Victor Ponta spune, la Gândul, că nu înțelege de ce se cere ca Sorin Grindeanu să plece de la șefia Camerei Deputaților.

„Am văzut azi niște declarații de la PSD-iști că să plece și Grindeanu, adică să se sinucidă toți, să nu mai rămână unul viu. De ce să plece Grindeanu de la Camera Deputațiilor, dacă n-a plecat Bolojan de la Guvern? Nu înțeleg”, a spus el.

Ponta susține că AUR ar trebui să preia șefia Senatului.

„Ar trebui ca AUR, care e al doilea partid, să preia președinția Senatului cu sprijinul PSD. Să ai cele două camere, președinte de la PSD la Cameră, președinte de la AUR la Senat și să spui, dom’le noi am obținut mai multe voturi, decât USR cu siguranță, că a obținut și Ponta pe persoană fizică mai multe voturi decât USR, dar am obținut mai multe voturi decât Bolojan, decât PNL. Și noi aceste două partide cele mai votate de către români în Parlament am obținut chiar voturi cât mai multe decât Nicușor Dan în turul întâi”, a mai spus fostul premier al României.

El susține că acesta este motivul pentre care PSD și AUR ar trebui să spună că „suntem la fel de legitimi, cel puțin, să reprezentăm poporul român și să spunem politicile, am înțeles, nu pleacă Bolojan, rămâi la guvernare, dar politicile economice prin care vrei să jecmănești poporul nu sunt bune”.

Ponta arată că PSD ar trebui să ceară susținearea AUR pentru păstrarea Camerei Deputaților în schimbul susținerii la Senat a unui candidat AUR. El crede că în acest fel activitatea Guvernului poate fi „cenzurată” astfel fie prin moțiune de cenzură, fie prin activitatea parlamentară.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat miercuri că proiectul legii salarizării va fi lansat în dezbatere publică la începutul săptămânii viitoare, indiferent de evoluțiile din coaliția de guvernare.

Declarația a fost făcută după o întâlnire cu reprezentanții confederațiilor sindicale, unde s-a discutat despre dialogul social și nevoia unor rezultate concrete în relația dintre autorități și sindicate.

„Întâlnirea de astăzi pe care președintele PSD și câțiva dintre miniștri am avut-o cu reprezentanții tuturor confederațiilor sindicale este una dintr-o serie pe care am început-o mai demult, este un mod prin care sindicatele își fac vocea auzită. Una dintre concluziile întâlnirii – dialogul social a fost deficitar la nivelul premierului în ultimele luni. Sindicatele au subliniat faptul că pentru viitor dialogul social trebuie să aibă și rezultate, nu doar să fie formal. Încă o temă pe care au ridicat-o a fost referitoare la legea salarizării și nevoia ca aceasta să se facă cu un real dialog social, astfel încât atât sindicatele, cât și ministerele de profil să fie în permanență la aceeași masă pentru un dialog în comun. Indiferent de ce se va întâmpla în următoarele zile, legea salarizării va fi gata, va fi disponibilă pentru dezbateri publice de la începutul săptămânii viitoare, cu toți actorii sociali și instituționali care au interes în domeniul acesta”, a declarat Florin Manole.

Florin Manole a precizat că proiectul a fost elaborat de un grup de lucru la care au participat mai multe instituții, inclusiv Ministerul Finanțelor și Cancelaria premierului, și că acesta include deja analiza impactului bugetar.

„Indiferent ce se va întâmpla peste 5 minute sau peste o zi sau peste două, acest act normativ este pregătit. Are inclusiv impactul financiar, impactul bugetar de la Ministerul de Finanțe, vine pe bazele unui proiect negociat anterior cu sindicatele și cu ministerele încă din 2023. Așadar, există foarte multe ingrediente obiective, există foarte multe argumente pentru care acest proiect poate să continue indiferent de conjunctura politică punctuală dintr-o instituție sau altă”, a spus Florin Manole.

Criza din acest moment nu este un eveniment intern al coaliției de guvernare, este un risc economic real, cu consecințe măsurabile pentru România. Există termene care nu se negociază și bani pe care nu avem dreptul să îi pierdem, au transmis reprezentanții Concordia.

„Politica poate produce crize rapid. Economia le repară lent și scump. Șansa României este accesarea banilor din PNRR și fondurile europene, în total 15 miliarde de euro în 2026, dintre care 10 miliarde de euro doar din PNRR. Ca să putem accesa acești bani, România trebuia să avanseze în ultimii cinci ani o serie de reforme. Nu a făcut-o în timp util. Mai este foarte puțin timp până în august, când banii din PNRR se pot pierde. Dacă decidenții nu acționează rapid, în următoarele trei luni, cu toate reformele asumate, suntem în situația de a pierde această șansă uriașă, istorică”, a declarat Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia.

Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin.

„Trebuie să existe o înțelegere între toți decidenții pentru a închide cât mai bine PNRR. Ne așteptăm ca decidenții să înțeleagă că, în această privință, nu pot și nu trebuie să existe diferențe de opinie. Am ridicat, din nou, subiectul costului energiei, pentru că prețul energiei decide astăzi unde rămân fabricile Europei”, consideră președintele Concordia.

„Costul real al oricărei crize politice este instabilitatea, o nouă taxă pentru toate companiile din România, care se vede în dobânzi, investiții anulate sau amânate, inflație și pierderi de locuri de muncă. Doar o economie competitivă poate crește nivelul de trai. Doar printr-o economie puternică putem avea prosperitate. Cu toții trebuie să lucrăm în direcția unei Românii competitive, unei economii puternice. Mediul de afaceri are nevoie de un partener de dialog, nu de interlocutori într-o veșnică gâlceavă. Concordia cere responsabilitate”, a conchis Dan Șucu.

„Dacă reformele nu sunt duse la bun sfârșit, pierdem bani”

Potrivit oficialilor Concordia, în 2026, România poate atrage 15 miliarde de euro din fonduri europene: 10 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen 31 august 2026, și 5 miliarde de euro prin Fondul de Coeziune.

„Acești bani finanțează investiții publice concrete, care susțin activitatea economică, locurile de muncă și veniturile la bugetul de stat (autostrăzi, spitale, școli și grădinițe, digitalizarea statului, renovarea energetică a clădirilor publice, împăduriri). Fiecare zi de blocaj decizional înseamnă termene ratate, reforme nefinalizate și riscul unor penalizări care pot ajunge, în unele cazuri, la aproape un miliard de euro per reformă neîndeplinită”, susțin reprezentanții patronatelor.

Oficialii au amintit că există în prezent 13 reforme critice asumate prin PNRR, care se află sub risc ridicat, printre care reforma ANAF și digitalizarea fiscală, Codul Urbanismului și guvernanța corporativă în companiile de stat, cerute constant de mediul de afaceri și esențiale pentru competitivitatea și funcționarea economiei.

„Dacă reformele nu sunt duse la bun sfârșit, pierdem bani. Dacă pierdem bani, aceștia vor trebui supliniți de altundeva: din împrumuturi mai scumpe, din ajustări bugetare mai dure, din taxe mai mari, ținta de deficit pe anul accesta putând fi compromisă. Costul instabilității politice nu îl plătesc partidele. Îl plătesc companiile și cetățenii. România are nevoie de responsabilitate, predictibilitate și capacitate de decizie. Companiile din România și-au demonstrat reziliența. Au trecut prin pandemie, prin șocuri energetice, prin inflație, prin presiuni geopolitice fără precedent. Economia a funcționat. Și-a făcut datoria. Acum este rândul decidenților să și-o facă pe a lor”, spun oficialii.

Concordia cere, în mod explicit, ca până la finalul lunii iulie 2026, toate reformele majore care condiționează accesul la fondurile PNRR să fie finalizate și adoptate.

„Anul acesta, România nu poate să piardă bani de la UE, nu poate să rateze aderarea la OCDE și nu poate să intre în 2027 cu reforme structurale neterminate, în contextul unui deficit bugetar semnificativ, al unor costuri ridicate de finanțare externă și al unui mediu geopolitic global extrem de volatil. Confederația Patronală Concordia reprezintă companiile care produc, angajează și plătesc taxe în România. Vocea noastră este vocea economiei reale. Și economia reală are nevoie, acum, de un stat care funcționează”, au conchis oficialii confederației.

În octombrie 1793, nou-înființata Republică Franceză s-a angajat într-un experiment nereușit. A decis să schimbe ora. Revoluționarii au decis că ziua va fi acum împărțită la 10 ore, nu la 24. Fiecare oră va avea 100 de minute decimale, alcătuite la rândul lor din 100 de secunde decimale, notează BBC.

Sistemul orar făcea parte dintr-un calendar revoluționar mai amplu, care urmărea raționalizarea (și decreștinizarea) structurii anilor, incluzând o nouă săptămână de 10 zile. În curând au început lucrările de conversie a ceasurilor existente la sistemul zecimal . Primăriile au instalat ceasuri zecimale, iar activitățile oficiale au fost înregistrate folosind noul calendar.

„A început rapid să provoace nenumărate dureri de cap”, spune Finn Burridge, comunicator științific la Muzeele Regale Greenwich din Londra, Marea Britanie, sediul Observatorului Regal și locul unde a fost stabilit timpul mediu Greenwich.

Reproiectarea și convertirea ceasurilor existente s-au dovedit extrem de dificile. Sistemul a izolat Franța de țările vecine, în timp ce populația rurală ura ca ziua de odihnă să devină doar o dată la a 10-a zi. În cele din urmă, timpul zecimal a durat abia mai mult de un an în Franța.

Pentru a înțelege cum am început să numărăm, și cum numărăm și astăzi, 24 de ore într-o zi, 60 de minute într-o oră și 60 de secunde într-un minut, trebuie să dăm înapoi ceasul într-o epocă anterioară începuturilor măsurării timpului. Pentru că povestea unuia dintre cele mai vechi sisteme numerice ne-a pus pe această cale – și explică de ce acest sistem ciudat a supraviețuit mult civilizațiilor care l-au inventat.

O bază de 60

La origine se află sumerienii, un popor antic care a trăit în Mesopotamia (aproximativ Irakul de astăzi) între anii 5300-1940 î.Hr. și una dintre primele civilizații care au format orașe. Împreună cu multe alte invenții, inclusiv irigațiile și plugul, lor li se atribuie crearea primului sistem de scriere cunoscut. Acesta a inclus și un sistem de numerotare bazat pe conceptul de 60.

Ține mâna în față, îndoiește un deget și vei vedea că are trei articulații. Numără toate articulațiile degetelor unei mâini (fără a include degetul mare) și vei ajunge la 12. Numără aceste 12 ca fiind una singură folosind un deget de la cealaltă mână și reia numărătoarea de la 12 la prima mână, până când toate cele cinci degete de la a doua mână sunt folosite. Până la ce ai numărat? Șaizeci.

Aceasta este una dintre teoriile speculative despre motivul pentru care sumerienii și-au bazat sistemul matematic emergent pe 60, nu pe 10 – o decizie care are încă implicații asupra modului în care măsurăm timpul astăzi.

Dezvoltarea numerelor scrise a fost determinată de nevoia de a ține evidențe pentru sistemul agricol din ce în ce mai mare și mai complex care susținea orașele lor în creștere, spune Martin Willis Monroe, expert în culturi cuneiforme (sistemele de scriere timpurii ale Orientului Mijlociu antic) de la Universitatea din New Brunswick din Canada.

Au început să folosească tăblițe mici de lut, adesea de dimensiunea unui smartphone sau mai mici, pentru a ține evidența numerelor, imprimând detaliile în lut moale. Alte notații picturale au urmat curând, dezvoltându-se în faimosul text cuneiform al sumerieni.

Abia la mijlocul secolului al XIX-lea aceste tăblițe de lut au fost descoperite și au început să fie descifrate. Ele arată că sumerienii foloseau o întreagă gamă de sisteme numerice, spune Monroe, dar cel mai important pentru matematică și, în cele din urmă, pentru astronomie și timp, a devenit rapid așa-numitul sistem sexagesimal.

Sumerienii foloseau numărul 60 într-un mod comparabil cu modul în care folosim noi acum numărul 10. Când ajungem la nouă, ne mutăm peste un spațiu la stânga, scriem un unu și adăugăm zero la dreapta, spune Erica Meszaros, care a absolvit recent un doctorat în istoria științelor exacte și antichității la Universitatea Brown din SUA. „[Este] același lucru cu sexagesimalul: ajung până la 59 și în loc să aibă un număr mai mare decât 59, folosesc doar un unu, dar cu o poziție mai sus.”

Orele, minutele și secundele sunt o moștenire utilă din timpuri străvechi, atât de adânc înrădăcinată încât schimbarea sistemului acum ar fi probabil prea mult de gestionat.
În ciuda teoriei tentante a numărării cu degetele, prezentată mai sus, nu este clar de ce sumerienii au optat pentru un sistem de bază 60. „Nu există o mulțime de dovezi de unde provine numărul 60”, spune Monroe. Unii cercetători au sugerat că sistemul sexagesimal ar fi putut exista înainte de sumerieni.

Ușurința sa în utilizare este însă evidentă. Șaizeci poate fi împărțit la unu, doi, trei, patru, cinci, șase, 10, 12, 15, 20, 30 și 60 fără a fi nevoie de fracții sau zecimale. Comparați acest lucru cu 10, care poate fi împărțit doar la unu, doi, cinci și 10, iar avantajele sale încep să devină clare. „Dacă dezvoltați numere în scopuri foarte practice, cum ar fi contabilitatea, impozitele sau măsurarea câmpurilor și împărțirea câmpurilor pentru moștenirea fiilor dvs., o modalitate ușoară de a face aceste operații matematice poate fi de mare ajutor”, spune Meszaros.

Originea timpului

Nu există dovezi clare că sumerienii foloseau timpul, deși probabil că măsurarea timpului a existat în regiune înainte de prima utilizare documentată a cadranelor solare și a ceasurilor cu apă de către babilonieni (o civilizație mesopotamiană antică care a venit după sumerieni) în jurul anului 1000 î.Hr., spune Monroe.

Prima civilizație cunoscută care a împărțit ziua în ore a fost cea a vechilor egipteni, spune Rita Gautschy, arheoastronomă la Universitatea din Basel, Elveția, iar acest lucru apare în texte religioase din jurul anului 2500 î.Hr. Primele obiecte cunoscute legate de ore s-au referit inițial la cele 12 ore ale nopții: acestea erau ceasuri stelare diagonale găsite pe capacul interior al sicrielor nobililor egipteni din perioada cuprinsă între anii 2100 și 1800 î.Hr., spune Gautschy.

Cele mai vechi instrumente cunoscute pentru măsurarea timpului, cadranele solare și ceasurile cu apă, au apărut în Egipt în jurul anului 1500 î.Hr. Unele erau folosite în timpul muncii zilnice , dar majoritatea erau „probabil mai mult legate de sfera religioasă și de ritualuri” decât de măsurarea timpului, spune Gautschy. „Personal, cred că multe dintre ele au fost daruri oferite zeilor, daruri votive”, spune ea. „Nu avem prea multe informații despre măsurarea timpului științifică [din acea epocă].”

Sosirea minutelor

Între timp, babilonienii își dezvoltaseră și ei utilizarea orelor. În cele din urmă, ei aveau să fie primii care au descompus ora în unități mult mai mici – deși nu în scopuri de măsurare a timpului.

Babilonienii, care au prosperat între anii 2000 î.Hr. și 540 î.Hr., au adoptat de la sumerieni atât scrierea cuneiformă, cât și sistemul de numerație sexagesimal. În jurul anului 1000 î.Hr., spune Meszaros, aceștia au dezvoltat un calendar bazat pe timpul necesar soarelui pentru a reveni la aceeași poziție pe cer – puțin peste 360 ​​de zile .

Este un sistem care a funcționat suficient de bine pentru babilonieni, încât oamenii care au venit după ei l-au preluat în întregime pentru a prelua și datele și tradițiile astronomice – Erica Meszaros
Acesta a fost un număr util pentru o civilizație care folosea deja un sistem de numărare bazat pe 60. „Uau, nu-i așa că e frumos într-un sistem sexagesimal?”, spune Meszaros. „De fapt, ducea foarte bine la 12 luni de câte 30 de zile fiecare”, ceea ce se potrivea și cu ciclul lunar, spune ea.

Babilonienii au dezvoltat un sistem temporal practic pentru uzul zilnic, care împărțea ziua și noaptea în 12, așa cum făceau egiptenii. Durata acestor „ ore sezoniere ” varia în funcție de durata zilei și a nopții. „Am împărțit ziua în 12 pentru că împărțim cerul nopții în 12 luni și 12 semne zodiacale ”, spune Meszaros.

Multe alte civilizații antice foloseau orele sezoniere , iar acestea erau încă folosite în Europa secolului al XV-lea și în Japonia secolului al XIX-lea . Totuși, acest timp sezonier nu a fost niciodată împărțit în unități mai mici pentru uz practic, notează Monroe. „[Acest lucru] nu a existat cu adevărat până la începutul perioadei moderne… Nu exista în Mesopotamia și în alte culturi antice, pentru că nu este nevoie de el.”

Babilonienii au dezvoltat și un alt sistem de timp pentru calcularea și măsurarea evenimentelor astronomice, care nu era destinat uzului zilnic. Acesta împărțea ziua în 12 „beru”, pe care le putem considera echivalentul a două ore moderne. Babilonia nu a fost singura cultură antică care le-a folosit: acestea au apărut și în China și Japonia antică , de exemplu.

Conduși de nevoia de a măsura mai multă granularitate în calculele lor, babilonienii au început să descompună aceste ore duble beru în 30 de minute antice, cunoscute sub numele de ush, fiecare egală cu patru minute din minutele noastre actuale. Acestea au fost împărțite la rândul lor la 60 în unități mai mici numite ninda, fiecare în valoare de aproximativ patru secunde moderne. Aceste subdiviziuni au fost probabil folosite „deoarece împărțim lucrurile în grupuri de 60 în sistemul sexagesimal”, spune Meszaros.

Poate fi greu de spus exact cine a construit pe cine dintre toate aceste evoluții antice ale timpului, spune Gautschy. „Din jurul anului 330 î.Hr. încoace, Egiptul, odată cu noul centru al științei din Alexandria, a devenit un creuzet în care oamenii și, odată cu ei, ideile lor din toate regiunile s-au contopit”, spune ea. „Asta numim noi lumea elenistică.”

Totuși, este clar că grecii antici au adoptat sistemul astronomic babilonian al timpului, spune Meszaros. „Au păstrat aceeași diviziune deoarece acest lucru le-a permis să adauge pur și simplu observații noi la cele existente… Este un sistem care a funcționat suficient de bine pentru babilonieni, încât oamenii care au venit după ei l-au preluat în totalitate pentru a prelua și datele și tradițiile astronomice.”

Victor Ponta susține că formarea unei majorități parlamentare ar putea depinde de atragerea unor parlamentari din alte formațiuni, în lipsa unei strategii politice clare.

În emisiunea lui Ionuț Cristache, fostul premier a evitat să confirme explicit scenariul unor „trădări” politice, însă a sugerat că partidele vor găsi „o susținere” pentru a-și asigura majoritatea.

„Își vor găsi o susținere”

„Eu văd că își vor găsi o susținere”, a declarat Ponta, întrebat despre posibilitatea ca actuala coaliție formată din PNL, USR, UDMR și grupul minorităților să nu atingă pragul de 50% în Parlament.

Întrebat dacă ar putea apărea un nou partid sau o construcție politică de tip „UNPR 2.0”, fostul premier a respins această variantă, lăsând însă deschisă ipoteza atragerii individuale de parlamentari.

„Nu știu pe cine controlează Robert Negoiță în Parlament”

Discuția a atins și tema influenței unor lideri locali asupra parlamentarilor.

Ionuț Cristache a invocat nume precum primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, sugerând existența unor parlamentari controlați politic, însă Ponta a fost deosebit de parcimonios în detalii și s-a ferit să ofere astfel de legături.

„Nu știu pe cine controlează Robert Negoiță în Parlament”, a spus acesta.

Victor Ponta a avertizat că, în absența unei direcții politice clare, astfel de reconfigurări ar putea deveni inevitabile.

„Dacă nu există o strategie clară, asta se va întâmpla”, a mai spus fostul premier.

Invitat, miercuri, în emisiunea „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, Victor Ponta a comentat criza politică actuală.

„Nicușor Dan a ieșit președinte. La Parlament, pe primul loc a ieșit PSD, care n-a primit aproape nimic. I-au dat niște ministere, așa, în glumă. Pe locul doi e AUR, care, domne’, sunt niște putiniști, extremiști. Acum sunt buni, dacă susțin guvernul. Pe locul trei e PNL (…) Partidul de pe locul patru, USR, care a luat mai puține voturi decât persoana fizică Victor Ponta, va conduce în continuare prin domnul Bolojan și va conduce multe luni de acum încolo”, a declarat Victor Ponta.

Fostul premier al României a criticat lipsa dialogului între PSD și AUR.

„Dacă va merge fiecare… PSD-ul: «domne’, nu discutăm cu AUR». De ce nu discuți cu AUR? Adică discuți cu USR, care te urăște și care e exact ceea ce tu nu poți să susții, dar nu discuți cu AUR. AUR zice: «domne’, nu știu, PSD-ul sunt răi», or fi răi unii dintre ei, dar, până la urmă, majoritatea votanților AUR sunt foști votanți PSD. Adică, dacă primii doi vor continua să facă pe surzii, atunci va conduce al patrulea”, a adăugat Ponta.

Autoritățile judiciare de la Teheran au negat, marți, că cele 8 femei arestate în urma protestelor care au zguduit Iranul în acest an s-ar afla în risc de a fi executate, după ce președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat Teheranul să le elibereze pentru a facilita negocierile, potrivit NDTV.

„Trump a fost din nou indus în eroare de știrile false”, se arară în comunicatul publicat pe site-ul oficial al sistemului judiciar de la Teheran, Mizan Online.

„Dintre femeile despre care se spunea că se află în pragul execuției, unele au fost eliberate, în timp ce altele sunt acuzate de fapte care, în cazul în care condamnările vor fi menținute, ar putea duce cel mult la o pedeapsă cu închisoarea”, susțin autoritățile iraniene.

Organizațiile pentru drepturile omului au precizat că cel puțin o femeie arestată în urma protestelor din ianuarie a fost condamnată la moarte, iar cel puțin încă una se confruntă cu acuzații care prevăd pedeapsa cu moartea și ar putea fi executată.

Trump a declarat, cu o zi în urmă, pe rețelele sociale că eliberarea femeilor ar putea influența pozitiv negocierile.

„Aș aprecia foarte mult eliberarea acestor femei”, a scris Trump pe Truth Social, în postarea sa însoțită de fotografii cu aceste femei.

„To the Iranian leaders, who will soon be in negotiations with my representatives: I would greatly appreciate the release of these women. I am sure that they will respect the fact that you did so. Please do them no harm! Would be a great start to our negotiations!!!” – President… pic.twitter.com/pxU8xZFvAh

— The White House (@WhiteHouse) April 21, 2026

Cu toate acestea, disidenta iraniană stabilită în SUA, Masih Alinejad, a publicat numele celor opt femei pe contul său de X.

Acuzate că ar fi contribuit la protestele din ianuarie

Toate fuseseră arestate în legătură cu protestele din ianuarie, despre care activiștii afirmă că au fost reprimate de Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC), la ordinul fostului Ayatollah, Ali Khamenei.

Potrivit disidentei, una dintre acestea ar avea 16 ani. O alta dintre femeile identificate, Bita Hemmati, a fost condamnată la moarte împreună cu trei bărbați, printre care și soțul ei. Aceștia sunt acuzați că ar fi aruncat bucăți de beton de la o clădire de locuințe asupra forțelor de securitate din Teheran, au raportat mai multe organizații pentru drepturile omului la începutul acestei luni.

Potrivit organizației pentru drepturile omului, „Abdorrahman Boroumand Center” cu sediul în SUA.  Hemmati este cea care a apărut într-un videoclip difuzat la televiziunea de stat în ianuarie, fiind interogată personal de șeful sistemului judiciar, Gholamhossein Mohseni Ejei.

O altă femeie care apare în imaginile redistribuite de Trump se numește Mahboubeh Shabani, are vârsta de 32 de ani. Potrivit grupului pentru drepturile omului, Hengaw, cu sediul în Norvegia, femeia a fost acuzată de infracțiunea capitală de „război împotriva lui Allah”, după ce a fost ea ar fi dus cu motocicleta protestatari răniți în orașul Mashhad.

În prezent, femeia este încarcerată în secția pentru femei a închisorii Vakilabad din orașul Mashhad. Grupul de activiști pentru drepturile omului, Hengaw, care și-a exprimat „profunda îngrijorare cu privire la riscul unei condamnări la moarte în acest caz”.

Peste 1.600 de persoane executate în Iran

De asemenea, organizațiile „Iran Human Rights” cu sediul în Norvegia și „Together Against the Death Penalty”, cu sediul la Paris, au precizat, săptămâna trecută, în raportul lor anual comun privind pedeapsa cu moartea în Iran că puțin 1.639 de persoane au fost executate în 2025, dintre care 48 au fost de femei.

Kelemen Hunor a analizat variantele disponibile în prezent.

„Se poate vorbi despre un guvern minoritar dacă va exista susținere în Parlament din partea unor parlamentari, în mod individual (…) A doua soluție este o moțiune de cenzură în cursul lunii mai, dacă trece, Guvernul își pierde mandatul”, a declarat Kelemen Hunor la finalul consultărilor.

Președintele UDMR a subliniat faptul că nu există alte soluții și o criză guvernamentală este iminentă.

„Altă soluție în acest moment nu se conturează, fiecare ar trebui să se gândească ce se întâmplă dacă intrăm într-o criza guvernamentală profundă”, a adăugat Kelemen Hunor.

Președintele Nicușor Dan organizează miercuri, la Palatul Cotroceni, consultări cu liderii partidelor din coaliția guvernamentală ca urmare a crizei politice. PSD cere înlocuirea lui Ilie Bolojan din funcția de premier și dacă nu se va ajunge la un consens, miniștrii social democrați vor demisiona.

În replică, Ilie Bolojan a anunțat că nu va demisiona.

Europarlamentarul Virgil Popescu a anunțat, miercuri, că a depus un amendament în Parlamentul European pentru includerea drumului expres Craiova–Drobeta Turnu Severin–Lugoj în coridoarele europene de transport finanțate prin Connecting Europe Facility 2028–2034.

„Nu renunț la drumul expres Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj! Am depus un amendament ca să fie inclus pentru finanțare în coridorul Marea Baltică, Marea Neagră – Marea Egee, prin facilitatea Connecting Europe Facility, pentru perioada 2028 – 2034”, a declarat Virgil Popescu într-o postare pe Facebook.

Amendamentul a fost semnat și de alți europarlamentari români, respectiv Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Rareș Bogdan, Iuliu Winkler și Lorant Wincze.

Potrivit europarlamentarului, proiectul vizează realizarea unei axe de transport de mare capacitate pe ruta Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Sofia, considerată o verigă lipsă în infrastructura regională.

„Această ajustare va permite finalizarea unei verigi lipsă esențiale în cadrul Coridorului BBA prin crearea unei axe continue, de mare capacitate, între vestul și sudul României și mai departe până în Bulgaria”, a completat europarlamentarul.

El a mai subliniat faptul că segmentul Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova ar asigura conexiuni strategice între coridorul Dunării, zona economică vestică și rețelele din Europa Centrală. Acest proiect are o lungime estimată de aproximativ 215 kilometri, iar în prezent se află în derulare un studiu de fezabilitate pentru traseul Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Calafat.

Un alt amendament depus vizează modificarea traseului Iași – Chișinău, pentru a permite integrarea Republicii Moldova în rețeaua TEN-T

În paralel, europarlamentarul Virgil Popescu a anunțat și depunerea unui alt amendament, care vizează modificarea traseului Iași – Chișinău în varianta Pașcani – Chișinău, pentru a facilita integrarea Republicii Moldova în rețeaua TEN-T.

„Amendamentul propus de mine și colegii europarlamentari reprezintă nu doar o optimizare tehnică a traseului, ci și o măsură strategică ce valorifică investițiile existente, crește reziliența coridorului și accelerează integrarea Republicii Moldova în rețelele europene de transport.

Amendamentul a fost semnat și de alți europarlamentari români, respectiv Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Rareș Bogdan, Iuliu Winkler și Lorant Wincze.

Între timp, PSD a decis să meargă mai departe cu ieșirea de la guvernare. După ce social-democrații i-au retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, conducerea partidului a votat în unanimitate ca miniștrii PSD să demisioneze joi. Sorin Grindeanu a declarat, după consultările de la Cotroceni, că PSD poate trece în opoziție dacă nu se ajunge la o „armonizare a punctelor de vedere”, reiterând că partidul ar susține în continuare o formulă pro-europeană, dar cu un alt prim-ministru.

PSD are un vicepremier, Marian Neacșu, și șase miniștri în guvern: Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Marinescu (Justiție), Florin Barbu (Agricultură), Florin Manole (Muncă), Bogdan Ivan (Energie) și Ciprian Șerban (Transporturi).

Posturile vacantate vor fi ocupate de miniștrii din actualul guvern

În acest context, premierul Ilie Bolojan a transmis că își asumă în continuare mandatul. Sursele Mediafax spun că premierul dorește ca posturile care se vor vacanta prin demisia socia-democraților să fie fi ocupate rapid astfel încât activitatea Guvernului și mai ales proiectele legate de PNRR să nu fie blocate. Totuși, după desemnarea de către premier, miniștrii interimari sunt numiți prin decret semnat de președinte.

Potrivit informațiilor Mediafax, liberalii au conturat deja o primă variantă de lucru pentru portofoliile rămase libere după plecarea miniștrilor PSD. Lista nu este însă finalizată și nu a fost aprobată de premier și partidele rămase în coaliție. Cele trei partide rămase în coalițiie nu vor discuta public lista până când demisia miniștrilor PSD nu va fi oficializată, spun sursele Mediafax.

În forma discutată la această oră, interimatul de la Transporturi ar urma să fie preluat chiar de Ilie Bolojan, la Sănătate de Cseke Attila, la Justiție de Cătălin Predoiu, la Agricultură de Diana Buzoianu. La Muncă și Energie ar exista mai multe propuneri.