Rusia se pregătește să intensifice atacurile informaționale și hibride împotriva Uniunii Europene și NATO, pentru că Vladimir Putin este convins că acum este momentul potrivit pentru a le „destabiliza”, în vederea reducerii sprijinului pentru Ucraina.

Potrivit Ukrinform, Andriy Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a relatat acest lucru pe Telegram.

„În viitorul apropiat, Rusia va intensifica provocările informaționale și hibride împotriva Europei”, a transmis el.

Potrivit acestuia, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, l-a convins pe Vladimir Putin că acesta este momentul potrivit pentru a presa Uniunea Europeană și NATO cu amenințări, pentru a slăbi sprijinul pentru Ucraina.

„O altă idee a bătrânilor care nu va funcționa și demonstrează doar nepregătirea Rusiei pentru amenințările tehnologice tot mai mari dacă refuză să pună capăt războiului. Pentru că Rusia este acum ca o sită plină de ținte”, a explicat șeful CCD.

Kremlinul analizează în prezent cel puțin trei scenarii pentru cursul ulterior al războiului împotriva Ucrainei, inclusiv un conflict prelungit, o încercare de înghețare a războiului sau o extindere a agresiunii împotriva țărilor NATO, scrie Ukrinform.

Ministerul de Externe al Chinei a declarat vineri că un avion de patrulare P-8A al Noii Zeelande „a efectuat operațiuni continue de recunoaștere și hărțuire în spațiul aerian și în apele Mării Galbene și ale Mării Chinei de Est”, titrează Reuters.

„Acțiunea a subminat interesele de securitate ale Chinei, a crescut riscul de neînțelegeri și de erori de calcul și a perturbat grav ordinea aviației civile”, a declarat purtătorul de cuvânt Guo Jiakun, potrivit unei transcrieri oficiale.

Răspunzând la această afirmație, Forțele de Apărare din Noua Zeelandă au declarat că o aeronavă a Forțelor Aeriene Regale din Noua Zeelandă „a desfășurat activități de monitorizare a încălcărilor sancțiunilor impuse Coreei de Nord pe mare în Asia de Nord, în conformitate cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU”.

„Echipajul Forțelor de Apărare din Noua Zeelandă a acționat în mod profesionist și în conformitate cu dreptul internațional și procedurile aviației civile din regiune”, se arată într-o declarație.

„Am clarificat faptul că aceasta este o misiune de lungă durată care vizează aplicarea sancțiunilor impuse de ONU împotriva Coreei de Nord.”

Relațiile dintre cele două țări s-au tensionat în februarie anul trecut, după ce nave ale marinei chineze au desfășurat exerciții de tragere cu muniție reală în Marea Tasmaniei, în apropierea Noii Zeelande. În iunie, liderii celor două țări s-au întâlnit în Noua Zeelandă, unde au discutat despre rolul comerțului în consolidarea relațiilor.

Hotărârea suspendă efectele unei decizii anterioare a unei instanțe inferioare, care blocase lucrările pe motiv că nu ar fi existat aprobarea Congresului SUA, scrie Reuters.

Decizia a fost luată de un complet format din trei judecători care a stabilit organizarea unei audieri pe 5 iunie. Atunci se va analiza dacă lucrările trebuie oprite pe durata apelului.

Disputa juridică legată de construcția sălii de bal de la Casa Albă

Litigiul a fost inițiat de National Trust for Historic Preservation, care contestă autoritatea administrației Trump de a demola aripa de Est, o aripă istorică a Casei Albe, pentru a face loc noii săli de bal. Organizația susține că președintele și National Park Service nu aveau competența legală necesară pentru a autoriza demolarea fără un vot explicit al Congresului.

Cu doar o zi înainte de decizia Curții de Apel, judecătorul federal Richard Leon stabilise că proiectul este ilegal în lipsa unei aprobări legislative, emițând o ordonanță de suspendare a lucrărilor.

Poziția administrației Trump privind construcția sălii de bal de la Casa Albă

Administrația Trump a argumentat că edificarea sălii de bal de la Casa Albă reprezintă o modernizare necesară a infrastructurii și o îmbunătățire a securității complexului prezidențial. Donald Trump a descris proiectul drept o „adiție definitorie” pentru Casa Albă și parte a unei viziuni mai ample de remodelare a Washingtonului.

Potrivit declarațiilor oficiale, proiectul este finanțat integral din donații private, fără utilizarea fondurilor publice. Atât Casa Albă, cât și National Trust for Historic Preservation nu au oferit reacții imediate după pronunțarea deciziei de vineri seara.

Meteorologii anunță o perioadă de instabilitate atmosferică accentuată în mai multe regiuni ale țării, valabilă până sâmbătă seara. Fenomenele vizate includ averse torențiale, descărcări electrice și intensificări ale vântului, care vor afecta în special centrul, sudul și estul teritoriului.

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), până la ora 20:00, sâmbătă, vor fi intervale în care ploile vor apărea sub formă de averse, iar pe arii restrânse acestea vor fi însoțite de fulgere și tunete.

Cantitățile de apă pot fi însemnate în timp scurt, și va crește riscul de acumulări rapide.

„Ploile vor avea şi caracter torenţial, astfel în intervale scurte de timp, local se vor acumula cantităţi de apă de 15…20 l/mp şi pe arii restrânse de peste 25 l/mp”, a transmis ANM.

În regiunile sudice, fenomenele pot fi mai intense pe alocuri, deci va exista și posibilitatea de apariție a grindinei, însă izolat.

Pe lângă precipitații, vântul va sufla moderat, cu intensificări temporare în mai multe zone ale țării. Rafalele vor atinge, în general, viteze de 45–55 km/h, iar la munte, în special în zona înaltă, acestea pot deveni mai puternice.

„Sâmbătă (18 aprilie) în est, sud-est, la munte şi local în rest. Vor fi viteze în general de 45…55 km/h, iar în zona montană înaltă rafalele vor fi de 60…80 km/h”, au transmis meteorologii.

Specialiștii recomandă prudență, mai ales în zonele unde ploile pot fi abundente într-un timp scurt.

O centrală energetică din regiunea Cernihiv, Ucraina, a fost avariată în urma unui atac rusesc, iar aproximativ 380.000 de consumatori au rămas fără electricitate în dimineața zilei de sâmbătă, 18 aprilie.

Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă de compania furnizoare de electricitate, Chernihivoblenergo, pe pagina lor oficială de Telegram.

Comunicatul arată că incidentul a avut loc în jurul orei 04:00, când o centrală energetică considerată critică, aflată în districtul Nijin, a fost lovită în timpul atacului.

În urma avarierii, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în mai multe orașe și districte din regiune, inclusiv Cernihiv, Pryluky, Nijin și Slavutych.

Compania aeriană va deschide în curând rezervările pentru sejururi de patru ore în capsulele de dormit Skynest și spune că acestea vor fi primele paturi extensibile pentru călătorii cu buget redus. Pasagerii se vor simți însă confortabil alături de ceilalți pasageri, așa că firimiturile, parfumurile puternice și împărțirea patului sunt interzise, potrivit AP.

Cușetele cu perdea vor fi disponibile pentru pasagerii de la clasa economică și premium la bordul noilor aeronave Boeing 787-9 Dreamliner ale companiei aeriene începând din noiembrie. Avioanele vor deservi ruta Auckland-New York, care este unul dintre cele mai lungi zboruri comerciale din lume.

Călătorii vor avea opțiunea unui loc rezervat în avans pentru patru ore într-o cameră cu perdea, cu costuri începând de la 495 de dolari neozeelandezi (291 de dolari), pe lângă prețul biletelor la clasa economică. Însă utilizarea celor șase camere, aranjate într-un design cu trei paturi supraetajate între cabine, va plasa pasagerii în imediata apropiere a celorlalți, determinând compania aeriană să publice note de etichetă.

Compania a stabilit reguli

Pasagerii trebuie să se abțină de la gustări în compartimentele pentru bagaje, care nu pot fi folosite de copii sau de alți vizitatori.

„Asta înseamnă că se pot face doar un pui de somn solo, fără muzică sau aventuri în echipă”, se arată pe site-ul Air New Zealand. Pentru cei îngrijorați de curățenie, compania aeriană asigură călătorii că pernele, păturile și cearșafurile furnizate „sunt toate reîmprospătate” între somnurile de patru ore.

De asemenea, pasagerii sunt obligați să se schimbe în șosete special furnizate pentru a intra în nacelă, să își lege centurile de siguranță peste pături și să renunțe la a se stropi cu „parfumuri sau poțiuni” mirositoare. Pasagerii vor fi treziți de o schimbare ușoară a luminii la sfârșitul perioadei de patru ore petrecute în pat supraetajat – sau de o însoțitoare de bord, posibil mai puțin blând, dacă nu se trezesc la timp.

Cubanezii care locuiesc în străinătate și doresc să investească în Cuba vor beneficia de un statut migratoriu specific, a anunțat presa de stat vineri, la o lună după ce guvernul a anunțat că deschide investițiile către diaspora, potrivit Le Monde.

Pe fondul tensiunilor sporite cu Washingtonul, Havana a anunțat la mijlocul lunii martie că cubanezii care locuiesc în străinătate și copiii acestora, în special comunitatea de emigranți din Statele Unite, ar putea investi pe insulă și deține afaceri în numeroase sectoare, inclusiv agricultură și sectorul bancar.

Un nou decret, aprobat joi de Consiliul de Stat, stabilește un statut de migrație „pentru investiții și afaceri” pentru „cetățenii cubanezi rezidenți în străinătate care îl solicită și participă la modelul economic cubanez” .

Aceste anunțuri vin într-un moment în care insula cu 9,6 milioane de locuitori, aflată sub embargou economic american din 1962, trece printr-o criză economică profundă, agravată de blocada petrolieră impusă de Statele Unite, care paralizează practic toate sectoarele.

Departamentul Trezoreriei SUA a permis achizițiile de petrol încărcat pe nave începând de vineri până pe 16 mai, o prelungire a unei derogări inițiale de 30 de zile care a expirat pe 11 aprilie, potrivit unui document publicat pe site-ul departamentului, relatează The Guardian.

Prelungirea vine la două zile după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că Washingtonul nu va reînnoi derogarea care permitea țărilor să cumpere petrol rusesc fără a se confrunta cu sancțiuni americane.

Emisarul prezidențial rus Kirill Dmitriev a declarat că prima derogare va elibera 100 de milioane de barili de țiței rusesc, echivalentul a aproape o zi de producție globală.

Amânarea sancțiunilor ar putea stimula temporar aprovizionarea mondială cu petrol, dar nu a împiedicat creșterea prețurilor petrolului din cauza închiderii efective a strâmtorii Ormuz.

Întâlnirea are loc la o săptămână după ce firma a lansat versiunea preliminară a Claude Mythos, un instrument de inteligență artificială despre care compania susține că poate depăși performanțele umane în anumite sarcini de hacking și securitate cibernetică, potrivit BBC.

Directorul executiv al Anthropic, Dario Amodei, a discutat vineri cu secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și cu șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, relatează Axios.

Reprezentanții  Anthropic nu au comentat întâlnirea, care a avut loc la două luni după ce Casa Albă a ridiculizat firma numind-o „companie de stânga radicală, trează”.

Până în prezent, doar câteva zeci de companii au primit acces la Mythos, despre care cercetătorii au spus că este „surprinzător de capabil în sarcini de securitate informatică”.

Instrumentul poate găsi erori ascunse în cod vechi de zeci de ani, potrivit Anthropic, și poate găsi autonom modalități de a le exploata.

Săptămâna trecută, Amodei a declarat că firma „a discutat cu oficiali din guvernul SUA” și s-a oferit să colaboreze cu aceștia.

Ministrul Sănătății a transmis pe Facebook, vineri că a avut o întâlnire foarte bună la Washington DC cu Cherine Yassien, responsabil global pentru relația cu guvernele în cadrul Medtronic – unul dintre liderii mondiali în tehnologie medicală și inovație.

„Am discutat deschis despre cum putem construi mai mult: un parteneriat real, orientat spre rezultate pentru pacienți. România are nevoie de acces mai rapid la inovație, de servicii medicale mai eficiente și de investiții care să se vadă concret în spitale și în viața oamenilor”, a transmis ministrul Alexandru Rogobete.

El a mai precizat că discuțiile s-au concentrat pe trei direcții clare: dezvoltarea de proiecte de cercetare-dezvoltare prin parteneriate public–private, investiții în educația medicală și formarea continuă a personalului și parteneriate strategice pentru creșterea calității serviciilor medicale, în special în domenii esențiale precum cardiologia, chirurgia și diabetul.

„Cred că un sistem de sănătate modern nu poate evolua în izolare. Companiile care investesc în tehnologie, în educație și în oameni trebuie să fie parte din soluție. Este responsabilitatea noastră, la nivel guvernamental, să creăm cadrul în care aceste colaborări să devină funcționale și să producă rezultate.

Parteneriatul cu Statele Unite, atât în zona publică, cât și în cea privată, este esențial pentru accelerarea acestei transformări. Nu reinventăm soluții, ci le adaptăm și le implementăm acolo unde funcționează deja”, a mai spus ministrul Sănătății.