redus pierderile teritoriale.

Pivnenko a dat exemplul Israelului, o țară mică, dar cu o apărare preventivă eficientă, care acționează rapid pe baza informațiilor și atacă preventiv pentru a preveni escaladarea ostilităților.

„Dacă știm că inamicul se pregătește să înainteze, trebuie să direcționăm toate resursele disponibile pentru a-i distruge punctele de concentrare”, a explicat el.

Comandantul Gărzii Naționale a vorbit despre consolidarea capacităților în domeniul dronelor care este crucială pentru menținerea apărării Ucrainei.

„Componenta noastră de drone nu este la nivelul necesar. Dacă o ridicăm, putem împiedica inamicul să avanseze mai adânc”, a spus Pivnenko.

De asemenea, el a evidențiat importanța unei apărări active și susținute, care să limiteze ofensiva inamicului fără riscuri inutile.

„Este esențial să rămânem fermi. Nu trebuie să inventăm nimic, trebuie să menținem stabilitatea apărării Ucrainei și să împiedicăm orice câștig al inamicului”, a concluzionat Pivnenko.

Timp de decenii, Europa a trăit sub umbrela protectoare a armelor nucleare americane, staționate pe continent încă de la mijlocul anilor 1950 pentru a descuraja fosta Uniune Sovietică și acum Rusia. În ultima vreme, însă, unii politicieni și analiști din domeniul apărării europeni se întreabă dacă se mai poate conta pe Washington pentru a folosi o astfel de forță, dacă este necesar, potrivit AP.

Fiind singurul membru al Uniunii Europene cu 27 de națiuni dotat cu arme nucleare, întrebările sunt deosebit de pertinente pentru Franța.

Posibilele revizuiri ale politicii de descurajare nucleară a Franței, care vor fi cu siguranță atent calibrate și examinate atât de aliați, cât și de potențialii inamici, ar putea fi printre cele mai importante decizii pe care Macron le va lua în cele 14 luni rămase ca președinte, înainte de alegerile pentru a-și alege succesorul în 2027.

Macron simte nevoia să arate forțele nucleare ale Franței

Faptul că Macron simte nevoia să arate forțele nucleare ale Franței, în ceea ce va fi al doilea discurs principal al comandantului suprem, în care va prezenta postura de descurajare a țării de la alegerea sa din 2017, vorbește despre preocupările sale, exprimate de mai multe ori, cu privire la schimbările geopolitice și tehnologice de apărare care amenință securitatea Franței și a aliaților săi.

Printre cei care își exprimă îndoielile cu privire la fiabilitatea Washingtonului se numără Rasmus Jarlov, președintele Comisiei de Apărare a parlamentului danez.

„Dacă lucrurile ar deveni cu adevărat grave, mă îndoiesc foarte mult că Trump ar risca orașele americane pentru a proteja orașele europene”, a spus el într-un interviu acordat Associated Press. „Nu știm, dar pare foarte riscant să ne bazăm pe protecția americană.”

Polonia pregătește o lege care să interzică accesul minorilor sub 15 ani la rețelele sociale și să oblige platformele să verifice vârsta utilizatorilor, a declarat ministrul Educației, Barbara Nowacka, într-un interviu pentru Bloomberg, publicat vineri.

Proiectul de lege urmează să fie prezentat vineri de Coaliția civică aflată la guvernare și prevede amenzi pentru platformele care permit accesul copiilor mai mici de 15 ani, scrie Reuters.

„Observăm o deteriorare a sănătății mentale a copiilor și tinerilor, observăm o scădere a competențelor lor intelectuale”, a spus Barbara Nowacka. Ea a menționat că nivelul sancțiunilor pe care companiile ar trebui să le achite este încă în discuție.

Legea ar putea intra în vigoare la începutul anului 2027, iar inițiativa Poloniei urmează modelul altor guverne europene, printre care Danemarca, Grecia, Franța, Spania și Marea Britanie.

Toate aceste state au analizat măsuri similare pentru protecția minorilor, din cauza numeroaselor preocupări legate de efectele negative sau dependența provocată de rețelele sociale.

Guvernul britanic a anunțat în ianuarie că ia în calcul restricții pentru protejarea copiilor online, în timp ce Australia a adoptat deja legi similare în decembrie 2025.

Barbara Nowacka a anunțat că inițiativa Poloniei ar putea intra în conflict cu mari companii americane de tehnologie, precum Meta și X, care s-au opus restricțiilor după implementarea lor în Australia.

USR își dorește ca toate concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din Sănătate să se desfășoare cu observatori. În acest sens a fost depus un proiect de lege.

Inițiativa legislativă vine ca urmare a semnalelor frecvente ce vin dinspre tinerii medici care reclamă concursurile „cu dedicație” pentru posturile vacante din spitalele de stat, transmit reprezentanții USR printr-un comunicat de presă.

Pentru un plus de transparență și, implicit, pentru a face încă un pas în combaterea acestei practici, deputata USR Oana Murariu a depus un proiect de lege pentru ca observatori independenți acreditați să poată participa la aceste concursuri. În februarie 2024, USR a propus centralizarea tuturor posturilor vacante din spitale și organizarea unui concurs național, de două ori pe an, pe modelul rezidențiatului.

„Mulți dintre tinerii medici vor să rămână în România și să profeseze aici. Concursurile cu final cunoscut pentru posturile din spitalele publice, în care câștigă cineva decis înainte, nu cel mai bun candidat, îi demotivează însă. E ceva discutat atât de des, încât a devenit de notorietate. Mesajul care li se transmite prin astfel de practici e că nu au loc, că nu au un viitor aici, în România. Acest lucru trebuie corectat cât mai rapid. Prin prezența observatorilor acreditați creștem gradul de transparență și întărim organizarea pe criterii strict meritocratice a acestor concursuri”, declară deputata USR Oana Murariu, membră în Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Situația dificilă în care se află tinerii medici care vor să profeseze în România a fost recent detaliată și de Alexia Petrovai, studentă în anul V la Medicină și președinta USR Tineret.

„Nu am întâlnit niciun rezident care să nu-și dorească un loc de muncă în spitalul în care și-a făcut rezidențiatul. Din păcate, însă, pe cât de rare sunt, pe atât de «dubios» se ocupă. Se înscriu doar câteva persoane, câteodată doar una, pentru că se știe că majoritatea posturilor de la stat sunt «cu dedicație», fără să conteze că poate tu ești cel mai bun și cel mai pregătit. Nu o dată, o singură persoană care a candidat pe un post a ajuns pe… locul 2, pentru că posturile sunt «păstrate» pentru pile, iar «piloșii» primesc ponturi”, arată Alexia Petrovai.

Potrivit comunicatului de presă, proiectul – semnat și de parlamentarii USR din Comisiile pentru Sănătate din Camera Deputaților și Senat – modifică Legea privind reforma în domeniul sănătății (nr. 95/2006) în sensul introducerii posibilității ca observatori independenți acreditați din partea societății civile să aibă dreptul să participe la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din spitale. Aceștia se vor asigura că procedurile se derulează corect, fără privilegii sau favoritisme.

USR vrea ca observatorii să reprezinte ONG-uri care au ca obiect de activitate protecția sănătății publice

Reprezentanții USR precizează că observatorii independenți vor fi persoane din afara unității sanitare care organizează concursul și intenția este ca aceștia să reprezinte ONG-uri care au ca obiect de activitate protecția sănătății publice, drepturile pacientului sau alte activități similare. Procedura concretă va fi reglementată de Ministerul Sănătății.

„Propunem astăzi încă o măsură pentru sănătatea românilor. În 2024, am inițiat o lege pentru a opri exodul tinerilor medici și a bloca practica posturi în spitale contra șpăgi. Avem suficienți medici buni în țară, care vor să muncească și să salveze vieți, și avem prea mulți pacienți care așteaptă cu orele o consultație. Este datoria noastră să rezolvăm problema posturilor disponibile în spitale și să le dăm șansa medicilor să își facă treaba. De aceea am propus, în urmă cu doi ani, introducerea concursului național pentru toate posturile din spitalele românești”, subliniază Diana Stoica, lidera deputaților USR și membră în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților.

În februarie 2024, deputații USR Diana Stoica, Diana Buzoianu și Adrian Wiener au inițiat un proiect pentru instituirea unui mecanism transparent și corect pentru ocuparea posturilor vacante de medici din spitalele de stat. Este vorba, concret, ca Ministerul Sănătății să centralizeze pe site toate posturile disponibile din spitale și să organizeze concurs național pentru ocuparea acestora, de două ori pe an, pe modelul rezidențiatului.

Potrivit MApN, sistemele radar au detectat o dronă aflată în spațiul aerian ucrainean, în evoluție spre nordul județului Tulcea. În acest context, la ora 08:45 a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru populația din zonă.

Conform procedurilor de poliție aeriană, două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza 86 Aeriană Fetești au decolat la ora 09:04 pentru cercetarea și monitorizarea situației. La scurt timp, piloții au confirmat contactul radar cu ținta, localizată la aproximativ 9 kilometri de Chilia Veche, pe teritoriul ucrainean.

La ora 09:13, drona a fost doborâtă de sistemele de apărare antiaeriană ale armatei ucrainene, la circa 100 de metri de localitate.

Având în vedere proximitatea față de graniță, echipe specializate sunt pregătite să intervină pentru a căuta eventuale resturi care ar fi putut cădea pe teritoriul României. Alerta aeriană a fost ridicată la ora 10:12. Ministerul Apărării Naționale a precizat că monitorizează permanent situația, în cooperare cu aliații din NATO.

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a lansat oficial la București mandatul României la conducerea Inițiativa Central Europeană pentru anul 2026.

Evenimentul a marcat începutul activităților coordonate de țara noastră în cadrul organizației regionale, care este considerată un spațiu foarte important de cooperare între statele din Europa Centrală și de Sud-Est.

Ministra a deschis lucrările primei reuniuni a Comitetului Coordonatorilor Naționali, la care au participat reprezentanți ai tuturor statelor membre, alături de secretarul general al organizației, Franco Dal Mas. Întâlnirea a confirmat rolul Inițiativei Central Europene ca platformă de dialog și colaborare între statele participante.

România și-a prezentat prioritățile pentru perioada în care va conduce organizația, sub deviza „Mai aproape în regiune, mai puternici în Europa”.

Printre obiective, conform Oanei Țoiu, se află sprijinirea integrării europene a statelor candidate, dezvoltarea legăturilor economice regionale, combaterea dezinformării, implicarea autorităților locale și susținerea tinerilor.

„România consideră integrarea Balcanilor de Vest, a Ucrainei şi a Republicii Moldova nu doar ca pe un exerciţiu tehnic, ci ca pe o nevoie strategică a regiunii. Extinderea este o investiţie geopolitică vitală, care consolidează poziţia globală a UE, oferind în acelaşi timp ţărilor candidate puterea de a-şi moderniza economiile, de a-şi spori prosperitatea şi de a-şi construi rezistenţa la şocurile externe. ICE este „acasă” pentru 160 de milioane de cetăţeni, iar forţa cooperării noastre regionale constă în capacitatea autorităţilor locale, a comunităţilor şi a cetăţenilor de a se conecta. PIB-ul nostru combinat este de aproximativ 5 mii de miliarde de euro, ceea ce nu poate însemna decât că există un potenţial semnificativ pentru un spaţiu economic mai dinamic”, a declarat Oana Ţoiu.

La rândul său, Franco Dal Mas a declarat și el cât de important este continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene și sprijinul acordat statelor aflate pe drumul integrării europene.

„Aici, la Bucureşti, am reafirmat importanţa continuării parcursului de integrare europeană, cu un accent clar pe Balcanii de Vest, şi a menţinerii unui sprijin neclintit pentru Ucraina. Extinderea rămâne o prioritate strategică pentru regiunea noastră şi pentru Europa în ansamblu”, a spus el.

Discuțiile au inclus și situația de securitate din regiune, în special efectele războiului din Ucraina și sprijinul acordat Kievului și Republicii Moldova.

Reprezentanții statelor membre au punctat că este extrem de importantă protejarea suveranității Ucrainei și consolidarea stabilității democratice în regiune.

În cadrul reuniunii au fost stabilite principalele evenimente planificate pentru anul 2026, printre care aniversarea a 30 de ani de activitate a Secretariatului organizației și conferința de nivel înalt de la Trieste, pe 17 martie 2026.

România va conduce Inițiativa Central Europeană pe parcursul întregului an 2026, cu obiectivul de a sprijini cooperarea regională și apropierea statelor candidate de Uniunea Europeană.

Organizația reunește state membre, mai exact: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, şi şapte state candidate: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina.

Fondul Monetar Internațional a decis lansarea unui nou program de finanțare destinat Ucrainei, cu o valoare totală de 8,1 miliarde de dolari, pe o durată de patru ani, notează Ukrinform.

Autoritățile de la Kiev consideră că acest sprijin va contribui la menținerea echilibrului economic și la susținerea reformelor necesare în perioada următoare.

Anunțul a fost făcut de premierul ucrainean, Yulia Svyrydenko, care a explicat că prima parte din bani va ajunge în curând în Ucraina și va fi utilizată pentru stabilizarea bugetului de stat.

„Prima tranșă, în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, este așteptată în curând. Fondurile vor acoperi deficitul bugetar și vor sprijini stabilitatea macrofinanciară”, a declarat ea.

Potrivit premierului, acordul cu FMI face parte dintr-un plan financiar destinat acoperirii deficitului bugetar estimat la 136,5 miliarde de dolari pentru următorii patru ani. Programul oferă continuitate măsurilor economice adoptate în ultimii ani.

Oficialii din Ucraina anunță că înțelegerea cu Fondul Monetar Internațional va facilita accesul la alte surse importante de finanțare internațională.

„Noul program de cooperare cu FMI pentru Ucraina este un punct de sprijin pentru tot sprijinul financiar internațional, în special pentru obținerea împrumutului de 90 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană”, a menționat prim-ministrul.

Pe lângă fondurile care pot veni din partea Uniunii Europene, Ucraina mizează și pe sprijin financiar oferit de statele care fac parte din Grupul celor Șapte și de alte instituții financiare internaționale.

În același timp, partenerii externi au acceptat continuarea suspendării temporare a plăților pentru o parte din datoria oficială, iar autoritățile speră că procesul de restructurare va continua după stabilizarea situației economice.

În ultimele zile, guvernul ucrainean a discutat cu FMI și despre modificări fiscale care îi privesc pe antreprenorii mici. Autoritățile vor crește plafonul anual de venit peste care aceștia trebuie să se înregistreze ca plătitori de TVA.

În cadrul unei vizite la Kiev, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a spus că autoritățile trebuie să clarifice problema introducerii TVA pentru întreprinzătorii individuali, care este o măsură importantă pentru stabilitatea finanțelor publice.