Belarus construiește drumuri spre granița cu Ucraina și instalează poziții de artilerie, a declarat președintele Volodymyr Zelenski după o întâlnire cu comandantul militar Oleksandr Syrskyi, potrivit Nexta.

Conducerea Ucrainei crede că Rusia încearcă din nou să atragă Belarus în război. Zelenski a spus că a instruit oficiali ucraineni să avertizeze conducerea din Belarus. Totodată, el s-a referit la o operațiune a SUA care l-a implicat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro.

„Natura și consecințele evenimentelor recente din Venezuela ar trebui să descurajeze conducerea Belarusului să facă greșeli”, a spus Volodimir Zerlenski.

SUA și Iranul negociază un plan de trei pagini pentru a pune capăt conflictului. Patru surse care cunosc subiectul au declarat pentru publicația Axios că unul dintre elementele aflate în discuție este acela ca SUA să deblocheze 20 de miliarde de dolari din fondurile iraniene înghețate, în schimbul renunțării Iranului la stocurile sale de uraniu îmbogățit.

O prioritate majoră pentru administrația Trump este să se asigure că Iranul nu poate accesa stocul de aproape 2.000 kg de uraniu îmbogățit îngropat în instalațiile sale nucleare subterane, mai ales cele 450 kg îmbogățite la o puritate de 60%.

Potrivit a două surse citate de Axios, Washingtonul era dispus, într-o etapă anterioară a negocierilor, să aloce 6 miliarde de dolari pentru ca Iranul să poată achiziționa alimente, medicamente și alte produse umanitare. Totuși, iranienii au cerut 27 de miliarde de dolari.

Sursele au mai spus pentru Axios că ultima sumă discutată de SUA și Iran este de 20 de miliarde de dolari. Un oficial american a declarat că aceasta era o propunere a SUA, în timp ce un alt oficial a descris conceptul „bani în schimbul uraniului” drept „una dintre numeroasele discuții”.

Oficial american: Iranul dorește în mod evident suma de 20 de miliarde de dolari

O propunere aflată în prezent în discuție stipulează că o parte din uraniul puternic îmbogățit ar urma să fie transportată într-o țară terță, nu neapărat în SUA, iar o altă parte ar urma să fie diluată în Iran sub supraveghere internațională, mai notează Axios.

Totodată, Memorandumul de înțelegere (MOU) de trei pagini negociat de cele două părți include și un moratoriu „voluntar” asupra activităților de îmbogățire a uraniului de către Iran.

„Iranul dorește în mod evident suma de 20 de miliarde de dolari – și mult mai mult. Dorește în mod evident să vândă petrol la prețurile pieței libere, fără sancțiuni. Dorește să participe la sistemul financiar global. Dar dorește, de asemenea, să aibă acest program de arme nucleare. Dorește să finanțeze grupări teroriste precum Hamas. Și nu este dispus să renunțe suficient la aceste lucruri pentru a obține ceea ce îi oferim”, a declarat unul dintre oficialii americani pentru sursa citată.

Reacția lui Trump

Într-o postare pe Truth Social, Trump a negat informațiile prezentate de Axios, spunând că nicio sumă de bani „nu va fi schimbată” între Washington şi Teheran.

Președintele american a declarat același lucru și într-un interviu pentru Reuters, atunci când i-a fost adus la cunoștință raportul Axios.

„Este total fals. Nu se schimbă niciun ban”, a spus Trump.

Dezvăluirile făcute de Axios vin în contextul în care Trump a declarat joi că negociatorii americani și iranieni se vor întâlni probabil în acest weekend pentru o a doua rundă de discuții pentru a pune capăt conflictului izbucnit la sfârșitul lunii februarie. Discuțiile sunt așteptate să aibă loc la Islamabad, probabil duminică.

Șeful Cancelariei prezidențiale ucrainene, Kiril Budanov, a declarat că Transnistria nu poate fi recucerită fără război, potrivit Nexta. Ucraineanul a explicat că instaurarea controlului asupra regiunii „fără niciun foc de armă” este imposibilă.

În opinia lui, acest lucru s-ar putea face prin forță, dacă este necesar, dar este prematur să se discute subiectul în prezent.

Kiril Budanov a mai spus că grupul rus din Transnistria este slab și că Moscova este preocupată de siguranța acestuia.

Transnistria este o regiune separatistă aflată pe malul stâng al Nistrului între Moldova și Ucraina. Deși și-a declarat independența la începutul anilor 90, niciun stat nu a recunoscut-o ca atare. În regiune se află un grup de militari ruși.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat vineri că „misiunea” Israelului împotriva Hezbollah în Liban nu s-a încheiat, în ciuda armistițiului care a intrat în vigoare în aceeași zi, potrivit Anadolu.

„Există lucruri pe care le plănuim să le facem în ceea ce privește amenințările rămase cu rachete și cu drone, pe care nu le voi detalia”, a declarat premierul israelian, în ciuda angajamentelor lui Trump de a interzice Israelului să efectueze mai multe atacuri asupra Libanului

Răspunzând criticilor interne cu privire la rezultatul conflictului, Netanyahu a spus într-o declarație televizată că Israelul a avut „realizări extraordinare”.

„Pentru prima dată, am stabilit o zonă tampon de securitate largă de-a lungul întregii frontiere de nord”, a spus el, adăugând că zona se întinde din Liban, peste Înălțimile Golan, până la Muntele Hermon și zona Yarmouk din sudul Siriei.

El a spus că zona tampon, pe care a numit-o „Linia Galbenă”, are scopul de a elimina amenințarea incursiunilor directe și a focului de tancuri, menționând că forțele israeliene sunt desfășurate de-a lungul frontierei.

Netanyahu a mai spus că armistițiul a fost convenit la cererea președintelui american Donald Trump.

„La cererea sa, am convenit asupra unui armistițiu temporar în Liban pentru a permite o oportunitate pentru o soluție diplomatică și militară combinată cu guvernul libanez”, a spus el.

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că Washingtonul interzice Israelului să efectueze noi atacuri asupra Libanului. Joi, liderul SUA a anunțat un armistițiu de 10 zile în Liban.

Comunitatea internațională trebuie să își unească eforturile pentru a elimina amenințările din Strâmtoarea Ormuz, fiindcă deciziile actuale vor afecta securitatea transportului maritim global și comportamentul actorilor agresivi în viitor.

Potrivit unei postări de pe Telegram, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat acest lucru în timpul unui discurs la o reuniune online privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.

„Cu toții trebuie să lucrăm împreună pentru a elimina pericolele din Ormuz într-un mod care să ajute la protejarea libertății de navigație peste tot în lume”, a subliniat el.

Volodimir Zelenski a spus că deciziile luate acum cu privire la Ormuz vor determina modul în care alți actori vor percepe posibilitatea de a crea probleme în alte strâmtori și pe alte fronturi.

„Trebuie să fim cât mai concreți și clari posibil, astfel încât să nu ajungem, peste șase luni, ca în Gaza – unde mai sunt multe de făcut – securitatea este încă în mare parte fragilă, reconstrucția nu a început cu adevărat și multe probleme umanitare rămân nerezolvate”, a subliniat el.

Potrivit președintelui ucrainean, există sarcini de securitate în Ormuz care nu pot fi rezolvate doar prin decizii politice.

„În primul rând, trebuie să definim ce depinde de fapt de noi toți în Ormuz și ce depinde de SUA. De asemenea, este important să implicăm țările din Orientul Mijlociu într-un mod care să reflecte interesele lor comune. Principiul cheie este: după război, securitatea trebuie să fie mai puternică, nu mai slabă”, a spus Zelenski.

El a mai declarat că ar trebui organizată cât mai curând posibil o reuniune a comandamentelor militare, în cadrul căreia să fie discutate toate aspectele critice ale modului în care ar putea funcționa o misiune de securitate în Ormuz și cum ar contribui fiecare parte.

„Ucraina a trecut printr-o misiune foarte similară în Marea Neagră”, a adăugat Zelenski.

În același timp, el a reamintit că Rusia a încercat, de asemenea, să blocheze marea Ucrainei și că Ucraina are experiență în escortarea navelor comerciale, deminarea, protejarea împotriva atacurilor aeriene și coordonarea generală a unor astfel de operațiuni.

„Ucrainenii lucrează deja în Golf la securitatea aeriană. Putem contribui, de asemenea, la securitatea pe mare”, a declarat el.

Zelenski a spus, de asemenea, că războiul din Iran afectează în mod negativ situația din Europa din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

„Rusia nu are nicio intenție de a reduce numărul și brutalitatea atacurilor sale, în timp ce SUA ar putea reduce presiunea asupra ei. Acest lucru ar putea duce la o penurie de arme, în special de apărare aeriană. Prin urmare, Europa trebuie să ia măsuri și mai puternice pentru a proteja vieți, mai presus de toate, pentru a se apăra împotriva amenințărilor balistice și a menține presiunea asupra Rusiei”, a subliniat el.

El a spus că este recunoscător pentru toate țările care oferă asistență, inclusiv furnizarea de sisteme de apărare aeriană, sprijinirea PURL și accelerarea producției interne.

„Părți cheie ale lumii trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe: Europa, Orientul Mijlociu și Golful, precum și regiuni cheie din Asia, precum și Canada, Australia și Noua Zeelandă”, a spus Zelenski.

Agenția de urmărire a traficului naval MarineTraffic a anunțat că nava de croazieră Celestyal Discovery este prima de pasageri care tranzitează Strâmtoarea Ormuz de la începutul conflictului, potrivit Euronews.

Nava de croazieră sub pavilion maltez nu are pasageri la bord. Vaporul a plecat din Dubai vineri și se îndreaptă către Oman. Anterior, ea a stat la doc 47 de zile. Celestyal Discovery va ajunge în Oman sâmbătă.

Iranul și SUA au anunțat vineri că întreaga cale navigabilă strategică, care a fost închisă efectiv de la începutul războiului, va fi complet deschisă traficului comercial în timpul armistițiului.

UE va îndemna statele membre să-și reducă dependența de kerosen provenit din Orientul Mijlociu și să analizeze posibilitatea creșterii importurilor din SUA, a declarat o sursă, sub protecția anonimatului, pentru Reuters.

Aceste planuri nu au fost anunțate anterior și sunt încă în curs de a fi conturate într-o variantă finală. Ele vor pune un accent mai mare pe autosuficiență și reziliență prin intermediul combustibilului aviatic durabil (SAF) sau al combustibililor sintetici.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat planurile de a prezenta săptămâna viitoare un răspuns la criza energetică, incluzând măsuri privind combustibilii pentru avioane, însă nu a făcut mențiuni concrete care să confirme informația prezentată de Reuters.

Ce îndrumări ar urma să includă planul UE

Recomandările UE vor sublinia limitările blocului în ceea ce privește creșterea producției interne de combustibil pentru avioane și vor oferi îndrumări cu privire la modul de gestionare a potențialelor penurii, a mai spus sursa pentru Reuters.

În plus, planul UE va include și îndrumări pentru companiile aeriene cu privire la gestionarea problemelor în cazul penuriei de combustibil, cum ar fi pierderea sloturilor aeroportuare din cauza anulărilor și a regulii UE anti-tankering, menită să împiedice avioanele să încarce combustibil suplimentar în locații ieftine.

Joi, Agenția Internațională pentru Energie, prin vocea directorului Fatih Birol, a avertizat că Europa ar putea să se confrunte cu penurie de kerosen în aproximativ șase săptămâni, pe fondul blocajelor din aprovizionarea globală cu energie.

Birol a calificat în repetate rânduri situația energetică actuală drept „cea mai mare criză energetică cu care ne-am confruntat vreodată”.

Între timp, vineri, Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, după un armistițiu de zece zile între Israel și Liban anunțat joi de președintele american Donald Trump.

Uniunea Europeană se pregătește să își testeze clauza sa de asistenţă reciprocă sub forma unei simulări de tip „war game”, în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat recent cu scoaterea Statelor Unite din NATO.

Potrivit Bloomberg, care citează un înalt oficial al UE, o astfel de simulare ar imita procesul decizional în cazul în care un stat membru ar solicita restului UE sprijin militar.

În prima fază, exercițiile vor avea loc între ambasadorii UE la Bruxelles, apoi la o reuniune a miniștrilor apărării din luna mai, în Cipru, a spus oficialul.

Acest subiect va fi discutat și la summitul informal al liderilor de săptămâna viitoare, care va avea loc în Cipru, mai notează Bloomberg.

Clauza de asistență reciprocă a blocului comunitar este prevăzută de Articolul 42-7 din Tratatul UE. Concret, dacă un stat membru este „victima unei agresiuni armate pe teritoriul său”, celelalte state membre au „obligația de a acorda ajutor și asistență prin toate mijloacele aflate la dispoziția lor”, scrie POLITICO.

Această clauză de asistență reciprocă a fost invocată o singură dată, de către Franța, în urma atacurilor teroriste din 2015.

Formularea clauzei este mai fermă decât cea a articolului 5 al Tratatului NATO, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru obligă statele membre să ia „măsurile pe care le consideră necesare”, inclusiv, dar nu neapărat, forța armată.

Președintele Donald Trump a declarat într-un interviu telefonic că Iranul „a fost de acord cu tot” și va colabora cu SUA pentru a elimina uraniul îmbogățit, potrivit CBS News.

El a insistat că acest lucru nu va implica trupe americane. Dar când a fost întrebat cine îl va recupera, a spus „oamenii noștri”. Președintele a mai spus că materialul va fi transportat în SUA.

Totodată, Donald Trump a dezvăluit că Iranul a fost de acord să înceteze să sprijine grupări teroriste precum Hezbollah și Hamas.

Întrebat când va anunța acordul de pace, Trump a spus că cele două părți se întâlnesc în acest weekend și că SUA își vor continua blocada „până când discuțiile se vor finaliza”.

Anunțul a fost trimis vineri. Compania susține că zvonurile au produs efecte negative asupra companiei.

„Contextul general creat în ultima săptămână ca urmare a două valuri de anunțuri externe, începe să producă efecte negative asupra activității comerciale a companiei”, scrie în comunicatul TAROM.

Compania transmite că are asigurat kerosenul necesar pentru derularea operațiunilor în regim normal

„Anunțul Consiliului Internațional al Aeroporturilor (ACI) Europa de la debutul lunii aprilie și cel din această săptămână al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) punctează o problemă reală a industriei de transport aerian, la nivel de continent. În România nu avem o criză de aprovizionare cu kerosen, impactul resimțit la nivel de industrie provine din volatilitatea prețului țițeiului pe termen mediu și lung. În aceste condiții de piață, niciunul dintre scenariile TAROM nu prevede anulări de zboruri peste următoarele 90 de zile pe motivul penuriei de carburant. Compania Națională de Transport Aerian are asigurate cantitățile necesare de kerosen, reconfirmate cu furnizorii săi și va continua să ofere zboruri sigure, coordonate profesionist, în regim normal”, anunță TAROM.

TAROM nu se închide

TAROM mai transmite că nu se discută despre închiderea companiei.

„Referitor la titlurile de presă tip „Guvernul României va decide în două săptămâni dacă închide TAROM”. Aceste informații sunt false și generatoare de acțiuni ce prejudiciază comercial compania, dacă ținem cont de simplu fapt că sute de bilete B2B și contracte pentru curse charter ce urmau a fi achiziționate de parteneri au fost puse în stand by în mai puțin de 24h de la aparițiile de presă, până la finalul lunii aprilie.

TAROM este menționată în raportul CNR9 făcut public ieri care indică faptul ca statul român își propune să se implice în analizarea direcției strategice de activitate a Companiei Naționale de Transport Aerian, fără a interfera cu activitățile operaționale curente. Activitatea TAROM continua în regim normal, variantele comunicate pe 16 aprilie presei, aflate în evaluare, pot conduce la linii directoare și decizii viitoare asupra FORMEI pe care strategia companiei o va avea, nu la decizii proxime asupra FONDULUI, respectiv nu asupra operațiunilor zilnice ale TAROM”, precizează TAROM.