Prețurile petrolului au scăzut vineri, după ce ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că Strâmtoarea Ormuz va fi „complet deschisă” pentru tranzitul comercial pe durata restului perioadei de încetare a focului.

Potrivit CNN, prețul petrolului Brent, referința globală, a scăzut cu 10%, ajungând la 89,2 dolari pe baril. WTI, referința americană, a scăzut cu 10,5%, ajungând la 81,50 dolari pe baril. De asemenea, în urma anunțului făcut de ministrul iranian de externe, prețurile petrolului s-au tranzacționat la cele mai scăzute niveluri din ultimele cinci săptămâni.

De asemenea, acțiunile americane au înregistrat vineri o creștere după anunțul făcut de Iran. Indicele Dow a urcat cu 745 de puncte, sau 1,54%. Indicele S&P 500 a câștigat 0,9%, iar Nasdaq a crescut cu 1%.

„În conformitate cu armistițiul din Liban, trecerea tuturor navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz este declarată complet deschisă pentru perioada rămasă a armistițiului”, a scris ministrul iranian de externe, Seyed Abbas Araghchi, într-o postare pe X.

În urma anunțului Iranului că strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă, președintele Donald Trump a publicat răspunsul său într-o postare scrisă cu majuscule pe aplicația sa, Truth Social.

„IRANUL TOCMAI A ANUNȚAT CĂ STRÂMTOAREA IRAN ESTE COMPLET DESCHISĂ ȘI ESTE GATA DE TRECEREA COMPLETĂ. MULȚUMESC!”, a scris Trump.

Totuși, Trump a subliniat că blocada impusă de Statele Unite navelor și porturilor iraniene va „rămâne pe deplin în vigoare”, în ciuda anunțului Teheranului privind redeschiderea strâmtorii pentru traficul maritim.

În contextul războiului din Orientul Mijlociu, prețul petrolului a fluctuat, acesta depășind, la un moment dat, și pragul de 120 de dolari pe baril.

Anunțul a fost făcut vineri pe rețeaua Truth Social. Președintele Donald Trump  a scris pe rețeaua de socializare că americanii vor lucra cu Libanul pentru a rezolva situația Hezbollah.

„Nicio sumă de bani nu va fi transferată în niciun fel. Această înțelegere nu este în niciun fel supusă obligațiilor Libanului, dar SUA vor lucra separat cu Libanul și vor rezolva situația Hezbollah într-un mod corespunzător”, a transmis Trump.

Președintele american a mai spus că bombardamentele din Liban se vor opri.

„Israelul nu va mai bombarda Libanul. SUA le interzice să facă acest lucru. Ajunge”, a adăugat Donald Trump.

Un armistițiu de 10 zile între Israel și gruparea Hezbollah din Liban a intrat în vigoare vineri. Iranienii au condiționat negocierile cu americanii de armistițiul privitor la Liban.

Mythos este unul dintre cele mai recente modele din familia Claude, sistemul de IA dezvoltat de Anthropic. A fost prezentat public la începutul lunii aprilie 2026, sub denumirea de „Mythos Preview”, potrivit BBC.

Compania rivalizează pe piața globală cu ChatGPT de la OpenAI și Gemini de la Google. Mythos reprezintă însă un pas calitativ diferit față de modelele anterioare.

Cercetătorii care testează comportamentul modelelor de IA au ajuns la concluzia că Mythos este „incredibil de capabil în ceea ce privește sarcinile de securitate informatică”. Instrumentul poate localiza erori ascunse în coduri vechi de zeci de ani și le poate exploata cu ușurință.

De ce nu este disponibil publicului larg

Tocmai din cauza acestor capacități, Anthropic a decis să nu lanseze Mythos pentru utilizatorii obișnuiți Claude. În schimb, a acordat acces unui grup de 12 companii de tehnologie prin intermediul unui program numit Project Glasswing.

Printre parteneri se numără Amazon Web Services, Apple, Microsoft, Google, Nvidia, Broadcom și CrowdStrike. Anthropic afirmă că a extins accesul și către alte peste 40 de organizații responsabile de software critic.

Scopul declarat al programului este consolidarea rezilienței acestor sisteme față de amenințările pe care Mythos însuși le-ar putea genera.

Ce spun experții

Ciaran Martin, fostul șef al Centrului Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie, a declarat că afirmația potrivit căreia Mythos ar putea descoperi vulnerabilități mult mai rapid decât alte modele „a șocat cu adevărat oamenii”.

Institutul pentru Siguranța IA din Marea Britanie a concluzionat că cea mai mare amenințare a modelului ar fi împotriva sistemelor vulnerabile, slab apărate. Acolo unde securitatea cibernetică este solidă, riscul ar fi, teoretic, limitat.

Mulți analiști independenți nu au putut testa modelul personal. Unii rămân sceptici față de capacitățile anunțate.

Îngrijorare la nivel internațional

Subiectul a ajuns pe agenda unor foruri de top. Ministrul canadian al finanțelor, François-Philippe Champagne, a declarat pentru BBC că Mythos a fost discutat la o reuniune a FMI de la Washington.

Andrew Bailey, șeful Băncii Angliei, a afirmat că este necesară o analiză atentă a implicațiilor acestei evoluții pentru riscul de criminalitate cibernetică. UE se află și ea în discuții cu Anthropic.

Experții atrag atenția că temerile legate de IA nu sunt noi. Fiecare model important a venit însoțit de promisiuni și avertismente.

Martin a subliniat că, pe termen mediu, astfel de instrumente pot fi folosite pentru a remedia vulnerabilități fundamentale ale internetului. Cel mai important lucru acum, potrivit NCSC, este să nu intrăm în panică și să ne concentrăm pe securitatea cibernetică de bază.

Unitățile administrativ-teritoriale vor putea contracta credite pentru a-și continua proiectele de investiții.

Ministerul Finanțelor subliniază că decizia contribuie la continuitatea lucrărilor, dar și la creșterea predictibilității bugetare, în condițiile respectării disciplinei fiscal-bugetare și a angajamentelor europene.

„Menținem o abordare prudentă”

„Majorarea plafonului pentru finanțările rambursabile ale autorităților locale în anul 2026 răspunde unei necesități concrete, evidențiate de analiza execuției bugetare și de solicitările administrației publice locale. Măsura are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri. În același timp, menținem o abordare prudentă, compatibilă cu obiectivele de consolidare fiscală și angajamentele europene, asigurând un cadru predictibil și sustenabil pentru dezvoltarea comunităților locale”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Hotărârea de Guvern vizează majorarea plafonului pentru anul 2026 la 3 miliarde lei, atât pentru contractări, cât și pentru trageri, față de nivelul de 2 miliarde lei stabilit anterior. Scopul este asigurarea continuității investițiilor publice de interes local și evitarea apariției unor blocaje financiare la nivelul administrației publice locale.

Pentru anii 2027 și 2028, se propune menținerea plafoanelor la nivelul de 2 miliarde lei anual, în concordanță cu cadrul fiscal-bugetar multianual.

„Măsura este justificată de gradul ridicat de utilizare a plafonului aprobat pentru anul 2026, în condițiile în care au fost deja autorizate finanțări în valoare de 1.965,06 milioane lei, ceea ce limitează semnificativ spațiul disponibil pentru noi proiecte”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Finanțelor.

Menținerea plafonului la nivelul anterior ar fi dus la alocarea integrală a limitelor de tragere încă de la începutul anului, cu riscul apariției unor blocaje în finanțarea investițiilor publice locale, generate de lipsa resurselor disponibile pe parcursul anului 2026.

Actul normativ are următoarele obiective principale

• asigurarea cadrului financiar necesar continuării și demarării proiectelor de investiții publice de interes local
• evitarea disfuncționalităților generate de lipsa corelării între contractarea finanțărilor și tragerile efective
• creșterea predictibilității financiare la nivelul autorităților administrației publice locale
  susținerea dezvoltării infrastructurii locale și a serviciilor publice
• menținerea disciplinei fiscal-bugetare, în concordanță cu obiectivele asumate la nivel național

„Totodată, se menține excluderea din aceste plafoane a finanțărilor rambursabile destinate prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, precum și a celor destinate refinanțării datoriei publice locale, conform cadrului legal aplicabil”.

Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a solicitat vineri un nou tratat pentru a stabili o „veritabilă uniune europeană de apărare”, potrivit Anadolu. El a explicat că în prezent cadrul juridic al Uniunii Europene este insuficient pentru a face față provocărilor de securitate.

Vorbind la cea de-a 4-a Conferință anuală a Serviciului Juridic al Comisiei Europene de la Bruxelles, Kubilius a declarat că uniunea de apărare propusă ar trebui să se extindă dincolo de statele membre ale UE și să includă parteneri precum Marea Britanie, Norvegia și Ucraina.

„Îndemn la crearea unei noi uniuni europene autentice a apărării, care ar include și Regatul Unit, Norvegia și Ucraina”, a spus el, subliniind necesitatea ca Europa să poată „lupta ca o Europă unită, nu doar ca o combinație de 27”.

Kubilius a sugerat că noul cadru ar putea urma modelul Acordului Schengen, care a început ca o inițiativă în afara tratatelor UE, înainte de a fi integrat în sistemul juridic al blocului.

El a susținut că o astfel de abordare ar permite țărilor dispuse să avanseze mai rapid, ocolind constrângerile din tratatele existente, care lasă apărarea în mare parte sub control național. Comisarul a menționat și discuțiile din cadrul NATO despre o tranziție de la un model de apărare centrat pe SUA la unul centrat pe Europa.

La șase luni de la explozia puternică la un bloc din Rahova, situația din teren rămâne neschimbată, potrivit mărturiilor locatarilor afectați. Oamenii spun că trăiesc încă din ajutoare și chirii temporare, fără perspective clare privind întoarcerea în locuințele lor.

„De schimbat nu s-a schimbat absolut nimic. Totul este la fel”, declară Iuliana Cicală, una dintre persoanele afectate de incident.

Femeia a povestit și despre momentul în care s-a produs explozia: „M-am așezat pe pat și în momentul acela s-a auzit o bubuitură. Am sărit practic cu blocul, am simțit o săritură în aer. Apoi încă o bubuitură care a aruncat toate draperiile, toate geamurile, ușile. Apoi apartamentul s-a umplut de un fum negru”.

Potrivit femeii, locatarii au fost nevoiți să se evacueze în grabă în urma exploziei, fără a lua obiecte personale.

În prezent, persoanele afectate locuiesc în chirii asigurate temporar prin intermediul unor ONG-uri și instituții publice. Deși la început a existat o mobilizare mai mare din partea autorităților, dar și din partea societății civile prin donații, aceștia atrag atenția că sprijinul este limitat în timp și insuficient

„Într-adevăr la început a fost mobilizare generală atât la Primăria Capitalei, DGSMB, Crucea Roșie, Salvați Copiii… s-au mobilizat și ne-au ajutat exemplar. Noi suntem cu chirie prin ONG-ul Habitat. Au fost donații, dar nu cât să pot să trimit copilul la școală. [Am primit – n.r.) o zi, două până am reușit să ne cumpărăm ceva”, a mai spus Iuliana Cicală. 

În plus, femeia reclamă imposibilitatea recuperării bunurilor personale rămase în locuințe. „De recuperat din casă n-am recuperat absolut nimic. Cu hainele pe care am plecat pe mine, cu acelea am rămas”, mai spune aceasta. 

Situația este complicată și în ceea ce privește actul educațional, în contextul în care unitatea de învățământ aflată în apropiere a fost afectată de deflagrație. Elevii sunt nevoiți să învețe în mai multe ture, cu program redus. „Copilul nu are ce învăța în două ore și jumătate. Nu are cum să se respecte o programă”, mai spune aceasta.

La conferința de presă au participat reprezentanți ai administrației publice, ai mediului universitar, ai sectorului HoReCa, ai organizațiilor partenere, ai presei și ai comunităților implicate în proiect.

Alături de reprezentanții Consiliului Județean Timiș și ai Asociației Visit Timiș, au fost prezenți și Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad, și Silviu Hurduzeu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, reconfirmând caracterul regional al acestui demers.

Candidatura „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028” este un proiect inițiat de Consiliul Județean Timiș, în calitate de lider, și implementat prin APDT / Visit Timiș, împreună cu partenerii consorțiului: Institutul pentru Gastronomie, Artă și Cultură (IGCAT), Asociația HoReTim, Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, Asociația Produs în Banat, Asociația GAL Colinele Recaș, Asociația My Banat, Asociația Degustaria și Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare.

Citeşte comunicatul integral AICI

Motreanu spune că există „o diferență clară de direcție” între cele două partide aflate la guvernare.

Potrivit liderului liberal, măsurile de reducere a risipei bugetare și eliminarea privilegiilor din sectorul public au generat reacții negative din partea PSD.

„Când Bolojan a început să taie privilegiile și să reducă risipa, reacția PSD a fost previzibilă: nu soluții și reforme, ci amenințarea unei crize politice”, a transmis secretarul general al PNL.

Critici privind gestionarea banului public

Dan Motreanu afirmă că social-democrații ar trata bugetul de stat ca pe „o conductă de bani publici”, iar reformele menite să reducă cheltuielile ar fi motivul tensiunilor politice actuale.

Acesta a acuzat PSD că, deși se află la guvernare, acționează ca partid de opoziție, criticând și amânând reforme esențiale din administrație și din companiile de stat.

România, într-un context economic dificil

Liderul PNL avertizează că România intră într-o perioadă economică complicată, marcată de deficit bugetar ridicat, costuri de finanțare în creștere, necesitatea accelerării reformelor și atragerea urgentă a fondurilor europene.

În acest context, Motreanu consideră că declanșarea unei crize politice ar putea avea efecte economice directe asupra populației.

„În loc de stabilitate, PSD provoacă o criză. Nu poți crea instabilitate și apoi să pretinzi că reprezinți soluția”, a declarat acesta.

PNL susține Guvernul Ilie Bolojan

Secretarul general liberal a precizat că premierul Ilie Bolojan nu intenționează să demisioneze și că executivul va continua reformele asumate.

Potrivit lui Motreanu, PNL va susține în continuare stabilitatea guvernamentală, avertizând că, dacă PSD va provoca o criză politică, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliția de guvernare.

„PNL susține stabilitatea guvernamentală și Guvernul Ilie Bolojan și va acționa pentru buna guvernare și stabilitatea României”, a concluzionat Dan Motreanu.

Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a declarat vineri că „de îndată ce condițiile vor permite”, Franța și Regatul Unit vor lansa o misiune militară defensivă pentru a „proteja libertatea de navigație” în strâmtoarea Ormuz.

Președintele României, Nicușor Dan, a luat și el parte vineri la reuniunea internațională dedicată situației din Strâmtoarea Ormuz, inițiată de Starmer și Macron.

Starmer a spus, conform Sky News, că misiunea defensivă ar urma să acționeze pentru curățarea minelor și protejarea transportului maritim în zona Strâmtorii Ormuz.

De asemenea, el l-a susținut pe președintele Franței, Emmanuel Macron, în remarcile sale, spunând că „întreaga lume trebuie să vadă o soluție aici”.

Redeschiderea căii navigabile cruciale trebuie să se bazeze pe „o propunere atât durabilă, cât și fezabilă”, spune el.

„Redeschiderea strâmtorii este o necesitate globală și o responsabilitate globală. Trebuie să acționăm pentru a restabili fluxul liber de energie și comerț la nivel global, pentru a reduce prețurile pentru oamenii care muncesc. Cetățenii noștri trebuie să vadă o revenire la pace și stabilitate și ne vom juca pe deplin rolul.”, a declarat Starmer.

De asemenea, președintele Emmanuel Macron a făcut același anunț, în cadrul aceleiași conferințe, la care a participat.

„Am început deja să ne coordonăm cu Regatul Unit pentru a înființa o misiune neutră, complet separată de oricare dintre beligeranți, pentru a sprijini și securiza navele comerciale care traversează Golful.”, a spus Macron.

O întâlnire de planificare va avea loc la Londra săptămâna viitoare, a adăugat Macron.

Premierul Keir Starmer a declarat că Franța și Regatul Unit vor conduce misiunea și că foarte multe țări au promis deja că vor „contribui cu resurse” la misiune.

„Aceasta va fi strict pașnică și defensivă, ca o misiune de liniștire a transportului maritim comercial și de sprijinire a deminării”, a spus el.

„Invităm toate națiunile interesate de libera circulație a comerțului global să ni se alăture.”

Italia va contribui cu „unități navale” la misiunea defensivă din Strâmtoarea Ormuz

Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a confirmat, de asemenea, că țara sa va sprijini misiunea defensivă din strâmtoarea Ormuz.

Meloni a declarat că Italia va contribui cu „unități navale” la misiunea „pur defensivă”.

„Trebuie să oferim reasigurări industriei transportului maritim pentru a o face să simtă și să știe că navele lor sunt în siguranță în timpul traversării strâmtorii. Și considerăm că cea mai bună modalitate de a realiza tipul de misiune pe care ați descris-o, care va fi pur defensivă, ca principiu asupra căruia suntem cu toții de acord… Italia este dispusă să participe la acest cadru prin furnizarea unui anumit număr de unități navale, în conformitate cu ceea ce va fi autorizat de Parlamentul italian.”, a spus Meloni.

Într-un mesaj postat pe rețeaua X, președintele Nicușor Dan a menționat ce subiecte au fost discutate în cadrul acestei reuniuni virtuale.

„Astăzi am participat la reuniunea virtuală a noii Inițiative privind libertatea navigației maritime în Strâmtoarea Ormuz, găzduită de președintele Franței și de prim-ministrul Regatului Unit. Am discutat despre cooperarea în domeniul securității, lanțurile de aprovizionare critice și sprijinul acordat industriei, în contextul eforturilor comune de a restabili libertatea de navigație în strâmtoare și de a atenua impactul economic”, a scris Nicușor Dan pe X.

I took part today in the virtual meeting of the new Strait of Hormuz Maritime Freedom of Navigation Initiative, hosted by the President of France and the Prime Minister of the UK.

We discussed security cooperation, critical supply chains and support to industry, in the context… pic.twitter.com/SKy6oWICZr

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) April 17, 2026

Șeful statului a mai adăugat faptul că punctul central al discuțiilor a fost cel privind sprijinirea încetării focului în regiune.

„Accentul a fost pus pe sprijinirea încetării focului în regiune și pe asigurarea redeschiderii și securizării pe termen lung a rutelor maritime, completând eforturile diplomatice în curs de desfășurare pentru consolidarea păcii”, se arată în mesajul postat de președinte.

Mesajul transmis de Nicușor Dan pe rețelele sociale vine la scurt timp după ce premierul britanic Keir Starmer a declarat vineri că, imediat ce condițiile vor permite, Regatul Unit și Franța vor lansa o misiune militară cu rol strict defensiv în Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a proteja libertatea de navigație.

Starmer a spus, conform Sky News, că misiunea defensivă ar urma să acționeze pentru curățarea minelor și protejarea transportului maritim în zona Strâmtorii Ormuz.

De asemenea, el l-a susținut pe președintele Franței, Emmanuel Macron, în remarcile sale, spunând că „întreaga lume trebuie să vadă o soluție aici”.

Redeschiderea căii navigabile cruciale trebuie să se bazeze pe „o propunere atât durabilă, cât și fezabilă”, spune el.

Ministrul iranian de externe: Trecerea prin strâmtoarea Ormuz este „complet deschisă” în timpul armistițiului

Videoconferința a avut loc în timp ce Iranul a anunţat redeschiderea ”completă” a Strâmtorii Ormuz pe toată durata armistiţiului.

Trecerea prin strâmtoare se va face pe ruta coordonată anunțată de Organizația Portuară și Maritimă a Iranului, în conformitate cu încetarea focului din Liban, a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araghchi.

În urma anunțului Iranului că strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă, președintele Donald Trump a publicat răspunsul său într-o postare scrisă cu majuscule pe aplicația sa, Truth Social.

„IRANUL TOCMAI A ANUNȚAT CĂ STRÂMTOAREA IRAN ESTE COMPLET DESCHISĂ ȘI ESTE GATA DE TRECEREA COMPLETĂ. MULȚUMESC!”, a scris Trump.

Acesta a mai transmis că blocada impusă de Statele Unite navelor și porturilor iraniene va „rămâne pe deplin în vigoare”, în ciuda anunțului Teheranului privind redeschiderea strâmtorii pentru traficul maritim.