Conflictul s-a numărat printre cele trei teme principale discutate de miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale, în marja reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Grupului Băncii Mondiale, care au loc în aceste zile la Washington.

De asemenea, oficialii G7 au analizat modalități de securizare a lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii continue a Rusiei, potrivit unui comunicat emis de Ministerul Finanțelor din Franța, stat care deține în acest an președinția G7.

Mesajul a fost transmis public de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în cadrul unui briefing la Pentagon, scrie Reuters.

Mesaj dur transmis de la Pentagon

Aflat alături de cei mai importanți lideri militari americani, Hegseth a declarat că forțele SUA sunt „pregătite și complet echipate” pentru a lovi centralele electrice și industria energetică a Iranului, dacă vor primi ordin politic. Potrivit acestuia, blocada navală a SUA asupra Iranului este „cea mai politicoasă cale” de a forța Teheranul să accepte condițiile Washingtonului în negocierile care urmează.

Administrația președintelui Donald Trump și-a exprimat un optimism prudent privind posibilitatea unui acord care să pună capăt conflictului declanșat la 28 februarie de SUA și Israel, dar a avertizat că presiunea va crește dacă Iranul rămâne inflexibil.

Blocada navală a SUA asupra Iranului și impactul militar regional

Blocada, intrată în vigoare la începutul săptămânii, este aplicată de zeci de nave și aeronave ale Marinei, susținute de aproximativ 10.000 de militari. Până în prezent, 14 nave au fost forțate să se întoarcă din drum. Autoritățile americane au precizat că orice navă care încearcă să sprijine Iranul va fi interceptată, avertizată și, dacă este necesar, supusă folosirii forței, inclusiv în apele internaționale.

Amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA, a declarat că tacticile sunt adaptate constant, în timp ce șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a subliniat că armata este „gata să reia operațiuni majore de luptă în orice moment”.

Conflictul a generat cea mai mare perturbare din istorie a aprovizionării globale cu petrol și gaze, Strâmtoarea Ormuz fiind un punct-cheie prin care tranzitează aproximativ 20% din exporturile mondiale de energie. Analiștii estimează că Iranul poate rezista cel mult două luni fără exporturi de petrol înainte de a fi nevoit să reducă producția.

Surse apropiate Teheranului susțin că Iranul ar fi dispus să permită tranzitul liber al navelor prin partea omaneză a strâmtorii, dacă se ajunge la un acord care să prevină reluarea ostilităților.

Izvorul Tămăduirii este una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox, fiind celebrată în fiecare an în vinerea din Săptămâna Luminată, imediat după Paște. Este o zi dedicată Maicii Domnului și puterii vindecătoare a harului divin.

Originea sărbătorii datează din secolul al V-lea, în timpul împăratului bizantin Leon I cel Mare.

Sărbătoarea se referă la vindecarea unui orb de către Fecioara Maria. Maica Domnului l-a sfătuit pe împărat să-l ducă pe nefericit să se spele cu apa dintr-un izvor de lângă Constantinopol, pentru ca acesta să-şi poată recăpăta vederea. Pe acel loc, împăratul Leon a ridicat o biserică, aceasta primind hramul „Izvorul Tămăduirii”.

Tradiția s-a răspândit în întreaga lume ortodoxă, iar ziua a fost consacrată ca sărbătoare închinată Maicii Domnului și apei sfințite cu puteri vindecătoare.

Izvorul Tămăduirii: ziua în care are loc Agheasma Mică

În această zi, în biserici se săvârșește slujba de sfințire a apei (Aghiasma Mică). Apa sfinţită poate fi băută tot anul, pe stomacul gol, spre deosebire de Agheasma Mare, de la Bobotează, care poate fi băută timp de numai 8 zile.

De asemenea, această apă sfințită este considerată tămăduitoare de boli, protectoare împotriva necazurilor și o binecuvântare pentru gospodărie.

Ce tradiții și obiceiuri sunt de Izvorul Tămăduirii

În această zi, în unele zone ale ţării, adolescenţii fac legământul juvenil. Acest legământ se făcea, cu sau fără martori, în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care făceau jurământul respectiv: rostirea cu voce tare a jurământului, schimbul colacului sau al altor obiecte cu valoare simbolică, de obicei o oală sau o strachină din lut, însoţite întotdeauna de o lumânare aprinsă, îmbrăţişarea frăţească, ospătarea cu alimente rituale şi dansul.

Din bătrâni se spune că în această zi este bine ca oamenii să se spele cu roua şi să bea agheasmă, pentru a se feri de boli sau chiar pentru a se vindeca.

Tot în această zi se curăţau şi se sfinţeau fântânile şi se găseau izvoare noi. Credinţa spune că fântânile sfinţite de Izvorul Tămăduirii nu vor seca în perioadele fără ploi.

Totodată, întrucât sărbătoarea are loc în Săptămâna Luminată, nu se lucrează în gospodărie (în multe zone tradiționale) și este bine să se evite conflictele și supărările.

Leon, primul papă american, a condamnat, de asemenea, liderii care au folosit limbajul religios pentru a justifica războaiele și a cerut o „schimbare decisivă de curs” în cadrul unei întâlniri în cel mai mare oraș din regiunile anglofone ale Camerunului, unde un conflict latent care durează de aproape un deceniu a lăsat în urmă mii de morți, scrie Reuters.

„Stăpânii războiului se prefac că nu știu că este nevoie doar de o clipă pentru a distruge, dar adesea o viață întreagă nu este suficientă pentru a reconstrui”, a spus pontiful.

„Ei închid ochii la faptul că miliarde de dolari sunt cheltuiți pentru ucidere și devastare, dar resursele necesare pentru vindecare, educație și restaurare nu se găsesc nicăieri.”

„O lume cu susul în jos”

Atacurile lui Trump la adresa lui Leon, lansate pentru prima dată în ajunul ambițiosului turneu al papei în patru țări din Africa și repetate marți seara, au provocat consternare în Africa, unde trăiește mai mult de o cincime din catolicii lumii.

Leon, care a păstrat un profil relativ discret în cea mai mare parte a primului său an ca lider al Bisericii cu 1,4 miliarde de membri, s-a impus ca un critic deschis al războiului care a început cu atacurile SUA-Israel asupra Iranului.

Arhiepiscopul de Canterbury, Sarah Mullally, lider spiritual al celor 85 de milioane de anglicani din întreaga lume, a declarat joi că este alături de papă în „apelul său curajos pentru un regat al păcii” .
Vorbind în orașul anglofon Bamenda, pontiful a criticat aspru și liderii care invocă teme religioase pentru a justifica războaiele.

„Vai de cei care manipulează religia și chiar numele lui Dumnezeu pentru propriul lor câștig militar, economic și politic, târând ceea ce este sacru în întuneric și murdărie”, a spus el.

„Este o lume cu susul în jos, o exploatare a creației lui Dumnezeu care trebuie denunțată și respinsă de orice conștiință cinstită.”

Papa a făcut remarci similare luna trecută, spunând că Dumnezeu respinge rugăciunile liderilor cu „mâinile pline de sânge”, într-un comentariu interpretat pe scară largă ca fiind îndreptat împotriva secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, care a invocat limbajul creștin pentru a justifica războiul cu Iranul.

Trump a început să-l critice pe Leo duminică, când l-a numit pe papă „SLAB în fața criminalității și groaznic în politica externă” într-o postare pe Truth Social.

Președintele SUA l-a atacat din nou pe Leo pe rețelele de socializare marți seara. Miercuri, Trump a postat o imagine cu Iisus îmbrățișându-l pe Trump, după ce o imagine anterioară pe care o postase, care îl înfățișa ca pe o figură asemănătoare lui Iisus, a stârnit critici pe scară largă. Leon a declarat luni pentru Reuters că nu va înceta să se pronunțe cu privire la războiul din Iran și a evitat să-i răspundă direct lui Trump de atunci.

Încetare a focului de trei zile în timpul vizitei

După ce a sosit miercuri în Yaounde, capitala Camerunului, Leon a îndemnat guvernul acestei națiuni din Africa Centrală să eradice corupția și să reziste „capriciilor celor bogați și puternici” .
În timpul unei liturghii la aeroportul din Bamenda, joi, la care au participat aproximativ 20.000 de persoane, papa i-a criticat pe străinii care au exploatat bogățiile Africii, spunând că aceștia contribuie la sărăcia generalizată și la subdezvoltare.

„A sosit momentul, astăzi și nu mâine, acum și nu în viitor, să refacem mozaicul unității, reunind diversitatea și bogățiile țării și ale continentului”, a spus el.

Călătoria lui Leon de joi la Bamenda a stârnit o slabă speranță că s-ar putea lua măsuri pentru a rezolva conflictul de acolo, care își are rădăcinile în istoria colonială și postcolonială complexă a țării.

Camerunul, o fostă colonie germană, a fost împărțit între Marea Britanie și Franța după Primul Război Mondial. Partea franceză a obținut independența în 1960, iar un an mai târziu i s-a alăturat zona britanică mai mică, vorbitoare de limbă engleză, situată la vest.

Potrivit International Crisis Group, peste 6.500 de persoane au fost ucise și peste jumătate de milion au fost strămutate în urma luptelor dintre forțele guvernamentale și grupurile separatiste anglofone.

Preoții sunt frecvent răpiți pentru răscumpărare, iar unii au fost uciși. Joi, Papa Leon a ascultat mărturia sorei Carine Tangiri Mangu, care a povestit că a fost răpită și ținută ostatică timp de trei zile în noiembrie anul trecut, precum și a imamului Mohamad Abubakar, care a descris cum bărbați înarmați au „invadat” o moschee în timpul rugăciunilor în aceeași lună, ucigând trei persoane.
O alianță separatistă a declarat că va respecta un armistițiu de trei zile pentru a permite civililor și vizitatorilor să se deplaseze liber în timpul vizitei papei.

Eforturile de a negocia un acord de pace au dat până acum puține rezultate, deși Leon a spus că este încurajat de faptul că criza „nu a degenerat într-un război religios” și și-a exprimat speranța că liderii creștini și musulmani ar putea media încetarea luptelor.

Într-o declarație, armata a îndemnat cetățenii să „dea dovadă de prudență la întoarcerea în satele și localitățile din sud, în contextul unei serii de încălcări ale acordului”.

Armata libaneză avertizase anterior populația să evite întoarcerea în zonele din sudul Libanului, în ciuda noului armistițiu cu Israelul, potrivit NBC News.

Este vorba despre Viktoria Bonya, o celebritate online cu milioane de urmăritori, care i-a adresat un mesaj video președintelui Vladimir Putin, atrăgând atenția asupra problemelor reale cu care se confruntă populația Rusiei, scrie Reuters.

Mesajul video, publicat pe Instagram, a strâns peste 20 de milioane de vizualizări și mai mult de un milion de aprecieri, în ciuda faptului că platforma este interzisă oficial în Rusia, accesul fiind posibil prin rețele VPN.

„Oamenii sunt strânși ca un arc”

În mesajul său, Viktoria Bonya, care locuiește în afara Rusiei, a declarat că îl susține pe Vladimir Putin, dar a susținut că oficialii de rang inferior nu îi transmit acestuia realitatea din teritoriu. Ea a afirmat că populația este „strânsă ca un arc” de presiuni administrative și corupție, avertizând asupra riscului unei explozii sociale.

Influencerița a criticat, printre altele, restricțiile severe impuse internetului și aplicațiilor de mesagerie, modul lent de reacție al autorităților în fața inundațiilor din Dagestan, precum și gestionarea defectuoasă a unui focar de boală a bovinelor din Siberia, care a dus la sacrificări masive de animale.

Kremlinul răspunde criticilor

Întrebat despre mesajul Victoriei Bonya, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că autoritățile au luat act de mesaj.

„Desigur, l-am văzut. Este foarte popular. Atinge multe subiecte, iar pe fiecare dintre ele se lucrează”, a declarat acesta.

Peskov a subliniat că problemele semnalate nu au fost ignorate și că un număr mare de persoane sunt implicate în soluționarea lor.

Anumiți critici ai Kremlinului sugerează că intervenția influenceriței ar putea face parte dintr-o strategie menită să ofere impresia că nemulțumirile populației sunt ascultate, într-un an electoral important. Mesajul apare și pe fondul tensiunilor legate de restricționarea aplicației Telegram, criticată inclusiv de oficiali și oameni de afaceri apropiați de putere.

Viktoria Bonya a respins însă aceste speculații, afirmând că inițiativa i-a aparținut exclusiv și că a acționat „în numele poporului rus”.

În opinia sa, într-o situație de criză profundă este esențial ca votul suveran al poporului român să fie respectat și să primeze în luarea deciziilor politice, scrie Gândul.

„Într-o situație de criză, este obligatoriu să se ia în calcul votul suveran al poporului român. Asta hotărăște poporul și asta trebuie să fie, nu altceva, cum se întâmplă astăzi”, a afirmat Georgescu.

Acesta consideră că ruptura dintre PNL și PSD are la bază lipsa unor soluții economice coerente, subliniind că dificultățile economice afectează direct populația.

„Partidele se fisurează atunci când nu au o soluție economică. Fisura dintre PNL și PSD vine din zona economică: lumea o duce greu pentru că economia nu funcționează”, a spus fostul candidat.

Călin Georgescu a susținut, totodată, că România traversează una dintre cele mai dificile perioade economice și că este nevoie, „în cel mai scurt timp”, de un executiv de reconciliere națională.

Potrivit acestuia, primele trei partide votate masiv de români ar trebui să își asume responsabilitatea refacerii economice și morale a țării.

„România are nevoie de un Guvern de Reconciliere Națională. Asta înseamnă că primele trei partide alese de popor trebuie să contribuie la refacerea economică și morală a țării. PSD este cel mai mare partid, AUR este un partid tânăr, care nu a fost la guvernare, iar PNL este al treilea partid în această ordine”, a explicat Georgescu.

Întrebat dacă susține explicit o alianță între PSD, AUR și PNL, Călin Georgescu a răspuns că, într-un moment de criză majoră, ar trebui lăsate deoparte disputele legate de trecut sau acuzațiile de trădare, iar accentul să fie pus pe cooperare și diplomație.

„Este un moment extrem de critic. Intrăm într-un tăvălug internațional care nu este doar vina politicii interne. Dacă nu suntem atenți, vor dispărea țări și popoare. Trebuie să privim viitorul ancorați în diplomație”, a mai declarat fostul candidat la prezidențiale.

UPDATE

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că la spital a fost trimisă o autospecială din cadrul ISU cu rezerve de oxigen. Este vorba despre 6 butelii de 10l și 7 butelii de 5l. Autoritățile estimează că problema tehnică va fi remediata destul de repede.

Știrea inițială:

Poliția Capitalei a anunțat că joi, în jurul orei 19.30, „polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 9 au fost sesizați, prin apel 112, de către reprezentanții unei unități spitalicești din Sectorul 2, cu privire la faptul că o persoană ar fi provocat distrugeri la un rezervor de oxigen aflat în curtea unității.”

Pompierii au închis robinetele rezervorului, în vederea eliminării oricărui pericol.

În paralel, anchetatorii au stabilit că o persoană a pătruns în curtea spitalului prin escaladarea gardului și a distrus o componentă a instalației.

Persoana a furat o țeavă de aproximativ un metru, precum și un robinet al rezervorului. Aceasta este căutată de polițiști.

Trump l-a criticat în repetate rânduri pe liderul religios, care s-a impus în ultimele săptămâni ca un critic vehement al războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului, scrie Reuters.

Trump afirmă că el este responsabil pentru numirea lui Leon și l-a acuzat că este „slab” în politica externă.

„Papa trebuie să înțeleagă – este foarte simplu – Iranul nu poate avea o armă nucleară. Lumea ar fi într-un mare pericol”, a declarat el reporterilor la Casa Albă.

Criticile lui Trump au declanșat o reacție negativă generalizată din partea creștinilor americani de pe întreg spectrul politic.

Leon, originar din Chicago, a condamnat „nebunia războiului” într-un apel la pace sâmbătă.
SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie. Iranul a răspuns cu propriile atacuri asupra Israelului și statelor din Golf unde se află baze americane. Atacurile americane și israeliene asupra Iranului și atacurile israeliene în Liban au ucis mii de oameni și au provocat strămutarea a milioane de persoane.

Papa Leon a declarat luni pentru Reuters că va continua să critice războiul, indiferent de comentariile lui Trump.

„Papa poate spune ce vrea, și eu vreau ca el să spună ce vrea, dar eu pot să nu fiu de acord. Cred că Iranul nu poate avea arme nucleare”, a spus Trump.

Sursele, care au vorbit sub condiția anonimatului, întrucât discuțiile nu au fost publice, au afirmat că mai multe țări europene vor fi afectate, inclusiv din regiunea baltică și din Scandinavia, scrie Reuters.

Unele dintre armele în cauză au fost achiziționate de țările europene în cadrul programului Foreign Military Sales (FMS), dar nu au fost încă livrate, au adăugat sursele. Aceste livrări vor fi probabil întârziate, au spus sursele.

Casa Albă, Pentagonul și Departamentul de Stat nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii.