În timp ce administrația Bolojan refuză să accepte realitatea și își menține propriile prognoze nerealiste, forurile economice mondiale trag un semnal de alarmă fără precedent.

Cifrele care contrazic Guvernul

În doar câteva luni, perspectivele economiei românești s-au deteriorat grav. Ultimele evaluări venite de la Washington, publicate în luna aprilie 2026, arată o neîncredere totală în capacitatea actualului guvern de a genera dezvoltare. Atât Fondul Monetar Internațional (FMI), cât și Banca Mondială și-au revizuit drastic în jos estimările privind performanța economiei noastre pentru anul curent.

Graficul „Prăbușirii economiei” este edificator pentru modul în care guvernarea alege să se raporteze la criză. În ciuda avertismentelor clare și a înjumătățirii ritmului de creștere de către experții independenți, estimările asumate de „Planul Bolojan” rămân încremenite la 1,0%, ignorând complet deteriorarea accelerată a mediului de afaceri, scăderea consumului și impactul negativ al supra-taxării.

Această tăiere masivă a prognozelor de către instituțiile financiare internaționale nu reprezintă doar niște simple procente pe o foaie de hârtie. Ele se traduc, în viața de zi cu zi a românilor, prin mai puține locuri de muncă, înghețarea investițiilor, imposibilitatea susținerii reale a creșterilor de pensii și salarii, și prelungirea agoniei economice. Este confirmarea oficială, la nivel internațional, că actualul plan economic a eșuat.

Opt copii, cu vârste între unu și 14 ani, au murit duminică, într-un atac armat produs în Shreveport, statul Louisiana, într-un caz pe care poliția îl descrie drept o „tulburare de stăpânire de situație domestică”, scrie BBC.

Potrivit autorităților, incidentul a avut loc în jurul orei locale 05:00, când un bărbat înarmat a deschis focul asupra a 10 persoane. Suspectul a fost urmărit de polițiști și ucis în timp ce încerca să fugă.

Primarul orașului, Tom Arceneaux, a vorbit despre impactul tragediei asupra comunității.

„Avem familii afectate, avem ofițeri de poliție și personal legist afectați”, a declarat acesta. „Acest lucru afectează întreaga comunitate, așa că jelim cu toții alături de aceste familii.”

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a făcut duminică seară, pe pagina sa de Facebook, o serie de precizări cu privire la direcția în care ar trebui să meargă România, în contextul reformelor asumate și al folosirii fondurilor europene.

Abrudean a precizat că România se află într-un moment decisiv. „Este timpul să alegem: continuăm reformele sau revenim la trecut”, a afirmat el.

Acesta a făcut trimitere la fondurile din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), despre care afirmă că reprezintă o oportunitate unică de dezvoltare.

„Fondurile din PNRR ne-au oferit o șansă istorică: 21 de miliarde de euro pentru a moderniza această țară. Cu doar 6 luni înainte de termenul final, miliarde de euro sunt încă neabsorbite, iar jaloane esențiale riscă să fie ratate – nu din lipsă de soluții, ci din lipsă de responsabilitate”, a declarat acesta.

În același mesaj, președintele Senatului a explicat că problema principală nu ține de resurse, ci de modul în care sunt implementate reformele. El a susținut că schimbările promovate de premierul Ilie Bolojan au generat reacții tocmai pentru că ating zone sensibile.

„Problema nu e la cifre sau la buget, ci la faptul că reformele lui Ilie Bolojan au deranjat acolo unde doare”, a precizat Mircea Abrudean, enumerând printre acestea pensiile speciale, reducerea aparatului de stat și depolitizarea companiilor publice.

„Mai mult, batem la ușa OCDE – un club select care ne-ar aduce stabilitate și investiții – dar acest obiectiv depinde direct de continuitatea reformelor. Suntem la câțiva pași de final. Ar fi păcat să pierdem totul acum, doar pentru a proteja niște privilegii vechi.”

„Curajul unui premier care nu s-a temut să facă toate acestea ar trebui susținut, promovat și nu criticat”, a spus Abrudean.

Profesorul universitar Cristian Socol arată că discuțiile despre vânzarea unor participații suplimentare în companii strategice trebuie privite dincolo de nevoile imediate de finanțare ale bugetului public.

Q&A despre vânzarea unor pachete de acțiuni ale companiilor profitabile

Q1: Listarea unor companii la Bursă este un principiu corect, dar este nevoie de listare suplimentară pentru cele mai profitabile companii de stat românești deja listate la Bursă?

A: De principiu, listarea la Bursă aduce avantaje precum acces la capitalizare și finanțarea unor proiecte de investiții, creșterea transparenței și implementarea unor bune practici de guvernanță corporativă, un acces mai facil la finanțare, presiune pentru profit și eficiență ridicate. De principiu, deoarece în cazul Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz s.a.m.d aceste avantaje există deja, sunt companii de stat deja listate. Nu se înțelege din comunicarea guvernamentală care sunt rațiunile economice care ar trebui să stea la baza listării suplimentare de noi pachete de acțiuni la aceste societăți. În cazul unor companii strategice, esențiale pentru apărarea și securitatea economică a României, pierderea controlului statului, fie el structural / absolut (sub două treimi) sau managerial / majoritatea simplă (sub 50%) poate crea vulnerabilități și amenințări greu de estimat. Cel puțin așa scrie în Strategia de Apărare a României 2025-2030, adoptată acum câteva luni în Parlament, după ce documentul a fost prezentat de Președintele României.

Q2: Dar cât de profitabile sunt totuși aceste companii de stat la care se dorește listarea suplimentară de acțiuni?

A: Sunt superprofitabile. Hidroelectrica 2025 – venituri de 9,6 miliarde lei, profit net de 3,37 miliarde lei, plus 32% la investiții (781 milioane lei), capital social 4,5 miliarde lei, capitalizare 71,5 miliarde lei.

Romgaz 2025 – venituri de 8,7 miliarde lei, profit net de 3,34 miliarde lei, investiții strategice în Neptun Deep, capital social 3,9 miliarde lei, capitalizare 49 miliarde lei, 2 emisiuni obligatare în valoare agregată de 1 miliard euro în ultimii 2 ani.

Transgaz 2025 – profit net de 0,9 miliarde lei (de 2,2 ori mai mare decât în anul 2024), capital social 1,9 miliarde lei, capitalizare 17 miliarde lei.

CEC Bank, doar în semestrul 1 din 2025 a obținut un profit de 0,3 miliarde lei (plus 12,8% față de aceeași perioadă a anului anterior), active nete de 100 miliarde lei.

Conform ultimului Raport al Consiliului Fiscal privind Analiza performanței în companiile de stat observăm că Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz și Aeroporturi București se află in top companii de stat cu profit net ridicat.

Q3: Este listarea suplimentară a acestor companii de stat trecută în vreun Jalon PNRR rămas de îndeplinit?

A: Nu, conform ultimei conferințe a VPM Gheorghiu, a existat ca discuție în Guvern doar varianta restructurării a trei companii, pentru a fi prezentate la Bruxelles pentru îndeplinirea jalonului – Tipografica CFR, Telecomunicaţii CFR și Electrocentrale Grup ELCEN. Nu reprezintă companii strategice, nu au nici anvergură națională. Nicidecum nu s-a agreat în Coaliția de Guvernare prezentarea vreunei lista sau a unor scenarii privind vânzarea suplimentară de pachete de acțiuni la companiiile strategice.

Q4: Banii din listări ar ajuta la reducerea deficitul bugetar sau l-ar adânci?

A: Nu ar ajuta, ci dimpotrivă. In primul rând banii din listări intră într-un cont din afara bugetului – cont de venituri din privatizări / cont de buffer, nu influențează veniturile bugetare. România are un buffer suficient azi in Trezorerie, care acoperă 4 luni din necesarul brut de finanțare al țării, conform cu recomandările FMI. Mai mult, pe viitor deficitul se va adânci pentru că 90% din profiturile nete ale acestor companii, cuvenite actiunilor detinute de stat nu vor mai intra la buget. Adică, un fel de vânzare a argintăriei din casă, a perlelor României – cele mai profitabile companii – la solduri. Pentru niște bani puțini acum, deoarece se vinde în criză. Și cu un deficit mai mare la încasări în viitor, pentru că încasările din dividende sunt potențial mai mici.

Q5: Pierde statul controlul absolut/ majoritatea simplă la companiile strategice din energie prin listarea unor pachete suplimentare la Bursă?

A: Listarea suplimentară a 15% din Hidroelectrica și 5% la Romgaz ar înseamna ca ponderea acțiunilor deținute de stat să scadă la 65%, sub cele două treimi necesare cf Legii 31/1990 actualizată. Adică sub pragul prin care adunarea generală extraordinară poate lua unele decizii strategice – majoritate calificată de cel puțin două treimi din drepturile de vot. Statul nu ar mai putea modifica unilateral actul constitutiv al societății, nu ar mai putea decide singur schimbarea sediului social sau a obiectului principal de activitate, nu ar mai putea decide unilateral fuziunea sau divizarea societății, nu ar mai putea adopta singur o majorare de capital social și măsuri de reorganizare structurală. S-ar putea confrunta cu un drept de veto societar din partea acționarilor minoritari pentru decizii strategice. La Salrom, statul ar pierde definitiv chiar majoritatea simplă (acum având 51% din total acțiuni), iar la Transgaz vânzarea unui pachet minoritar de 8-9% ar duce de asemenea la coborârea ponderii deținute de stat la mai puțin de 50%.

Q6: De ce ar trebui să fi existat avizul CSAT și CNSM înainte de propunerea de listare a unor pachete / pachete minoritare la companii strategice din energie / transport apărare și, respectiv a CEC Bank?

A: Pentru că toate companiile superprofitabile la care se dorește listarea unor pachete minoritare suplimentare sunt din sectoare (energie, transporturi, apărare) definite ca fiind critice / strategice în Strategia Națională de Apărare a României 2025-2030 (SNAR) (adoptată la sfârșitul lunii noiembrie 2025, deci acum 5 luni). Energia este definită clar în SNAR ca instrument de putere geopolitică, vulnerabilitate strategică și posibilă țintă de atac sau presiune (pag 9 și19). Portul Constanța face parte și el din infrastructura logistică și a rutelor comerciale definite ca strategice, face parte din infrastructura critică. CEC Bank face parte din sistemul financiar strategic, fiind o bancă sistemică în România (locul 3 in topul bancar după volumul activelor în 2024 și locul 4 în anul 2025). Romarm este companie de armament, face parte din industria de apărare, definite ca strategică în SNAR (pag 21 și 22).

Q7: Ce măsuri iau alte țări europene în privința companiilor strategice din sectoare critice – energie, transporturi, minerale critice, apărare, bănci – le privatizează parțial sau total, pierd controlul asupra lor?

A: Postpandemie, cu precădere, strategiile europene consideră că infrastructura critică (energie, transport, telecom, apărare) poate deveni instrument geopolitic. Că dependențele economice pot fi folosite ca presiune politică și că statul trebuie să poată interveni pentru a preveni aceste riscuri. Majoritatea statelor europene au adoptat măsuri pentru a proteja companiile din sectoare considerate critice pentru securitatea națională și economică, atât prin naționalizări, cât și prin menținerea unui control strategic asupra deciziilor importante. Avem exemplul Franței, care păstrează drepturi speciale în companii strategice (permit statului să blocheze decizii importante, cum ar fi vânzarea companiei, schimbarea activității sau transferul tehnologiei) (vezi EDF, Airbus s.a), al Italiei prin sistemul ”golden power”, care permite statului să blocheze preluarea unei companii, să impună condiții la investiții și să anuleze tranzacții, al Spaniei și Germaniei, care controlează investițiile străine. Franța a decis să renaționalizeze complet EDF, Germania a decis să naționalizeze temporar UNIPER în energie. Postpandemie, Polonia a creat campioni naționali de stat și a readus infrastructura critică sub control public (vezi cazul gigantului PKN Orlen), a renationalizat infrastructura critică energetică feroviară (compania PKP Energetyka privatizată în 2015 și cumpărată de stat în 2023). Statul polonez a sprijinit și direct companiile strategice din industriile critice, printr-un program de 1,2 miliarde euro (pentru a nu fi afectată competitvitatea acestora din cauza crizei energetice). Ungaria și-a integrat companiile de trasnport într-un campion național, a creat un holding național în industria de apărare și și-a consolidat prezența strategică a statului în sistemul financiar bancar.

România ce face?

Merge pe contrasens?

Datele Eurostat arată că, în ianuarie 2026, inflația la alimente în România a ajuns la 7,6%, raportat la aceeași lună a anului precedent. Nivelul este semnificativ peste media UE, de aproximativ 2,5%, și plasează România pe primul loc în clasamentul statelor membre.

În timp ce în unele țări europene prețurile alimentelor au stagnat sau chiar au scăzut, România a continuat să înregistreze creșteri susținute, tendință care s-a accentuat în a doua parte a anului 2025 și s-a menținut la început de 2026.

Sursa: Eurostat

Accelerare vizibilă în ultimele luni

Evoluția lunară indică o accelerare a inflației alimentare: de la valori de 5–6% în prima parte a anului 2025, creșterile au ajuns la aproape 9% în a doua jumătate a anului, niveluri care se mențin ridicate și în prezent.

Sursa: Eurostat

Această evoluție afectează direct costul coșului de consum, în special pentru gospodăriile cu venituri fixe.

Pensiile pierd din puterea de cumpărare

În paralel, datele privind dinamica puterii de cumpărare a pensiei medii indică o deteriorare rapidă. După o perioadă de creșteri nominale în 2024, efectul acestora a fost anulat de inflație.

Începând din a doua jumătate a anului 2025, indicatorul a intrat în teritoriu negativ, ajungând la valori de aproximativ –8% spre finalul anului și începutul lui 2026. Nivelul este comparabil cu episoadele de corecție severă din ultimele două decenii.

Scăderea puterii de cumpărare afectează în mod direct pensionarii, în contextul în care alimentele și medicamentele au o pondere ridicată în cheltuielile acestora. Specialiștii atrag atenția că, în absența unor ajustări care să țină pasul cu inflația, presiunea asupra nivelului de trai va continua.

Datele sunt publicate în contextul aplicării unor politici de consolidare fiscală și de control al cheltuielilor bugetare, promovate de actuala conducere guvernamentală, asociată cu mandatul premierului Ilie Bolojan.

Statisticile oficiale indică o combinație de factori cu impact direct asupra populației vulnerabile: creșteri accelerate ale prețurilor la alimente și o reducere semnificativă a puterii de cumpărare a pensiilor.

Evoluțiile din ultimele luni plasează România într-o poziție nefavorabilă la nivel european și ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pe termen scurt.

Preț de câteva minute, nu mai eram într-o sală de evenimente, într-un oraș din Banat, ci am fost transportați în Japonia secolului al XV-lea, unde arta mânuiri katanei era atuul oricărui războinic.

Am avut prilejul să fim martori la înfruntarea samurailor. În cadrul demonstrației de arte marțiale japoneze, i-am văzut pe cei patru discipoli ai școlii de Kenjutsu din Timișoara, „SHIN DO RYU”.

Am putut să vedem aceleași exerciții de mânuire a katanei pe care le utilizau și samuraii antici în luptele lor. A fost și o demonstrație de luptă cu săbii tradiționale din lemn, numite bokuto. 

Artele marțiale, un stil de viață

Pentru împătimiții de arte marțiale, acesta nu este un simplu hobby, ci mai degrabă un stil de viață. Am avut prilejul să vorbim atât cu doi dintre discipolii școlii de Kenjustsu, cât și cu mamele, dar și soțiile lor.

Cu zâmbetul pe buze, femeile ne-au explicat că, în viața de zi cu zi, partenerii lor sunt răbdători, corecți și disciplinați. Ei practică artele marțiale de zeci de ani. Una dintre soțiile maeștrilor ne-a explicat că și copii lor „au prins drag de artele marțiale”.

Am stat de vorbă și cu doi frați, Chris și Maximilian Szöllösi. Aceștia sunt discipoli ai școlii de arte marțiale fondate de tatăl lor și practică acest stil de viață încă de la vârsta de trei ani.

Cei doi tineri au în prezent vârsta de 32 de ani.

„Tatăl nostru este maestru. Practică de 50 de ani. El a înființat școala”, explică Maximilian.

„Nu este un sport, e un stil de viață. Îți dă înțelepciune și răbdare, înțelegere și așa este și în viața de zi cu zi, la fel ca în artele marțiale”, a adăugat el. 

Născuți într-o familie de Samurai

„Noi așa ne-am născut, într-o familie de Samurai”, spune fratele său, Chris.

Cei doi frați spun că, pentru ei, Kenjutsu este o artă. Ei exersează cu toate armele tradiționale japoneze și, după cum este obiceiul în rândul pasionaților de arte marțiale care implică săbii, au și permis pentru katana.

„Noi facem atât Kenjutsu, cât și Karate de altfel, și exersăm cu toate armele tradiționale japoneze, dar în mare parte facem Kenjutsu cu sabia japoneză și asta ne place cel mai mult. Avem și permis de katana, l-am făcut acum multă vreme”, spune Maximilian.

„Te duce mai mult cu gândul spre artă, decât spre muncă și sport fizic”, adaugă el.

I-am rugat pe cei doi să descrie ce simt în momentul mânuirii katanei. Cei doi au mărturisit că avut multe emoții. Ei nu au avut cuvinte să descrie ceea ce au simțit.

Deși publicul a asistat la demosntrație, frații pasionați de Kenjutsu spun că ceilați oameni „au văzut-o din afară”, dar și că publicul nu a putut să simtă aceleași emoții pe care le-au simțit și cei patru discipoli.

„Am simțit multe emoții. Toată munca din spate și anii pe care i-am făcut”, conchide Chris Szöllösi, care, alături de fratele său, practică Kenjutsu de 29 de ani.

Evenimentul marchează un pas important în competiția directă cu SpaceX, compania condusă de Elon Musk.

Lansarea a avut loc de la baza spațială din Cape Canaveral, în intervalul anunțat, racheta ridicându-se la ora 7:25. Aproximativ 10 minute mai târziu, boosterul, denumit sugestiv „Nu-mi spune niciodată care sunt șansele”, a revenit cu succes pe platforma de aterizare, confirmând capacitatea de reutilizare, scrie Reuters.

Un pas strategic în competiția spațială

Această misiune este considerată esențială pentru validarea tehnologiei New Glenn, o rachetă de mare capacitate, comparabilă cu Falcon 9. Boosterul utilizat în această lansare fusese recuperat anterior în misiunea NG-2 din noiembrie, ceea ce a permis testarea reutilizării în condiții reale.

Succesul consolidează poziția Blue Origin pe piața lansărilor comerciale, unde eficiența costurilor prin reutilizare este un factor decisiv. Denumirea boosterului face referire la celebra replică a personajului Han Solo din filmul Star Wars: The Empire Strikes Back.

În cadrul aceleiași misiuni, New Glenn a transportat pe orbită satelitul BlueBird 7, aparținând companiei AST SpaceMobile. Acesta reprezintă al doilea satelit din constelația Block 2 și este echipat cu cea mai mare antenă comercială de comunicații desfășurată vreodată pe orbită joasă.

Proiectul vizează dezvoltarea unei rețele globale de comunicații care să permită conectarea directă a telefoanelor mobile la sateliți, similar inițiativelor dezvoltate de Amazon prin proiectul Kuiper și de SpaceX prin Starlink.

AST SpaceMobile intenționează să lanseze între 45 și 60 de sateliți până la finalul anului 2026, ceea ce ar putea transforma radical infrastructura globală de telecomunicații.

Lansarea vine într-un moment de activitate intensă în sectorul aerospațial, inclusiv după succesul misiunii Artemis II, care a dus oameni mai departe de Pământ decât oricând în istoria recentă.

În plus, Blue Origin a anunțat planuri pentru o versiune îmbunătățită a rachetei, numită New Glenn 9×4, menită să crească și mai mult capacitatea de transport și competitivitatea pe piață.

Cifrele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) conturează o realitate economică dură: sub „Planul Bolojan”, românii sărăcesc de la o lună la alta, loviți de o dublă criză, o inflație explozivă și o amputare masivă a valorii reale a salariilor.

Taxa ascunsă pe buzunarul fiecărui român

Așa cum indică evoluția indicelui prețurilor de consum, rata inflației s-a dublat în doar câteva luni, urcând de la 4,9% în primăvara anului trecut la un alarmant 9,9% în martie 2026. Această explozie a prețurilor nu este un accident de parcurs, ci consecința directă a creșterilor abrupte de taxe, în special majorarea TVA-ului și a accizelor.

În absența acestor măsuri fiscale care au lovit economia reală, inflația s-ar fi situat la un nivel mult mai ușor de suportat, de doar 4,5%. În schimb, pe parcursul mandatului lui Bolojan, România a ajuns „campioana” nedorită a Europei. â

Avem de departe cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la un nivel dublu față de următoarea țară din clasament și de peste trei ori mai mare decât media europeană. Această diferență reprezintă, în esență, o taxă mascată pe care fiecare cetățean o plătește zilnic la raft.

Cea mai mare cădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani

Graficul câștigului salarial real arată o prăbușire fără precedent. După o perioadă de susținere a veniturilor (n.r. până în mai 2025), puterea de cumpărare a intrat într-un declin abrupt, trecând rapid pe minus. Astăzi vorbim despre 8 luni de scădere consecutivă a valorii reale a muncii românilor.

În decurs de 9 luni, puterea de cumpărare a salariului mediu s-a contractat la nivel național cu 7,4%. Impactul este însă mult mai devastator în sectoarele cheie, unde ultimele date oficiale INS indică scăderi dramatice.

Trecerea de la un ritm pozitiv de creștere a câștigului salarial real (n.r. de peste 8% la jumătatea lui 2024) la o scădere de -5% în primele luni din 2026 arată dimensiunea dezastrului. „Planul Bolojan” nu a generat dezvoltare, ci a adus o inflație record și a anulat ani de creștere a nivelului de trai pentru cetățeni, provocând cea mai severă criză pe bugetul familiilor de la marea criză financiară până în prezent.

Evenimentul Economist Romania Government Roundtable 2026, organizat la București pe durata a trei zile, a adus împreună șefi de stat, premieri, miniștri, guvernatori de bănci centrale, experți internaționali și reprezentanți ai mediului de afaceri global.

Discuțiile au acoperit securitatea internațională, energie, finanțe, tehnologie, democrație și viitorul integrării europene, într-un context în care tensiunile geopolitice sunt în creștere tot mai mare.

Printre participanți s-au aflat președintele României Nicușor Dan, președinta Republicii Moldova Maia Sandu, premierul României Ilie Bolojan, premierul Republicii Moldova Alexandru Munteanu, premierul Albaniei Edi Rama, ministrul român al finanțelor Alexandru Nazare, ministrul energiei Bogdan Ivan, dar și oficiali europeni și internaționali precum Enrico Letta, Frans Timmermans, Tarja Jaakkola din partea NATO și economistul Daron Acemoglu.

Evenimentul a reunit și guvernatori de bănci centrale, printre care Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, alături de reprezentanți ai Băncii Mondiale, Comisiei Europene și industriei energetice globale.

România între trecut istoric și presiuni actuale

În deschiderea reuniunii, președintele României Nicușor Dan a vorbit despre evoluția istorică a țării și pe capacitatea de adaptare la crizele care sunt în desfășurare. El a descris transformarea economică post-1990 drept un proces de recuperare accelerată.

„Din perspectiva experiențelor negative ale țării în timpul primului și celui de-al doilea război mondial și în timpul erei comuniste postbelice până în 1990, dezvoltarea ulterioară a României trebuie considerată o mare poveste de succes”, a declarat președintele.

În cadrul evenimentului, acesta a prezentat și evoluția economică a țării, inclus cu referințe la creșterea PIB-ului și la paritatea puterii de cumpărare de la 26% în anul 2000 la aproximativ 78% în 2024.

În analiza contextului actual, Nicușor Dan a vorbit și despre riscurile generate de atacuri hibride și de războiul informațional, dar și despre problemele internaționale care afectează economiile europene.

Președintele a făcut trimitere la nevoia de consolidare a instituțiilor și la propunerile lui Daron Acemoglu privind reforma structurală.

Acesta a susținut și accelerarea integrării pieței unice europene în energie, servicii financiare și infrastructură digitală, idee asociată și cu raportul lui Enrico Letta.

Republica Moldova și echilibrul geopolitic regional

Într-un mesaj video, difuzat în cadrul aceluiași eveniment, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre presiunile externe asupra țării sale și despre cât contează cooperarea cu România și Uniunea Europeană.

„Încercările Moscovei de a destabiliza Republica Moldova au eșuat, iar Republica Moldova s-a dovedit rezistentă.”, a afirmat aceasta.

Ea a făcut referire și la rolul Ucrainei în stabilitatea regională. Sprijinul european a fost prezentat de președinta Republicii Moldova ca element decisiv în procesul de reformă și apropiere de Uniunea Europeană.

Instabilitate globală și crize succesive

Discuțiile din cadrul Economist Romania Government Roundtable 2026 s-au extins apoi și spre subiecte de actualitate, precum pandemia, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și presiunile energetice globale.

Acestea au afectat fluxurile comerciale și au crescut volatilitatea piețelor.

S-a discutat și despre efectele asupra României, care traversează o perioadă de consolidare fiscală și ajustare bugetară, având în vedere instabilitatea economică pe scară largă care se instaurează în ultima perioadă.

Energie, inflație și rolul băncilor centrale

Un alt moment central din cadrul conferinței fost intervenția guvernatorilor de bănci centrale Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, care au analizat efectele crizei energetice globale.

„Pasivitatea nu este o opțiune atunci când lovesc crizele”, a spus Mugur Isărescu, care a adăugat că, totuși, „sunt necesare politici proactive”.

El a vorbit, de altfel, și despre importanța coordonării între politica fiscală și cea monetară.

În paralel, Yannis Stournaras a avut un discurs despre efectele de durată ale șocurilor energetice și asupra presiunilor inflaționiste persistente în Europa, chiar și după eventuale stabilizări ale conflictelor globale.

Securitate, NATO și arhitectura de apărare

Într-o sesiune despre arhitectura de securitate a Europei, Tarja Jaakkola, reprezentantă NATO, a vorbit despre modul în care alianța ajută Europa să își dezvolte industria și capacitățile de apărare.

Ea a discutat, printre altele, despre obiectivele ambițioase de cheltuieli ale blocului comunitar, planurile de reînarmare, achizițiile publice, producția și problemele de interoperabilitate.

Totodată, ministrul român al Apărării, Radu Miruța, a dezvăluit că 40% din bugetul ministerului său este alocat unor noi investiții în proiecte SAFE. Reprezentanții industriei de la PPC Group și E.ON România au declarat că UE are în sfârșit o strategie de apărare, dar au regretat că nu are o strategie de securitate energetică.

Europa trebuie să depășească Pactul verde și să stabilească în sfârșit o piață unică în domeniul energiei. Cei doi au spus că blocul comunitar nu a învățat lecțiile crizei Rusia-Ucraina, și anume că sistemele bazate pe electricitate sunt cele mai bune. În România, aceștia au susținut că sectoarele public și privat trebuie să colaboreze mai strâns.

România și direcția strategică

Depășirea fragmentării în politică, apărare, securitate și energie au fost temele majore ale celei de-a doua zile a evenimentului.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a vorbit despre poziția strategică a României la frontiera estică a Europei și a îndemnat UE să o consolideze prin continuarea extinderii spre est și investiții în coridoare energetice.

El a susținut că apărarea, securitatea și dezvoltarea economică sunt inseparabile și că extinderea UE către Balcanii de Vest și Republica Moldova va contribui la securitatea și ponderea economică a Europei.

Premierul a spus că provocarea pentru guvernul său este de a aborda lipsa unei bune guvernări, de a asigura stabilitate și creștere economică și de a crește nivelul de trai al cetățenilor săi.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a fost de acord cu  Bolojan și a declarat că țara sa „face lucruri pe nume și nu doar vorbește” în ceea ce privește aderarea la UE.

Doi bărbați, de cetățenie ucraineană și română, de 26 și 41 de ani, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, fiind cercetați pentru tâlhărie calificată, după ce ar fi comis un jaf într-o sală de jocuri de noroc din municipiul Galați.

Cei doi au fost reținuți anterior pentru 24 de ore de polițiștii Biroului Investigații Criminale, cu sprijinul structurilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Galați.

Anchetatorii au stabilit că fapta ar fi avut loc pe 14 aprilie 2026, când cei doi ar fi planificat și pus în executare tâlhăria.