Potrivit comunicatului, Comitetul de Control, Etică și Disciplină al UEFA a decis „suspendarea provizorie a domnului Gianluca Prestianni pentru următorul meci din competițiile intercluburi UEFA pentru care ar fi fost eligibil”, pentru o presupusă încălcare a articolului 14 din Regulamentul Disciplinar, referitor la comportamentul discriminatoriu.

Decizia a fost comunicată de forul european după desemnarea unui inspector de etică și disciplină pentru a investiga incidentul petrecut în timpul meciului de pe „Da Luz”.

Articolul 14 prevede că orice persoană supusă regulamentelor UEFA care aduce atingere demnității umane a unei persoane sau a unui grup, pe criterii precum culoarea pielii, rasa, religia sau originea etnică, riscă o suspendare de minimum 10 meciuri sau o sancțiune echivalentă.

Astfel, Prestianni nu va putea evolua în manșa retur programată pe Santiago Bernabéu. Măsura este una preventivă și nu reprezintă o sancțiune definitivă, însă indică faptul că UEFA consideră acuzațiile suficient de serioase pentru a impune o suspendare temporară până la finalizarea anchetei.

Real Madrid și Benfica au transmis probele solicitate de UEFA pentru clarificarea situației. Jucătorul ar fi negat în fața colegilor că ar fi folosit un termen rasist la adresa lui Vinícius, însă forul european a apreciat că există indicii rezonabile pentru continuarea procedurii disciplinare.

Partida retur este programată miercuri, de la ora 22:00.

Drepturile omului se află sub atac în întreaga lume, a avertizat luni Antonio Guterres, făcând referire la încălcările sistematice ale dreptului internațional și suferințele civile în conflictele din Sudan, Gaza și Ucraina, scrie Reuters.

„Statul de drept este depășit de statul forței. În întreaga lume, drepturile omului sunt respinse în mod deliberat, strategic și uneori cu mândrie.”, a spus Guterres la deschiderea Consiliului pentru Drepturile Omului de la Geneva.

Șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a spus că lumea se confruntă cu cea mai grea luptă pentru putere și resurse de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, când au loc încălcări masive ale drepturilor fundamentale.

Volker Turk a cerut și el oprirea abuzurilor din Sudan, Gaza, Myanmar și Ucraina.

„Nevoile umanitare explodează, în timp ce finanțarea se prăbușește”, a afirmat Guterres.

Statele Unite, cel mai mare contribuitor al organizației, au plătit doar 160 de milioane de dolari din cele peste 4 miliarde de dolari datorate. Deficitul a împiedicat desfășurarea unor anchete din 2025, inclusiv investigarea presupuselor crime de război din Republica Democrată Congo și abuzurile din Afganistan.

Despre teritoriile palestiniene, Antonio Guterres a spus că „soluția cu două state este eliminată în plină zi. Comunitatea internațională nu poate permite ca acest lucru să se întâmple”.

Secretarul general al ONU a menționat măsurile recente ale cabinetului israelian pentru consolidarea controlului asupra Cisiordaniei și facilitarea achizițiilor de terenuri de către coloniști.

Majoritatea statelor susțin crearea unui stat palestinian alături de Israel, dar premierul Benjamin Netanyahu consideră că un stat palestinian ar reprezenta o amenințare la securitatea Israelului.

Un diplomat anonim a precizat că, deși unele state membre sprijină consolidarea sistemului drepturilor omului, finanțarea insuficientă este în continuare o problemă pentru funcționarea instituțiilor ONU.

Liderii ONU cer comunității internaționale să ia măsuri pentru protejarea drepturilor fundamentale și prevenirea abuzurilor ce afectează milioane de oameni din întreaga lume.

„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Statele Unite Mexicane asupra faptului că, actualmente, sunt în desfășurare acțiuni violente grave și operațiuni de securitate complexe în statele Jalisco, Zacatecas, Tamaulipas, Michoacán, Guerrero, Colima, Aguascalientes și Nayarit, existând riscul unor blocaje de circulație cu imposibilitatea deplasărilor sau a utilizării infrastructurii de transport sau comerciale”, informează MAE.

Ministerul le recomandă să evite deplasările neesențiale în zonele aglomerate, dar și cele unde sunt proteste, să se informeze din surse oficiale și să respecte instrucțiunile autorităților locale.

În mai multe state din Mexic autoritățile au declarat stare de urgență, după izbucnirea unor proteste violente ale membrilor cartelului Jalisco Nueva Generación, al cărui lider a fost ucis într-un schimb de focuri cu armata mexicană.

Românii din Mexic se pot adresa ambasadei pentru asistență

MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Ciudad de Mexico: +52 55 5280 0447 și +52 55 5280 1869, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și numărul de telefon de urgență al Ambasadei României la Ciudad de Mexico: +52 55 38 833 072 și adresa de e-mail a misiunii diplomatice: mexico.consul@mae.ro.

Totodată, MAE recomandă consultarea paginilor web: http://mexico.mae.ro/, https://www.mae.ro/ și reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte informat”, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

Carney se va întâlni cu prim-ministrul indian Narendra Modi, prim-ministrul australian Anthony Albanese și prim-ministrul japonez Sanae Takaichi în timpul vizitelor sale în cele trei țări, se arată în comunicatul guvernului, scrie Reuters.

Vizitele au ca scop extinderea parteneriatelor în domenii precum energia, tehnologia, inteligența artificială și mineralele critice, printre altele, a declarat guvernul.

Pentru mulți europarlamentari, decizia Curții Supreme a SUA de a invalida tarifele lui Donald Trump transformă acordul comercial încheiat în vara anului trecut într-un act nul și neavenit, potrivit Le Figaro. De aceea, Parlamentul European va suspenda luni procesul de implementare a acordului comercial, au indicat mai mulți europarlamentari înaintea unei reuniuni extraordinare pe această temă.

Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional a Parlamentului, social-democratul german Bernd Lange, a anunțat duminică că va propune suspendarea procedurilor privind acordul cu SUA. Luni, reprezentanții principalelor grupuri parlamentare au confirmat pentru AFP sprijinul lor pentru această abordare.

Europarlamentara Zeljana Zovko (PPE) a explicat că susține suspendarea procedurii „până când Comisia va clarifica cu Statele Unite condițiile noilor tarife” anunțate de președintele american. Din partea Verzilor, europarlamentara germană Anna Cavazzini s-a declarat și ea în favoarea suspendării. Același lucru este valabil și pentru grupul Renew. Karin Karlsbro a scris pe X că „nu vom putea vota acordul până când impactul deciziei Curții Supreme nu va fi clarificat”.

Comisia pentru Comerț Internațional a Parlamentului urma să voteze marți cu privire la implementarea acestui acord. Votul în plen a fost programat pentru luna viitoare. Această procedură a fost suspendată și în ianuarie de Parlament din cauza amenințărilor lui Donald Trump de a anexa Groenlanda. Ulterior, s-a revenit la procedura stabilită deoarece Trump și-a abandonat pretențiile asupra teritoriului danez.

Europenii așteaptă explicații de la americani

La rândul său, Comisia Europeană a transmis duminică că se așteaptă ca Statele Unite să respecte acest acord comercial.

„Un acord este un acord. În calitate de cel mai mare partener comercial al Statelor Unite, UE se așteaptă ca SUA să respecte angajamentele asumate în declarația comună, la fel cum UE le respectă pe ale sale”, a declarat Comisia Europeană într-un comunicat.

Comisia a cerut, de asemenea, „clarificări complete cu privire la măsurile pe care Statele Unite intenționează să le ia” în urma deciziei Curții Supreme.

Acordul, încheiat vara trecută după negocieri intense între Bruxelles și Washington, a limitat tarifele americane pentru majoritatea produselor europene la 15%. În schimb, UE s-a angajat să elimine propriile tarife vamale la importurile americane, ceea ce necesită aprobarea Parlamentului European.

Potrivit companiei Air France, bebelușul care suferea de o afecțiune cardiacă gravă, mergea din Kenya în Franța pentru tratament. Compania aeriană a adăugat că au fost respectate toate protocoalele sanitare, potrivit Le Figaro.

„Conform procedurii, echipajul a contactat prin satelit centrul de control SAMU din Paris”, care oferă consultanță cu privire la îngrijirile care trebuie acordate, a subliniat purtătorul de cuvânt.

Echipajul a făcut apoi un apel către pasageri, iar la bord se aflau mai mulți medici, dar intervenția lor nu a reușit să salveze copilul, a adăugat el. Sugarul era însoțit, a indicat compania aeriană fără alte detalii. El călătorea cu zborul AF 815, care decolase din Nairobi în seara precedentă și a aterizat pe aeroportul Paris-Charles de Gaulle în jurul orei 6:10, luni dimineața.

Toate federațiile sindicale din Educație, din învățământul preuniversitar și universitar, vor protesta miercuri, 25 februarie 2026, în fața Palatului Cotroceni, acuzând lipsa medierii promise de președinte între Guvern și sindicate și nemulțumiri legate de politicile bugetare și măsurile de austeritate din sistem.

Anunțul a fost făcut de președintele Federației Sindicale „Spiru Haret”, Marius Nistor, pentru publicația EduPedu. Acesta susține că șeful statului nu și-a respectat angajamentul de a convoca o nouă întâlnire și de a media conflictul.

Sindicatele cer medierea președintelui

„Președintele a stabilit la prima întâlnire că o să ne revedem la două luni, cu datele pe masă, și că își va exercita rolul de mediere între Guvern și sindicate. Au trecut aproape patru luni și nu a mediat nimic”, a declarat Nistor pentru Edupedu.ro.

La protest vor participa toate cele trei federații sindicale reprezentative din educație — Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicală „Spiru Haret” și Federația „Alma Mater”, care reprezintă cadrele didactice din universitar.

Acțiunii li se vor alătura și organizații studențești.

Sindicaliștii reclamă neabrogarea măsurilor din „Legea Bolojan”, incertitudinile privind proiecția bugetară pentru 2026, măsurile recente de austeritate, reducerea sumelor acordate cadrelor didactice cu titlu de doctor de la 950 de lei la 500.

„Ne dorim un ministru care să empatizeze cu elevii, cu studenții și cu profesorii”

Liderul sindical a criticat și lipsa unei conduceri ferme la nivel ministerial.

„În momentul de față nu avem un ministru care să se bată pentru învățământ și pentru alocările bugetare pentru educație în 2026.

Ne interesează un ministru care să fie o autoritate profesională și morală, care să empatizeze cu elevii, studenții și cadrele didactice, nu unul definit de apartenența politică”, a declarat Nistor.

Nicușor Dan nu și-a respectat promisiunea de a organiza o întâlnire cu sindicatele, după cum a promis

Sindicatele reclamă că președintele Nicușor Dan nu și-a respectat promisiunea de a organiza o nouă întâlnire în noiembrie 2025, la cel mult două luni după debutul anului școlar marcat de măsurile de austeritate introduse de Guvernul Bolojan.

Pe 8 septembrie 2025, în prima zi de școală, peste 20.000 de profesori au mărșăluit de la Guvern la Palatul Cotroceni.

După discuția cu reprezentanții cadrelor didactice, președintele a propus o nouă întâlnire „în cel mult două luni”, care ar fi trebuit să aibă loc până pe 8 noiembrie.

Pe 12 noiembrie 2025, într-o conferință de presă la Cotroceni, șeful statului a recunoscut întârzierea:

„Aveți dreptate, am zis două luni, au trecut două luni, n-am făcut ce am zis că voi face”.

El anunța atunci numirea unui consilier prezidențial pentru Educație, care urma să colecteze date de la sindicate și minister pentru o discuție „cu datele pe masă” privind situația sistemului.

Protestul e un semnal public pentru președinte

Protestul de miercuri este văzut de liderii sindicali drept un semnal public adresat președintelui pentru a-și respecta rolul constituțional de mediator și pentru a facilita dialogul între Guvern și reprezentanții angajaților din educație, într-un context tensionat marcat de restricții bugetare și nemulțumiri profesionale.

Acțiunea vine pe fondul unei mobilizări tot mai mari în sistemul educațional, unde sindicatele avertizează că lipsa dialogului real și a soluțiilor financiare sustenabile riscă să agraveze criza din învățământ.

Cele mai bune orașe din lume pentru mâncare sunt toate în Italia, potrivit Express. Țara se mândrește cu unele dintre cele mai bune experiențe culinare din lume, fapt confirmat de un studiu realizat de Titan Travel.

Clasamentul arată că Italia este cea mai bună țară din lume pentru gurmanzi, șapte dintre orașele sale fiind desemnate drept cele mai bune pentru o experiență culinară de calitate. Clasamentul nu a ținut cont doar de calitatea produselor ci și de gradul de dezvoltare a școlilor de gătit.

„Astăzi, călătorii vor să facă mai mult decât să vadă obiectivele turistice. Vor să experimenteze cu adevărat o destinație. Mâncarea este o modalitate fantastică de a face acest lucru, deoarece te conectează direct la viața și tradițiile locale. Participarea la un curs de gătit în străinătate îți permite să faci ceva, să înveți ceva și să te întorci cu o abilitate valoroasă. Cele mai satisfăcătoare experiențe tind să vină de la bucătari locali și bucătării de familie, unde nu numai că vei învăța rețete, dar vei auzi și poveștile din spatele lor”, a declarat Cassie Strickland, de la Titan Travel.

Cei care vor să învețe cum să gătească cea mai bună mâncare din lume, trebuie să meargă la Florența. Orașul cunoscut pentru arta și istoria fascinante are și numeroase cursuri culinare. În oraș se organizează 231 de cursuri de gătit, dintre care trei sferturi sunt clasificate la patru stele sau mai mult. În top mai apar orașe din toate regiunile Italiei.

Orașe de top cu cea mai bună mâncare

Florența, Italia
Palermo, Italia
Bologna, Italia
Roma, Italia
Veneția, Italia
Napoli, Italia
Milano, Italia

Potrivit Gândul, Horațiu Potra s-a prezentat luni la Curtea de Apel București, în dosarul în care este acuzat acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. În aceeași cauză, mai figurează ca inculpați, fostul prezidențiabil Călin Georgescu, precum și fiul și nepotul mercenarului.

Conform România TV, Horațiu Potra ar fi leșinat în sala de tribunal.

Instanţa urmează să decidă dacă poate începe procesul pe fond, după analizarea unor probe şi înscrisuri depuse la dosar.

La termenul din 22 decembrie 2025, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea formulată de Horaţiu Potra privind depunerea la dosar a unui stick de memorie care conţine două înregistrări video şi a dispus citarea unui martor-asistent la percheziţia din 26 februarie 2025 de la locuinţa din Mediaş a lui Potra.

La termenul din 11 februarie, Curtea de Apel Bucureşti a amânat cauza pentru luni, 23 februarie.

Executivul de la Copenhaga a anunțat că va aloca suplimentar 3,8 miliarde de coroane daneze (aproximativ 510 milioane de euro) către Fondul pentru Ucraina în 2026, în cadrul noului plan economic. Măsura ridică sprijinul total estimat pentru Ucraina la 14 miliarde de coroane anul viitor.

Danemarca a decis deja alocarea a 9,6 miliarde de coroane pentru 2026, iar alte aproximativ 600 de milioane de coroane sunt așteptate din veniturile obținute din vânzarea avioanelor F-16. Cu noua suplimentare, contribuția totală pentru 2026 va ajunge la 14 miliarde de coroane.

„Sprijinul pentru lupta de apărare a Ucrainei contribuie și la apărarea Europei și a Danemarcei. Lupta Ucrainei privește și securitatea noastră”, a declarat ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. El a subliniat că nivelul de 3,5% din PIB pentru apărare este cel mai ridicat din ultimele decenii.

În total, Danemarca a decis până acum sprijin militar pentru Ucraina de peste 70 de miliarde de coroane în perioada 2022 -2028. Asistența include avioane F-16, sisteme de apărare antiaeriană, tancuri, artilerie și drone.

Fondul pentru Ucraina a fost înființat în martie 2023, cu sprijin larg în Parlamentul danez, pentru a asigura continuitatea ajutorului acordat Kievului. În paralel, Uniunea Europeană lucrează la un pachet comun de împrumuturi care să sprijine Ucraina în perioada următoare.