Au fost descoperite note scrise de mână ale fostului dictator fascist italian Benito Mussolini, referitoare la o întâlnire cu liderul nazist Adolf Hitler în 1944. Documentele sunt considerate de „o importanță istorică deosebită”, notează DPA.

Notițele lui Mussolini fuseseră scoase la vânzare la o casă de licitații din orașul Torino. Potrivit experților din unitatea specială a Carabinieri pentru protecția patrimoniului cultural, documentele se referă la o întâlnire a lui Mussolini cu Hitler din 22 aprilie 1944, la Castelul Klessheim, lângă Salzburg, în Austria.

Potrivit Corriere della Sera, cele cinci pagini au fost scrise de Mussolini înainte de a pleca sau poate chiar în timpul călătoriei. Notițele au fost structurate pe trei capitole: forțele armate, politica, economia și munca.

Carabinieri din Unitatea de Protecție a Patrimoniului Cultural (NTPC) explică, potrivit sursei citate, că aceste notițe dispăruseră în contextul finalului haotic al celui de-al Doilea Război Mondial în aprilie 1945. Tot în acea perioadă au dispărut părți din arhiva personală a lui Mussolini.

Ce s-a constatat în urma expertizei

Primele investigații au arătat că foile conțineau note cu o caligrafie atribuibilă lui Mussolini. Ulterior, a urmat testul științific al RIS din Parma: comparație grafologică, analiza trăsăturilor, comparație cu anumite autografe, dar și semnatura de la final, un „M” recognoscibil.

În urma expertizei, militarii explică faptul că „foile nu erau datate, dar conținutul corespunde în multe puncte cu subiectele abordate de Mussolini și micul său grup de colaboratori în timpul întâlnirii cu Hitler din 22 aprilie 1944 la Salzburg”. De asemenea, un alt detaliu a fost luat în calcul în stabilirea verdictului: plierea foilor în patru, tipică „pentru notițele destinate a fi păstrate în buzunar”, mai notează Corriere della Sera.

Documentele au fost confiscate de Carabinieri și predate Arhivelor Centrale de Stat.

Vânzarea va avea loc pe parcursul a trei zile, începând cu 25 martie, cu licitații live în prima zi la Muzeul Auto Petersen din Los Angeles. O selecție a acestor obiecte va fi expusă timp de o zi, 11 martie, la Hotelul Maybourne din Beverly Hills, potrivit Le Figaro.

Valoarea estimată a tuturor loturilor, care include și Harta Marauderului din filmele „Harry Potter”, este de 9 milioane de dolari (7,6 milioane de euro), potrivit Propstore, casa de licitații care organizează vânzarea.

Capul din fibră de sticlă al lui C-3PO, purtat de Anthony Daniels în filmul „Imperiul contraatacă” (1980), se numără printre cele mai bune loturi, estimat la un preț cuprins între 350.000 și 700.000 de dolari. Acest cap cu ochi strălucitori are mai multe caracteristici unice, inclusiv o antenă pe frunte.

Valori estimate la sute de mii de dolari

Un alt obiect emblematic din „Războiul Stelelor”, mânerul sabiei laser folosit în „Trezirea Forței” de Luke Skywalker (Mark Hamill) și Rey (Daisy Ridley), este estimat la o valoare de până la 100.000 de dolari. Se așteaptă, de asemenea, ca armăsarul cu harpon folosit de Quint (Robert Shaw) și Matt Hooper (Richard Dreyfuss) în clasicul „Fălci” (1975) al lui Steven Spielberg să atragă interesul colecționarilor.

Estimată la o valoare de până la 500.000 de dolari, aceasta este oferită alături de undița și mulineta Fenwick ale lui Quint, care apar în scenele de deschidere ale întâlnirii cu rechinul. Propstore descrie aceste două recuzite drept „ cele mai importante obiecte apărute vreodată la licitație ” din film.

Fanii filmului „Terminator” vor putea achiziționa, pentru un preț estimat între 75.000 și 150.000 de dolari, jacheta purtată de Arnold Schwarzenegger în prima jumătate a filmului din 1984. Având un guler din piele, lanțuri metalice pe umărul stâng și ținte la spate, aceasta prezintă pete de sânge fals, rupturi, impacturi false de gloanțe și arsuri.

Trei organizații sindicale din sistemul de învățământ au anunțat o manifestație în fața Palatul Cotroceni, ce va avea loc miercuri între orele 12:00 și 13:30.

Acțiunea este organizată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret și Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater. Organizatorii estimează participarea a aproximativ 500 de persoane. Evenimentul are autorizație oficială.

Protestul are loc sub sloganul „Şcoală săracă – Ţară needucată” și vine ca urma la seria acțiunilor organizate de sindicatele din Educație în ultimele luni. Reprezentanții federațiilor sindicale au anunțat mobilizarea într-un mesaj comun adresat membrilor.

„Din nou în stradă! Miercuri, 25 februarie, cele trei federaţii sindicale din învăţământ organizează o acţiune de protest”, au transmis organizațiile sindicale.

Sindicaliștii spun că protestul urmărește să atragă atenția asupra efectelor măsurilor bugetare adoptate de autorități asupra sistemului de învățământ.

Potrivit organizatorilor, evenimentul își propune să semnaleze faptul că „salariaţii din educaţie nu sunt de acord cu măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate în învăţământ, care influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”.

Liderii sindicali avertizează, de asemenea, că tensiunile din sistemul de educație pot duce la forme mai puternice de protest. Printre variantele luate în calcul se află chiar declanșarea unei greve generale în perioada examenelor naționale.

În paralel, sindicatele au inițiat o campanie de strângere de semnături pentru un proiect legislativ cetățenesc. Demersul își propune anularea unor măsuri prevăzute de Legea 141/2025, act normativ ce include prevederi fiscal-bugetare contestate de angajații din educație.

Reprezentanții sindicatelor au explicat că inițiativa are nevoie de un număr mare de susținători pentru a ajunge în dezbaterea Parlamentului.

„Pentru luarea în discuţie a acestei iniţiative de către Parlamentul României, trebuie să depunem la Parlament tabele care să conţină cel puţin 100.000 de semnături. Pentru ca această iniţiativă să fie o reuşită, vă rugăm să vă implicaţi în campania de strângere de semnături!”, au transmis organizațiile sindicale către angajații din sistem.

Întâlnirea a avut loc cu doar câteva ore înainte ca președintele Donald Trump să folosească discursul privind Starea Națiunii pentru a lansa noi avertismente dure la adresa Iranului.

Potrivit oficialilor americani, briefingul a vizat informații sensibile legate de programul nuclear iranian și de opțiunile militare ale Washingtonului. Astfel de întâlniri sunt rare și au loc, de regulă, doar în preajma unor decizii majore de securitate națională, inclusiv posibile acțiuni militare, scrie The Telegraph.

Pe fondul acestor tensiuni, Statele Unite au desfășurat cea mai amplă forță de avioane și nave de război în Orientul Mijlociu de la pregătirile pentru războiul din Irak din 2003. Sosirea portavionului USS Gerald R. Ford, considerat cel mai mare din lume, a consolidat capacitatea militară americană din regiune.

Analiștii militari afirmă că Washingtonul se află acum într-o poziție care îi permite să lanseze rapid un atac asupra Iranului, dacă președintele Trump va da ordin în acest sens. În același timp, Trump a declarat că preferă o soluție diplomatică, dar a insistat că Iranul nu trebuie să dețină niciodată arme nucleare sau rachete capabile să lovească teritoriul SUA.

Negocierile diplomatice de la Geneva

În pofida retoricii dure, tensiunile SUA-Iran sunt însoțite de eforturi diplomatice. Joi sunt programate noi discuții între oficiali americani și iranieni la Geneva. Vice-ministrul iranian de externe, Majid Takht-Ravanchi, a declarat că Teheranul este pregătit să ajungă rapid la un acord, însă exclusiv pe tema programului nuclear.

Administrația Trump cere însă mai mult: abandonarea programului balistic și încetarea sprijinului pentru grupări precum Hezbollah și rebelii Houthi din Yemen. Această diferență de poziții face ca un acord rapid să fie incert.

Riscul unui conflict major

Mai mulți congresmeni americani și oficiali din domeniul apărării avertizează că un nou război în Orientul Mijlociu ar avea consecințe grave. Liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, a cerut administrației să explice clar populației americane motivele unei eventuale confruntări.

În lipsa unui progres diplomatic, Trump a impus un termen limită de zece zile pentru obținerea unui acord, sugerând că, în caz contrar, vor urma „măsuri mult mai dure”.

Zero bagaje pierdute în peste 30 de ani. Aeroportul Internațional Kansai (KIX) a reușit imposibilul: de la deschiderea sa în 1994, nu a avut niciodată un incident privind bagaje pierdute, potrivit The Times of India. De altfel, aeroportul japonez a devenit cunoscut în întreaga lume pentru performanța privind bagajele.

În 2024, Kansai a primit titlul de „Cel mai bun aeroport din lume pentru livrarea bagajelor” în cadrul World Airport Awards 2024. Este o evaluare internațională realizată de o organizație de rating aeronautic cu sediul în Marea Britanie. De altfel, aeroportul a câștigat de opt ori prestigioasa distincție.

În perioadele de vârf, aeroportul procesează zilnic până la 30.000 de bagaje. Fiecare bagaj este sortat după destinație și transportat prin benzi transportoare. Dincolo de monitorizarea automată prin senzori, angajații patrulează zona de bagaje pentru a preveni scăparea sau plasarea greșită a bagajelor, o măsură care reduce riscul de pierdere a bagajelor. De asemenea, angajații aliniază și manipulează manual bagajele pentru o siguranță suplimentară.

Aeroportul nu își asumă responsabilitatea pentru manipularea greșită a bagajelor care au loc în timpul zborurilor de legătură.

Conform unei investigații realizate de CNN, un catalog al probelor oferit apărării lui Ghislaine Maxwell cuprinde circa 325 de rapoarte FBI sub forma „302″. Acestea sunt sinteze ale mărturiilor persoanelor audiate. Din totalul acestora, peste 90 nu se regăsesc pe portalul instituției. Asta deși ele sunt înregistrate cu numere de serie în documentele oficiale. Documentele „302″ sunt privite ca fiind cruciale pentru înțelegerea cazului, întrucât redau relatările directe ale celor chestionați de investigatorii federali.

Declarații legate de o femeie care l-a acuzat pe Donald Trump

În rândul documentelor absente se află trei audieri din 2019. Acestea ar fi cu o femeie care a declarat că a fost victima unor abuzuri repetate comise de Jeffrey Epstein începând de la vârsta de aproximativ 13 ani. Aceeași persoană ar fi relatat anchetatorilor că, între anii 1983 și 1985, ar fi suferit un atac sexual din partea lui Donald Trump. S-a întâmplat după ce Epstein le-ar fi făcut cunoștință. Administrația de la Casa Albă a respins aceste acuzații, catalogându-le drept „false și senzaționaliste”. Donald Trump a negat consecvent orice participare la activități ilegale conexe cu Epstein.

Congressmanul democrat Robert Garcia a afirmat că absența acestor acte ridică semne de întrebare privind gradul real de transparență al publicării și conformitatea cu obligațiile legale. Un reprezentant oficial al Departamentului de Justiție a contrazis ideea că ar fi fost eliminate date. El a precizat că toate materialele relevante au fost puse la dispoziție. Unele fișiere pot fi duplicate, acoperite de privilegii juridice sau incluse în investigații federale active. În ultimele săptămâni, anumite documente au fost temporar retrase. Ulterior au fost reîncărcate parțial, pentru a permite ascunderea datelor identificabile ale victimelor.

Îngrijorări din partea victimelor și experților

Câteva dintre victimele lui Epstein au indicat că nu își regăsesc propriile mărturii în materialele expuse public. Haley Robson, una dintre acestea, a menționat într-o adresă judiciară că opacitatea „perpetuează secretul care a permis acestor infracțiuni să persiste timp de ani în șir”. Andrew McCabe, fost director adjunct al FBI, a evidențiat semnificația rapoartelor „302″, descriindu-le drept „elementul fundamental al unei investigații”.

Este încă nedeterminat dacă documentele absente se regăsesc în alte secțiuni ale arhivei sau dacă vor fi dezvăluite ulterior, odată cu finalizarea anchetelor în desfășurare.

Președintele Donald Trump a făcut din nou o referire la un posibil al treilea mandat la Casa Albă, potrivit Sky News. Asta în timpul discursului despre starea națiunii care a fost ținut în noaptea de marți spre miercuri.

„Deci, în primul meu an al celui de-al doilea mandat”, a spus președintele, înainte de a răbufni: „Ar trebui să fie al treilea mandat. Dar se întâmplă lucruri ciudate.”

El și apropiații săi continuă să susțină, fără a prezenta dovezi, că alegerile din 2020 pe care le-a pierdut în fața lui Joe Biden au fost furate.

În ceea ce privește o nouă candidatură a sa în 2028, Trump a făcut mai multe referiri în ultimele luni chiar dacă cel de-al 22-lea amendament al Constituției SUA limitează președinții la două mandate.

Spre finalul anului trecut președintele american a spus că ar fi deschis la o candidatură pentru al treilea mandat. El nu a exclus posibilitatea de a candida la alegerile din 2028, spunând „i-ar plăcea foarte mult să o facă”.

Și susținătorii săi îl încurajează. Steve Bannon a declarat într-un interviu pentru The Economist că ar exista „un plan” pentru a-i asigura lui Trump un al treilea mandat. „Trump va fi preşedinte în 2028, iar oamenii ar trebui să se obişnuiască cu această idee. (…) La momentul potrivit, vom dezvălui care este planul”, a spus Bannon.

Totuși, ideea nu este văzută cu ochi buni de toți republicanii. Mike Johnson, preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor a declarat că nu vede nicio posibilitate de a modifica Constituţia americană pentru a-i permite lui Donald Trump să candideze pentru un al treilea mandat.

Avocații lui Peter Mandelson au criticat decizia poliției britanice de a-l aresta sub suspiciunea de abuz în serviciu la începutul acestei săptămâni. Ei susțin că polițiștii l-au arestat în urma unei sugestii „nefondate” că Mandelson ar fi intenționat să plece în străinătate, relatează The Guardian.

Mandelson ar fi urmat să fie interogat luna viitoare. Luni, însă, poliția metropolitană a fost informată că fostul ambasador britanic în SUA se pregătea să părăsească Marea Britanie, motiv pentru care l-a reținut pe acesta.

„Peter Mandelson a fost arestat ieri, în ciuda acordului cu poliția că va participa la un interogatoriu luna viitoare, în mod voluntar.

Arestarea a fost determinată de o sugestie nefondată că intenționa să părăsească țara și să se stabilească definitiv în străinătate. Nu există absolut niciun adevăr în această sugestie. Am solicitat poliției metropolitane dovezile pe care se bazează arestarea. Prioritatea absolută a lui Peter Mandelson este să coopereze cu ancheta poliției, așa cum a făcut-o pe tot parcursul acestui proces, și să-și dovedească nevinovăția”, au anunțat avocații săi, potrivit Sky News.

Marți dimineață, Mandelson a fost eliberat pe cauțiune.

Peter Mandelson a fost ambasadorul Marii Britanii în SUA, iar în septembrie 2025 a fost demis din funcție după ce au apărut informații privind legăturile sale cu infractorul sexual Jeffrey Epstein.

Hotărârea adoptată în ședința de Guvern de marți permite menținerea drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă, inclusiv acordarea tichetelor de masă pentru întregul personal pe parcursul anului 2026, cu aplicare inclusiv pentru luna ianuarie.

Ivan: Producția CE Oltenia, esențială în zilele geroase

Memorandumul fusese prezentat în primă lectură în ședința de Guvern de joi, 19 februarie, de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a explicat că, în cele mai reci zile din această iarnă, producția companiei din Oltenia a fost decisivă pentru funcționarea în siguranță a sistemului energetic.

„Din punctul meu de vedere, este un pas necesar și firesc, în contextul în care, în cele mai geroase zile din această iarnă, ne-am bazat pe producția de la CE Oltenia pentru a susține Sistemul Energetic Național”, a transmis ministrul. El a precizat că tichetele de masă vor fi acordate întregului personal CEO și că, imediat după aprobarea Memorandumului, sumele aferente vor fi încărcate pe cardurile salariaților.

Fără litigii de muncă la CE Oltenia

„Prin exceptarea Societății Complexul Energetic Oltenia SA de la aplicarea prevederilor art. XL și art. XLI din Legea 296/2023, activitatea societății nu va fi perturbată, fiind înlăturat riscul unor posibile litigii de muncă pentru revendicarea drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă și în contractele individuale de muncă”, a comunicat Executivul.

Decizia Guvernului vine în contextul în care art. XL și art. XLI din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung impun restricții asupra unor cheltuieli cu personalul la instituțiile publice și companiile de stat, inclusiv limitări privind acordarea anumitor beneficii salariale. În lipsa unei exceptări, aceste prevederi ar fi putut afecta acordarea tichetelor de masă.

Economii din reorganizare

La discuțiile sindicaliștilor cu premierul Ilie Bolojan, reprezentanții Complexului Energetic Oltenia au prezentat un set de măsuri de eficientizare, optimizare și reorganizare care urmează să fie aplicate în 2026, în vederea redresării societății.

Potrivit informării Executivului, „totalul economiilor în anul 2026 la nivelul societății, în urma aplicării măsurilor de eficientizare, reorganizare și disponibilizare, va fi de circa 440 de milioane de lei”.

Interviurile pentru conducerea DIICOT se desfășoară pe parcursul a două zile, având în vedere numărul mare de candidați.

Astăzi, începând cu ora 9.30, se desfășoară doar audierile pentru funcția de procuror șef DIICOT.

Prima care va fi audiată de comisie va fi Ioana Bogdana Albani, fostul procuror şef adjunct al Direcției.

A doua audiere va fi a actualului procuror șef al DIICOT, Alina Albu, care și-a depus candidatura pentru un nou mandat la șefia DIICOT.

În cursa pentru funcția de procuror șef DIICOT a intrat și Antonia Diaconu – șefa DIICOT Pitești, care va susține interviul de la ora 12.30

A patra candidatură pentru șefia DIICOT este a actualului procuror Miron Codrin Horațiu – șeful ST Timișoara al DIICOT.

A cincea candidatură, care va susține interviul de la ora 15.30, este cea a procurorul militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucuresti, care și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror șef al DIICOT și pentru șefia DNA.

Cei 5 candidați pentru șefia DIICOT susțin interviurile în fața comisiei de interviu de la ministerul Justiției, după ce și-au depus proiectele de management pentru funcțiile de conducere respective.

Candidaturile pentru funcțiile de procuror șef adjunct DIICOT vor fi audiate joi, pe parcursul întregii zile.

În perioada 23 și 26 februarie 2026 sunt susținute interviurile în fața comisiei de către candidații care s-au înscris pentru funcțiile de procuror șef și procuror șef adjunct al Parchetului General, DNA și DIICOT.

Pe 2 martie 2026 – vor fi afișate rezultatele selecției realizate de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Tot pe 2 martie 2026 – vor fi transmise de ministrul Justiției propunerilor motivate către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi. Potrivit legii, CSM are la dispoziție 30 de zile să transmită avizul către ministru.

În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.

În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.

Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.

Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.