Conform actului normativ, persoanele cu handicap grav sau accentuat și reprezentanții lor legali beneficiază de reduceri semnificative la impozitul pe clădiri, terenuri și mijloace de transport:

1. Clădiri și terenuri

• Handicap grav: reducere de 50% pentru clădirea folosită ca domiciliu și terenul aferent, pe perioada îngrijirii și supravegherii.

• Handicap accentuat: reducere de 25% pentru clădirea folosită ca domiciliu și terenul aferent.

Reducerea se aplică pentru întreaga clădire și teren deținute în comun cu soțul/soția. Dacă o parte din proprietate aparține unor terți, reducerea nu se aplică pentru cota acestora.

2. Mijloace de transport cu capacitate cilindrică < 2000 cmc

• Handicap grav: reducere de 50% pentru un singur vehicul.

• Handicap accentuat: reducere de 25% pentru un singur vehicul.

Reducerea se acordă pe baza documentelor justificative valabile la 31 decembrie a anului fiscal anterior și se aplică începând cu luna următoare depunerii acestora.

De reducerea taxelor și impozitelor locale în cotele stabilite de Guvern vor beneficia peste 70% din totalul persoanelor cu dizabilități din România.

Reduceri pentru clădirile vechi

Ordonanța stabilește cote de reducere pentru clădirile vechi, în funcție de vechimea acestora la 1 ianuarie a anului fiscal de referință:

• 15% pentru clădiri între 50 și 100 de ani.

• 25% pentru clădiri de peste 100 de ani.

În cazul lucrărilor de renovare majoră, anul finalizării se actualizează, dacă valoarea clădirii crește cu cel puțin 50%, incluzând intervenții asupra structurii și îmbunătățirea performanței energetice sau calității arhitectural-ambientale.

Ajustarea cotelor suplimentare la taxe și impozite

Autoritățile locale pot reduce cotele adiționale la impozitele și taxele locale în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, dar nu sub cota standard prevăzută de lege.
Sumele plătite în plus vor fi regularizate sau restituite conform legislației.

Scutiri pentru bazele sportive

Baze sportive construite de terți și administrate de asociații sau fundații pot fi scutite de impozite și taxe locale, până la 5% din impozitele și taxele încasate anterior, prin decizie a autorităților locale.

Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit în cadrul emisiunii OFF The Record de la MEDIAFAX, despre modul în care sunt desemnați procurorii care anchetează magistrații și cum acest mecanism afectează independența justiției.

Întrebată dacă are încredere ca magistrații să fie anchetați de DNA, Roxana Petcu a declarat că problema nu ține de DNA sau de alte structuri, ci de modul în care se fac desemnările.

„Discuția în realitate nu e despre DNA sau Parchetul General sau ce structuri se fac. Discuția este alta, după părerea mea. Pe cine deranjează că desemnarea procurorilor în aceste structuri, care sunt competente să verifice și să ancheteze magistrații, ar avea plenul Consiliului Superior, deci și judecătorii, un cuvânt de spus?”, a spus aceasta.

Roxana Petcu a mai spus că implicarea judecătorilor în desemnarea procurorilor care anchetează colegi este un aspect foarte important pentru a păstra un proces echitabil.

„Pentru că astea sunt singura diferență. Până la o structură aia, SIIJ sau cum se cheamă acum, din parchetul general, putea fi mutat la DNA. Dar să facem desemnarea acelor procurori, cum se face și astăzi? Ce așteptări ar putea avea la un proces echitabil, câtă vreme se duce în fața unui judecător, pe care l-ar putea ancheta chiar procurorul care i-a făcut lui rechizitoriu? De ce nu ne uităm și din partea cealaltă? Că până la urmă vorbim despre dreptul la un proces echitabil al tuturor cetățenilor. Dreptul acesta la un proces echitabil e o garanție pentru dânșii, nu pentru noi neapărat.”, a spus ea.

„E normal ca judecătorul în sala de judecată, care alege și decide în funcție de ce îi se spune, de avocatul inculpatului și de procuror. Dar acel procuror, structura de parchet în care dumneavoastră lui provine, dacă nu-i convine soluția judecătorului, mâine să-i facă dosar penal, că reamintim discuția cu câmpul tactic. Cum poți să mai ai vreo șansă la un proces echitabil în condițiile astea? Simplul fapt că un astfel de sistem există și dacă nu îi se dă curs. Și dacă oamenii sunt toți de bună credință. Și doar simpla lui existență pune în discuție independența și percepția de independență.”, a mai declarat ea în emisiunea OFF The Record.

Șefa Inspecției Judiciare, răspuns dacă DNA ar trebui să ancheteze magistrații

Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit în cadrul emisiunii OFF The Record de la MEDIAFAX, despre modul în care sunt desemnați procurorii care anchetează magistrații și cum acest mecanism afectează independența justiției.

Întrebată dacă are încredere ca magistrații să fie anchetați de DNA, Roxana Petcu a declarat că problema nu ține de DNA sau de alte structuri, ci de modul în care se fac desemnările.

„Discuția în realitate nu e despre DNA sau Parchetul General sau ce structuri se fac. Discuția este alta, după părerea mea. Pe cine deranjează că desemnarea procurorilor în aceste structuri, care sunt competente să verifice și să ancheteze magistrații, ar avea plenul Consiliului Superior, deci și judecătorii, un cuvânt de spus?”, a spus aceasta.

Șefa Inspecției judiciare despre cazurile de corupție din justiție: Eu nu cunosc, poate există mai puțină

Judecătorul Roxana Petcu, inspectorul șef al Inspecției Judiciare, a făcut declarația în cadrul emisiunii Off The Record cu Sorina Matei.

„Dacă există corupție în justiție, noi, judecătorii, suntem primii care ne dorim să se curețe. (…) Noi inspecția facem controale, monitorizări, poate de aceea nu mai sunt atâtea cauze (…) Eu nu cunosc (cazuri de corupție în sistem n.r.) …nu am mai observat cazuri ridicate de presă (…) poate există, poate există mai puțină”, a explicat judecătorul Roxana Petcu.

Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare: Funcțiile mari din parchete sunt singurele în care e implicat factorul politic

Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România, a vorbit vineri, în cadrul emisiunii OFF The Record de la MEDIAFAX, despre modul în care sunt selectați procurorii șefi și cum se îmbină criteriile profesionale cu factorul politic în numirile din parchete.

Ea a declarat că selecția pentru funcțiile de conducere nu este arbitrară și implică proceduri stabilite legal, atât scrise, cât și interviuri.

„De exemplu, ca să fii procuror șef la un parchet de pe lângă judecătorie, dai examen. Și scris și interviu. Scris din management, regulamente, parchete și așa mai departe. Sau ca să fii șef la un parchet de pe lângă parchetul curții de apel, trebuie să ai gradul de procuror de Curte de Apel. Și condițiile sunt mai, cum să spun, pe selecție de-asta profesionistă.”, a spus ea.

Roxana Petcu: Inspecția Judiciară a ajuns temă de campanie electorală

Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit în emisiunea OFF The Record de la Mediafax despre rolul instituției pe care o conduce și despre criticile apărute în spațiul public, mai ales în perioada campaniilor electorale.

Roxana Petcu a spus că a rămas surprinsă să vadă că Inspecția Judiciară a ajuns temă de campanie electorală, în condițiile în care instituția este una discretă și specializată.

„Reamintesc doar că încă din campania electorală, Inspecția Judiciară devenise temă de campanie. Eu mulțumesc faptului că noi suntem totuși o instituție discretă și destul de nișă. Nu știe foarte multă lume despre Inspecția Judiciară. Cu ocazia aceasta, lumea află despre noi și eu mulțumesc pentru că ne-am făcut notorietate. E bine.”, a spus Roxana Petcu.

Șefa Inspecției Judiciare, despre grupul de lucru pentru Justiție format la Guvern: Măsurile se iau fără niciun fel de consultare sau analiză

Întrebată despre grupul de lucru format la Guvern, pentru a genera noi propuneri legislative în Justiție, Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, spune că măsurile în Justiție se hotărăsc fără o analiză.

„Este foarte clar că suntem într-o lipsă completă a predictibilității. Adică mi se pare că să iau măsurile fără niciun fel de consultare, fără niciun fel de studiu de fezabilitate, fără niciun fel de analiză. Și da, eu cred că în momentul acesta ne putem aștepta la orice. Pentru că poate din acest grup vor ieși niște proiecte și peste trei luni mai sunt niște cetățeni care se supără. Și o să spună că nu sunt bune. Mai facem niște legii și peste patru luni, și peste șase luni, și tot așa. Și o ținem într-o legislație.

Nu mă înțelegeți greșit. Eu chiar cred în faptul că nu este normal nici ca magistrații să-și facă legile. Că nu despre asta e vorba. Puterea legislativă, dar avem o putere legislativă. Hai să respectăm regulile jocului”, a declarat Roxana Petcu, Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare.

Șefa Inspecției Judiciare: Dacă președinția României face un referendum să vadă care-i treaba justiției, să facă și justiția un referendum să vadă care-i treaba la președinție

Șefa Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, și-a exprimat dezacordul total față de ideea organizării unui referendum în rândul magistraților cu privire la starea Justiției din România. Judecătoarea a spus că probabil președintele Nicușor Dan a avut ca inspirație referendumurile locale. Roxana Petcu a vorbit și de o reciprocitate pe acestă temă.

„Dar eu propun că dacă președinția României face un referendum să vadă care-i treaba justiției, să facă și justiția un referendum să vadă care-i treaba la președinție. Așa-i corect. Dacă tot migrăm de la unii la ceilalți, haideți să facă justiția un referendum, de exemplu, să vedem poporul oare e mulțumit de măsurile luate de guvern. De ce n-am face și noi un astfel de referendum? Adică, mi se pare că suntem deja într-o zonă în care nimeni nu mai respectă niște reguli pe care le avem. Nu suntem într-un stat fără reguli. Suntem într-un stat de drept”, a afirmat Roxana Petcu.

Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România: A modifica pensiile magistraților este o scădere a statutului

Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit despre reforma pensiilor de serviciu ale magistraților în cadrul emisiunii OFF The Record de la Mediafax.

Declarațiile au venit după ce președintele Nicusor Dan a promulgat vineri legea privind pensiile speciale ale magistraților, în ciuda solicitărilor venite din partea sistemului judiciar de a retrimite proiectul în Parlament.

Roxana Petcu a explicat că dezbaterea despre pensiile magistraților nu este una nouă și că tema a fost intens politizată în ultimii ani.

Ea a spus că discuția a apărut inițial în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență și că legătura dintre relansarea economică și pensiile magistraților nu a fost clar explicată.

Știrea inițială:

„Dreptatea este ca sănătatea lumii. Fără ea, totul se îmbolnăvește”, spunea Nicolae Iorga. În România, nu numai justițiabilii au nevoie de dreptate, ci și magistrații.

Cine și cum îi verifică pe cei care împart dreptatea, ce răspundere a magistraților există în România, ce a descoperit Inspecția Judiciară după documentarul Recorder, cât de „terorizați” sunt procurorii și judecătorii în România, au încredere judecătorii să fie anchetați din nou de DNA, câtă corupție există în Justiție și ce reforme sunt necesare – despre toate aceste teme discutăm cu judecătorul Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România.

Emisiunea poate fi urmărită, de la ora 13:00, live, pe canalele de YouTube și Facebook ale Mediafax.

Judecătorul Roxana Petcu, inspectorul șef al Inspecției Judiciare, a făcut declarația în cadrul emisiunii Off The Record cu Sorina Matei.

„Dacă există corupție în justiție, noi, judecătorii, suntem primii care ne dorim să se curețe. (…) Noi inspecția facem controale, monitorizări, poate de aceea nu mai sunt atâtea cauze (…) Eu nu cunosc (cazuri de corupție în sistem n.r.) …nu am mai observat cazuri ridicate de presă (…) poate există, poate există mai puțină”, a explicat judecătorul Roxana Petcu.

Inspectorul șef al Inspecției Judiciare a mai spus că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă magistrații este legată de numărul uriaș de dosare.

„Ar fi data de soluționare a cauzelor, este o discuție actuală (…) încărcătura aceasta pe magistrat (…) este o mare problemă, cu acest mare număr de dosare”, a spus Petcu.

Șefa Inspecției Judiciare a estimat că numărul proceselor va crește din cauza măsurilor luate de Guvern în cadrul reformei administrative.

„O să vedeți după ultimele măsuri aprobate (…)  unde o să se ducă oamenii ăștia să se plângă? În instanță”, a adăugat Roxana Petcu.

Un alt element care ar putea îngreuna activitățile din justiție este „procesomania” unor români.

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă modificările propuse de România în ceea ce privește planul de restructurare a societății de energie electrică CE Oltenia sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, se arată în comunicatul trimis vineri.

În esență, specialiștii de la Bruxelles verifică dacă sumele plătite de România drept ajutoare de stat sunt cu adevărat conforme normelor UE sau aceste sume trebuie acoperite din fonduri publice, ceea ce înseamnă, de principiu, că statul ar trebui să acopere plățile din alte fonduri publice, de regulă după o suplimentare a bugetului Ministerului Energiei.

Complexul energetic Oltenia, companie condusă în sistem dualist, este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 87,48% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea S.A., cu 11,81% di acțiuni și Electrocentrale Grup S.A., cu 0,46% din capitalul social. Întreprinderea de stat din România care își desfășoară activitatea în domeniul extracției lignitului și al producerii de energie electrică este unul dintre principalii angajatori (peste 8 000 de angajați) dintr-o regiune cu rate ale șomajului care depășesc în mod constant media națională.

Traseul investigației

Subiectul ajutoarelor de stat pentru CE Oltenia a debutat acum peste patru ani. Mai exact, în ianuarie 2022, Comisia a aprobat condiționat ajutorul de restructurare în valoare de 2,66 miliarde euro ( 13,15 miliarde lei) acordat de România pentru CE Oltenia, sprijinind planul de restructurare a acestei societăți pentru perioada 2021-2026.

La acel moment, Comisia a aprobat ajutorul de restructurare în temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.

Patru ani mai târziu, în decembrie 2025, Comisia a primit din partea României o notificare privind modificarea planului de restructurare, prin care ajutorul de restructurare era majorat de la 2,66 miliarde euro la 2,86 miliarde euro și se prelungea perioada de restructurare cu trei ani, până la sfârșitul anului 2029.

„România susține că motivul prelungirii este implementarea cu întârziere a unor noi centrale de producere a energiei electrice pe bază de energie solară și de gaze, lucru care, la rândul său, a întârziat eliminarea treptată a capacităților existente pe bază de lignit ale societății CE Oltenia. România susține că există un risc pentru securitatea aprovizionării în regiune, din cauza situației geopolitice actuale. România, prin CE Oltenia, este principalul furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova, cu care se învecinează, și unul dintre furnizorii de energie pentru Ucraina”, a transmis Comisia.

Centralele în cauză sunt  centrala în ciclu combinat de la Mintia, cu o capacitate instalată de 1.700 MW, ceea o va face să fie, la momentul punerii integrale în funcțiune, cea mai mare unitate de producere a energiei electrice din Europa, dar și centrala de la Iernut, o investiție a Romgaz, de 430 MW. Centrala electrică pe gaze naturale construită pe locul fostei termocentrale de la Mintia, de Mass Global Energy Rom, compania irakiană care investește 1,4 miliarde euro, va intra în producție în luna septembrie a acestui an, după cum a anunțat Guvernul, pe 5 februarie, după ce investitorii s-au întâlnit cu premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria. În cazul Iernut, noul termen avansat este sfârșitul acestui an, fiind finalizată, la 31 decembrie 2025, în proporție de aproximativ 97,5%.

Aspectele verificate de Comisie

Comisia trebuie să verifice în această etapă, pe baza informațiilor furnizate de România, dacă planul de restructurare revizuit este compatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Prin urmare, se arată în comunicatul citat, Comisia a decis să deschidă o investigație aprofundată pentru a evalua, în special:

• dacă perioada cu care este prelungit planul este rezonabilă și dacă planul duce în continuare la restabilirea viabilității pe termen lung a societății CE Oltenia;
• dacă este suficientă contribuția CE Oltenia, a investitorilor sau a instituțiilor financiare la creșterea costurilor restructurării pentru a se asigura faptul că ajutorul rămâne proporțional;
• dacă România ar urma să pună în aplicare măsuri suplimentare adecvate pentru a limita denaturările concurenței create de ajutorul suplimentar;
• dacă întârzierile în punerea în aplicare a etapelor-cheie ale planului de restructurare a societății CE Oltenia s-au aflat în afara controlului CE Oltenia sau al României.

„Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate, inclusiv CE Oltenia, ocazia de a prezenta observații. Acest lucru nu aduce atingere rezultatului investigației”, a transmis Comisia.

Stadiul închiderii centralelor pe cărbune

De amintit că România a reușit anul trecut să renegocieze calendarul de închidere a capacităților de producție pe cărbune ale CEO până la operaționalizarea completă a noilor capacități de producție a energiei în bandă.

„România și-a asumat în trecut cea mai ambițioasă țintă de decarbonizare, dar nu putem să punem în pericol lumina din casele oamenilor. De aceea, amânarea închiderii centralelor pe cărbune este necesară: nu putem opri niciun grup până când noi capacități de producție a energiei electrice în bandă, nu vor fi 100% operaționale, gata să le înlocuiască”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul Energiei, la începutul lunii octombrie.

La data de 1 ianuarie 2021, România avea 4.920 MW instalați în centrale pe cărbune. La 31 decembrie 2021, au fost retrași definitiv din exploatare 1.695 MW, iar în anul 2023 – încă 330 MW (jumătate din ținta T115 care presupunea închiderea a 660 MW).

Prin Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în anul 2021, România s-a angajat să retragă definitiv din exploatare 1.425 MW până la data de 1 ianuarie 2026, la care se adaugă 330 MW neînchiși din T115, în total 1.755 MW, respectiv de la Complexul Energetic Oltenia – 1.305 MW; Electrocentrale Craiova – 300 MW; CET Govora – 100 MW și UAT Iași – 50 MW.

Potrivit oficialilor, Ministerul Energiei, a transmis în acest sens – în septembrie 2025, pe baza unui studiu de adecvanță realizat de un consultant independent la cererea Transelectrica SA, precum și cu contribuția CEO –  pe adresa Comisiei Europene în marja renegocierii cu SG Recover a PNRR propunerea de necesitate și oportunitate a menținerii în funcțiune, în regim comercial, a trei grupuri energetice, precum și păstrarea altor două grupuri în rezervă tehnică, pentru a garanta siguranța sistemului energetic în perioadele de vârf de consum sau în situații neprevăzute.șt

În paralel, planul de restructurare actualizat a fost transmis către Direcția Competitivitate din cadrul Comisiei Europene și prevede decalarea termenelor de închidere a unităților pe cărbune până la finalul anului 2029. Potrivit propunerilor înaintate, la nivelul Complexului Energetic Oltenia vor continua să funcționeze cinci exploatări miniere, în concordanță cu necesarul alimentării capacităților de producție a energiei electrice pe bază de lignit (inclusiv pentru Electrocentrale Craiova).

„Ca urmare a acestui demers, planul de restructurare al companiei a fost revizuit, implicând actualizarea jalonului 119 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-o manieră care să permită adaptarea treptată. Soluțiile propuse de Complexul Energetic Oltenia vizează asigurarea viabilității economice, continuarea investițiilor în noi capacități de producție (CCGT și fotovoltaice) și modernizarea infrastructurii energetice, contribuind astfel la menținerea competitivității României în contextul tranziției energetice la nivel european”, a anunțat Ministerul Energiei, în octombrie.

Șefa Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, a respins criticile privind activitatea instituției, afirmând că verificările au fost efectuate constant și că atacurile la adresa Inspecției Judiciare ar avea mai degrabă o componentă politică.

Întrebată despre acuzațiile potrivit cărora instituția nu și-ar face treaba, Roxana Petcu a declarat tranșant:

„Nu, am făcut verificările și le facem de fiecare dată. Sincer, eu nu am înțeles nici astăzi ce a avut cu noi. Eu suspectez că mai degrabă în zona dumnealui au fost cetățeni nemulțumiți de interacțiunea cu noi și care probabil i-au… e urâtă expresia, dar, da, i-au băgat în cap (această idee, n. red.)”.

Despre candidații la funcțiile de procuror-șef: „E bine că au fost mulți”

Roxana Petcu a fost întrebată și dacă a urmărit interviurile candidaților pentru funcțiile de procuror-șef.

„În bună măsură, da”, a răspuns aceasta, după care a aplaudat faptul că au fost mulți candidați:

„Eu am fost foarte bucuroasă în primul rând pentru că am văzut că au fost mulți candidați. Ceea ce e un lucru bun”.

Despre imaginea generală a Ministerului Public, Petcu a apreciat că tabloul a fost „foarte divers oferit de procurorii noștri”, adăugând: „Și e foarte bine că e un tablou divers”.

„Suntem și procurori, și judecători, suntem inspectori împreună”

„Știți că Inspecția Judiciară este singura instituție care adună laolaltă atât procuror,i cât și judecători. Noi suntem împreună, suntem inspectori și unii, și ceilalți și verificările și controalele pe care le facem, le facem și la instanțe, și la parchete”.

Aceasta a făcut referire și la criticile anterioare legate de lipsa unui contracandidat în alte proceduri:

„Nu că ar fi fost un lucru rău dacă era unul singur, pentru că, apropo de criticile care mi s-au dus și mie, și bineînțeles doamnei Savonea, că n-am avut contracandidat. Și eram noi de vină că n-am avut contracandidat! Mă rog!”.

Totuși, Roxana Petcu a sugerat că procedura ar fi trebuit să rămână strict profesională:

„E bine că au fost oameni care s-au considerat îndreptățiți să participe la această procedură. Acum, că unii au folosit această oportunitate pentru a-și exprima și a-și manifesta critici și așa mai departe… Nu știu dacă procedura aceasta era despre acest lucru”.

În opinia sa, competiția ar fi trebuit să vizeze în primul rând proiectele manageriale:

„Cred că mai degrabă era despre modul cum dorești să conduci niște unități de parchet. Unii s-au descurcat mai bine, alții s-au descurcat mai puțin bine. Așa e într-o competiție, presupun”.

Patriarhia Română își reafirmă ferm poziția pro-viață și solicită respectarea dreptului fundamental la viață al copiilor nenăscuți, subliniind, totodată, necesitatea sprijinirii concrete a femeilor aflate în criză de sarcină, care se confruntă cu dificultăți materiale, sociale și emoționale.

Potrivit datelor prezentate de instituție, din anul 1958 și până în prezent, în România au fost înregistrate peste 23 de milioane de avorturi.

„Viața umană începe în momentul zămislirii”

Una dintre consecințele dramatice ale acestui fenomen este criza demografică actuală, reflectată printr-un spor natural negativ, care conduce la diminuarea populației țării cu aproximativ un milion de persoane pe deceniu.

Conform învățăturii de credință ortodoxe, viața umană începe din momentul zămislirii, iar copilul nenăscut este considerat persoană cu suflet viu.

În acest context, avortul este definit drept suprimarea unui drept fundamental – dreptul la viață.

„Marșul pentru viață” a ajuns la cea de-a 16 ediție

Poziția Bisericii este susținută și de referințe biblice precum: „din pântecele maicii mele Dumnezeul meu ești Tu” (Psalmi 21, 10) și „înainte de a te fi zămislit în pântece, te-am cunoscut, și înainte de a ieși din pântece, te-am sfințit” (Ieremia 1, 5).

Patriarhia Română consideră că „Marșul pentru Viață”, ajuns la cea de-a 16-a ediție și desfășurat pe parcursul lunii martie în peste 1.100 de localități din țară, reprezintă o inițiativă benefică. Evenimentul are ca scop atragerea atenției asupra respectării dreptului la viață al copiilor nenăscuți, dar și asupra gravei crize demografice care afectează societatea românească. Totodată, marșul promovează solidaritatea și sprijinul acordat femeilor însărcinate aflate în situații dificile.

Tații să-și asume responsabilitatea

În contextul Anului omagial al pastorației familiei creștine, Patriarhia Română îndeamnă toate eparhiile să intensifice sprijinul acordat femeilor însărcinate aflate în dificultate.

De asemenea, instituția încurajează tații copiilor nenăscuți să își asume responsabilitatea față de mamă și copil și solicită parohiilor, mănăstirilor și centrelor social-filantropice să ofere ajutor material și îndrumare spirituală, astfel încât viața copilului să fie ocrotită prin solidaritatea părinților și a comunității.

The Minister of Investments and European Projects (MIPE), Dragoș Pîslaru, announced that, after the publication in the Official Gazette of the new law on magistrates’ pensions, MIPE will notify the European Commission of the achievement of this milestone.

„With the publication in the Official Gazette, we will inform the European Commission of the achievement of this PNRR milestone worth 231 million Euros, respecting the formal procedure”, Pîslaru wrote on Facebook.

Pîslaru specified that he announced that on Monday, he will meet with Céline Gauer, the PNRR coordinator from the European Commission.

„The final step: on Monday I will have the official working meeting with Mrs. Céline Gauer, the PNRR coordinator from the European Commission, a discussion that will provide us with clarity on this subject”, Pîslaru declared.

Pîslaru stated that he will make „all necessary efforts so that Romania benefits from all the European money allocated”.

According to previous statements by Prime Minister Ilie Bolojan, Romania has six months to unlock the total of 2.6 billion euros, money from the PNRR, if the two thresholds are met. The first one concerns the reform of magistrates’ pensions, and the second is decarbonization in the energy sector. We recall that Nicușor Dan announced, on Friday, the promulgation of the magistrates’ pensions law.

Prime Minister Ilie Bolojan expects the Government to receive a favorable response by mid-March.

Acordul Uniunea Europeană-Mercosur este oficial în curs de desfășurare. Vinerea aceasta, președintele Comisiei Europene a anunțat că cele 27 de state membre vor aplica provizoriu acordul de liber schimb care le leagă de mai multe țări din America Latină, potrivit Le Figaro.

„În ultimele săptămâni, am avut discuții ample pe această temă cu statele membre și cu membrii Parlamentului European. Pe această bază, Comisia va proceda acum la aplicarea provizorie ”, a declarat Ursula von der Leyen într-un scurt discurs adresat presei.

Acest anunț vine  la o zi după ce Uruguay a devenit prima țară care a ratificat acordul Mercosur, cu aprobarea oficialilor săi aleși. Argentina a urmat exemplul câteva ore mai târziu. Procesul este, de asemenea, bine avansat în Brazilia și Paraguay, unde mai sunt doar câțiva pași înainte ca acordul să poată fi implementat.

The Ministry of National Defense reported that, on the morning of February 27, the Russian Federation launched new air strikes on Ukrainian ports on the Danube.

According to MApN, radar systems detected a drone in Ukrainian airspace, moving towards the north of Tulcea County. In this context, at 08:45 a new RO-Alert message was issued for the population in the area.

According to air police procedures, two F-16 Fighting Falcon aircraft from the 86th Air Base Fetești took off at 09:04 to investigate and monitor the situation. Shortly after, the pilots confirmed radar contact with the target, located approximately 9 kilometers from Chilia Veche, on Ukrainian territory.

At 09:13, the drone was shot down by the Ukrainian army’s air defense systems, about 100 meters from the village.

Given the proximity to the border, specialized teams are ready to intervene to search for any debris that could have fallen on Romanian territory. The air alert was lifted at 10:12. The Ministry of National Defense stated that it is permanently monitoring the situation, in cooperation with NATO allies.