Conform Politico, Ministrul Apărării, David McGuinty, a declarat la Ottawa că instabilitatea globală și contextul geopolitic au determinat o creștere vizibilă a înrolărilor în Forțele Armate Canadiene.

„Cererile de înscriere au sporit deoarece canadienii doresc să servească. Ei sunt profund dedicați proiectului «Canada» și vor să garanteze că țara rămâne sigură și suverană”, a afirmat oficialul.

Conform datelor prezentate, recrutările au urcat cu 13% în ultimele opt luni. Se întâmplă într-o perioadă în care armata se confrunta anterior cu un deficit de circa 15.000 de militari față de necesarul total de 71.500 de efective.

Contextul tensiunilor cu Washingtonul

Guvernul Mark Carney a anunțat investiții de miliarde de dolari în apărare. A facut-o după ce Donald Trump a criticat Canada pentru finanțarea insuficientă a NATO și a lansat amenințări economice. Președintele american a sugerat inclusiv anexarea țării ca „al 51-lea stat”.

Canada va atinge în lunile următoare ținta de 2% din PIB pentru apărare. Ea și-a propus până în 2035 obiectivul de 5% din PIB, noul standard promovat în cadrul NATO.

Ottawa a lansat o nouă Strategie Industrială de Apărare. Aceasta este concepută să creeze 125.000 de locuri de muncă și să scadă dependența de echipamentele militare americane, în cadrul politicii „Buy Canadian”.

Planurile includ achiziționarea a 12 submarine convenționale, a zeci de avioane de luptă și a unor nave militare noi, cu accent pe securizarea Arcticii canadiene.

Pentru a atrage și menține personalul, guvernul a aprobat o majorare salarială de 20% pentru militari. De asemenea a anunțat construcția a 7.500 de noi unități locative în bazele militare. Ar fi cea mai mare investiție în locuințe militare de la al Doilea Război Mondial încoace.

„Când au stabilitate acasă, sunt mai bine pregătiți să facă față provocărilor de securitate actuale și viitoare”, a spus McGuinty.

Prioritate pentru Arctica și infrastructura strategică

Guvernul canadian pregătește investiții de 2,67 miliarde de dolari canadieni pentru centre operaționale în nordul îndepărtat, într-un efort de a consolida prezența militară în Arctica – o regiune considerată vulnerabilă.

Strategia face parte din planul mai larg al executivului de a stimula economia prin proiecte majore de infrastructură, cu utilizare duală civilă și militară.

Postarea este cea mai recentă dintr-o serie de propuneri de recrutare în farsi, coreeană, rusă și mandarină care ofereau modalități sigure de a contacta CIA. Mesajul în limba farsi postat marți pe X, Instagram și YouTube vine însă într-un moment deosebit de dificil în relațiile dintre SUA și Iran și în contextul în care teocrația iraniană se confruntă cu noi proteste interne, potrivit AP.

سلام. سازمان اطلاعات مرکزی (CIA) صدای شما را می‌شنود و می‌خواهد به شما کمک کند. در ادامه، راهنمایی لازم در مورد چگونگی برقراری تماس مجازی امن با ما ارائه شده است. pic.twitter.com/Dfq4zomz1n

— CIA (@CIA) February 24, 2026

SUA și-a adunat cea mai mare forță militară în Orientul Mijlociu din ultimele decenii, pe măsură ce tensiunile cu Iranul au crescut. Trump a amenințat cu acțiuni militare în ianuarie, ca răspuns la reprimarea acerbă a protestelor naționale de către guvern, înainte de a-și concentra atenția asupra programului nuclear contestat al Iranului și de a-l avertiza să încheie o înțelegere. O altă rundă de discuții nucleare este planificată pentru sfârșitul acestei săptămâni.

Ca semn al unor noi tulburări în Iran, studenții au organizat luni proteste antiguvernamentale la universitățile din Teheran.

„Bună ziua. Agenția Centrală de Informații vă aude și dorește să vă ajute”, a scris agenția în mesaj, conform unei traduceri în limba engleză. „Iată câteva sfaturi despre cum să efectuați un apel virtual securizat cu noi.”

CIA spune că postările au impact

Postarea în limba persană a acumulat milioane de vizualizări în doar câteva ore.

Agenția nu va dezvălui detalii despre noile informații sau surse rezultate din videoclipurile de recrutare anterioare, dar directorul John Ratcliffe a declarat că postările au un impact.

„Anul trecut, campania video în mandarină a CIA a ajuns la mulți cetățeni chinezi și știm că sunt mult mai mulți care caută o modalitate de a-și îmbunătăți viața și de a-și schimba țara în bine”, a declarat Ratcliffe la începutul acestei luni, când a fost postat un nou videoclip în mandarină.

Sfaturile CIA includ utilizarea unei rețele private virtuale, sau VPN, pentru a ocoli restricțiile și supravegherea internetului și utilizarea unui dispozitiv de unică folosință care nu poate fi ușor urmărit până la utilizator. CIA a îndemnat, de asemenea, potențialii informatori să utilizeze browsere web private și să își șteargă istoricul de internet pentru a-și acoperi urmele.

Informația a fost confirmată de Olha Stefanishyna, ambasadoarea Ucrainei la Washington, care a declarat că a primit un „demers diplomatic” din partea Departamentului de Stat al SUA, în urma unui atac cu drone asupra portului rus Novorossiysk, în noiembrie, scrie FT.

Avertismentul vine într-un moment sensibil, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, și reflectă o schimbare de ton în poziția Washingtonului față de conflict.

SUA avertizează Ucraina după atacul asupra portului Novorossiysk

Atacul ucrainean a vizat portul Novorossiysk, unul dintre cele mai importante hub-uri de export petrolier ale Rusiei.

Două petroliere aparținând așa-numitei „flote fantomă” a Moscovei au fost avariate, alături de un terminal al Caspian Pipeline Consortium, infrastructură parțial deținută de companii americane precum Chevron și Exxon.

Stefanishyna a precizat că mesajul SUA nu vizează atacurile asupra infrastructurii militare sau energetice rusești, ci strict acele operațiuni care pot prejudicia investiții sau active americane.

Reacția Ucrainei după ce SUA avertizează Kievul

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat anterior că lovirea infrastructurii energetice ruse reprezintă o formă de „sancțiuni” menite să reducă capacitatea Kremlinului de a finanța războiul.

Ucraina nu a confirmat oficial implicarea în atacurile asupra terminalului CPC.

În ciuda avertismentului, oficialii ucraineni afirmă că nu se simt abandonați de Washington, deși lipsa unei delegații americane de rang înalt la Kiev, cu ocazia aniversării invaziei, a fost remarcată.

La nivel internațional, SUA s-au abținut recent de la un vot în cadrul ONU, privind o rezoluție propusă de Ucraina pentru susținerea păcii durabile. Această poziție a fost percepută la Kiev ca o îndepărtare de sprijinul ferm oferit anterior.

Oficialii ucraineni au semnalat și lipsa de reacție a administrației Trump față de atacurile rusești asupra companiilor americane din Ucraina, inclusiv asupra facilităților Boeing, Flex și Mondelez.

În acest context, liderul rus Vladimir Putin își menține cererile maximale, în timp ce negocierile de pace rămân blocate, iar strategia SUA de a se poziționa „la mijloc” provoacă nemulțumire la Kiev.

„Avem preocupări foarte specifice cu privire la cooperarea noastră, pe care dorim să o îmbunătățim și să o facem echitabilă”, i-a spus Friedrich Merz omologului său chinez, Li Qiang, subliniind importanța menținerii și consolidării relațiilor economice cu China, notează Reuters. 

La rândul său, premierul chinez a spus: „China și Germania, fiind două dintre cele mai mari economii ale lumii și țări importante cu influență, ar trebui să își consolideze încrederea în cooperare și să protejeze împreună multilateralismul și liberul schimb”, criticând astfel tarifele globale impuse de președintele Trump care au perturbat comerțul internațional. 

Vizita lui Merz are loc pe fondul temerilor Europei privind dependența economică față de China. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a avertizat recent Parlamentul European asupra influenței tot mai mari a Chinei în sectoare cheie de producție și asupra scăderii cotei de piață a companiilor europene pe piața chineză.

În China, alături de delegația cancelarului Merz au venit și 30 de companii, inclusiv mari producători auto precum Volkswagen și BMW, afectați direct de intensificarea concurenței chineze.

Vizita lui Merz la Beijing se înscrie într-un efort internațional consolidat pentru refacerea relațiilor economice cu China. Înaintea lui Merz, demersuri similare au fost făcute și de premierul Marii Britanii, Keir Starmer, și premierul Canadei, Mark  Carney. 

A doua rundă de concedieri confirmă un an dificil pentru companie, afectată de tarifele americane, pe care Aston Martin le-a descris drept „extrem de perturbatoare”, precum și de o cerere „extrem de redusă” în China, notează Reuters.

Compania a anunțat miercuri că va reduce cu până la 20% din cei aproximativ 3.000 de angajați, estimând economii de circa 40 de milioane de lire și costuri asociate de aproximativ 15 milioane de lire.

Dificultățile constante de a genera numerar și nivelul datoriei de 1,38 miliarde de lire sterline au continuat să apese asupra performanței, în pofida injecțiilor repetate de capital.

Veniturile au scăzut cu 21% anul trecut, la 1,26 miliarde de lire, iar compania a precizat că livrările din 2026 vor fi la un nivel similar celui din 2025, de 5.448 de unități.

Cunoscut în special ca marca de mașini condusă de James Bond, producătorul auto de lux mizează în acest an pe o performanță financiară mai bună, susținută de livrări mai mari ale modelului hibrid Valhalla.

„Nu vreau să-l învinovățesc pe Donald Trump pentru toate problemele noastre, dar cu siguranță a fost o parte importantă a problemei cu care ne-am confruntat anul trecut”, a declarat directorul general Adrian Hallmark, într-un interviu.

Adunarea Generală a ONU a adoptat marți o rezoluție prin care confirmă sprijinul pentru Ucraina la patru ani de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă, scrie Kyiv Post.

Documentul a trecut cu 107 voturi favorabile, 12 voturi împotrivă și 51 de abțineri. Printre statele care nu au susținut textul s-au aflat și Statele Unite ale Americii.

Rezoluția reafirmă angajamentul comunității internaționale față de „suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”.

Mai mult, documentul a cerut și oprirea imediată a atacurilor asupra Ucrainei printr-un armistițiu fără condiții și solicită o „pace cuprinzătoare, justă și durabilă”.

Administrația americană a încercat să obțină un vot separat asupra paragrafelor referitoare la integritatea teritorială a Ucrainei și la principiile dreptului internațional, însă propunerea nu a fost acceptată.

Se poate observa că abținerea Statelor Unite arată, de fapt, schimbarea de direcție apărută după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025. Noua administrație a redus sprijinul public direct acordat Ucrainei, comparativ cu perioada în care țara a fost condusă de Joe Biden.

În acest context, Washingtonul a reluat dialogul diplomatic cu președintele rus Vladimir Putin, iar oficialii americani au evitat să condamne în mod direct ofensiva militară lansată de Rusia în 2022.

Autoritățile americane au respins și solicitările venite din Europa și Ucraina pentru sancțiuni suplimentare sau ajutor militar masiv, susținând că această presiune ar putea afecta negocierile.

Reprezentanta adjunctă a SUA la ONU, Tammy Bruce, a declarat că SUA susțin ideea unui armistițiu, însă consideră că rezoluția include „un limbaj care ar putea distrage atenția” de la negocieri. Ea nu a oferit alte explicații.

Reacții la decizia SUA privind Ucraina

Hotărârea Washingtonului a provocat reacții puternice chiar în interiorul cercului apropiat al președintelui Donald Trump. Keith Kellogg, care a fost anul trecut trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, a comentat decizia pe rețelele sociale.

„Un vot al ONU pentru o pace durabilă în Ucraina și noi ne-am abținut. Gândiți-vă. Nu este o afacere, este război.”, a scris Kellogg pe X.

A UN vote on a lasting peace in Ukraine and we abstained. Go figure. The Russian Federation was against the proclamation. Is not four years of war enough? Is not missing children, shelling of cities and the killing of innocents enough? It is not a business deal-it is war. pic.twitter.com/EN6DsGgqF5

— Keith Kellogg (@generalkellogg) February 24, 2026

Fostul general a criticat faptul că SUA nu au susținut o rezoluție care reafirmă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și care face trimitere la principiile Cartei ONU.

Chiar dacă în cadrul ONU există diferențe de poziție, liderii statelor din Grupul celor Șapte, inclusiv Donald Trump, au publicat o declarație comună prin care au susținut „sprijinul neclintit pentru Ucraina”.

În luna precedentă, Statele Unite au votat împotriva unei alte rezoluții a Adunării Generale care solicita o „pace justă și durabilă”.

Ulterior, Washingtonul a contribuit la adoptarea în Consiliul de Securitate a unui text susținut de Rusia, document care cere pacea dar nu include referiri la integritatea teritorială a Ucrainei.

Consiliul de Securitate rămâne blocat în privința conflictului din Ucraina, în principal din cauza dreptului de veto al Rusiei.

Un proiect de hotărâre care va fi dezbătut în ședința Consiliului Județean Cluj de joi vizează aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției care vizează creșterea eficienței energetice a Stadionului Cluj Arena.

Proiectul prevede montarea unui sistem de panouri fotovoltaice performante, cu o putere nominală totală de 1 MW, și înlocuirea actualei nocturne cu o instalație full LED, capabilă să îndeplinească cerințele de iluminat corespunzătoare standardului UEFA: „Elite, Level A”.

De asemenea, se prevede schimbarea completă a instalației electrice de iluminat din zona parcării, a inelelor de circulație și a celorlalte spații interioare și exterioare, cu un sistem electric care folosește tehnologia LED și instalarea de panouri radiante și termostate digitale pentru încălzirea grupurilor sanitare.

Valoarea totală estimată a investiției este de 68.680.419 lei, sursele de finanțare fiind atât bugetul forului administrativ județean, cât și fondurile europene.

„Continuăm în forță investițiile în domeniul energiei verzi, printr-un nou proiect care vizează valorificarea energiei solare, regenerabile, și reducerea costurilor operaționale, de funcționare. Prin intermediul panourilor fotovoltaice instalate și prin trecerea pe iluminatul LED, inclusiv pe partea de nocturnă, dorim să reducem consumul de energie electrică al stadionului cu cel puțin 40%”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județan Cluj.

Rectorul Universității Al.I. Cuza din Iași, Liviu George Maha, îl contrazice ferm pe premierul Ilie Bolojan, care a argumentat decizia de reduce sporul de doctorat prin aceea că înșiși rectorii universităților au fost cei care au propus acest lucru, după cum relatează EduPedu.

„Fiind unul dintre participanții la întâlnirea cu domnul premier cu reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor, pot contrazice ferm această declarație.

Niciuna dintre propunerile rectorilor nu a vizat reducerea sporului de doctorat și nici nu a fost adusă în discuție o asemenea abordare ca măsură concretăavută în vedere de reprezentanții Guvernului”, a declarat Maha pentru publicația citată.

Bolojan: „Propunerea a venit în baza discuțiilor cu CNR”

Totodată, Maha a cerut ca, dacă au existat discuții în afara cadrului  prezentat, acestea să fie aduse la cunoștință:

„Dacă au fost consultări individuale cu alți rectori, în afara cadrului instituțional și asumat la nivelul Consiliulului Național al Rectorilor, este bine ca acest lucru să fie precizat explicit”.

Reacția rectorului Universității din Iași vine după ce premierul a declarat că decizia de a diminua sporul de doctorat a venit după discuțiile cu „reprezentanții universităților”:

„Așa cum știți, toate sectoarele administrației participă la acest efort și, în baza discuției cu reprezentanții universităților, am convenit ca măsura de reducere a cheltuielilor în zona de universități să se facă începând din toamna acestui an, odată cu încheierea anului universitar, în așa fel încât să nu fie perturbat în universitar.

Și tot în baza acestei discuții a venit această propunere de a reduce la jumătate sporul pentru doctorate”, a spus premierul.

Bolojan a argumentat că sporul pentru doctorat nu se întâlnește în țările din Vestul Europei: „nu este o practică pe care o regăsim în țările din vestul Europei. Salarizarea este dată de gradul universitar pe care îl ai, care include peste tot și această diplomă”.

Petrolierele care transportă petrol rusesc în valoare de sute de milioane de dolari trec frecvent prin apele britanice. Profesorul Michael Clarke, un expert de la Sky News, avertizează că europenii și rușii se îndreaptă spre o „confruntare militară pe mare”.

Petrolierele trec în viteză pe lângă Marea Britanie sfidând sancțiunile, embargoul și plafonările de prețuri occidentale. Zeci de astfel de nave trec prin Canal în fiecare lună. Ele fac parte din așa numita „flotă fantomă” care are până la 800 de nave și care menține fluxul veniturilor din petrol pentru a finanța războiul împotriva Ucrainei. De aceea, britanicii susțin că unele dintre cele mai puternice arme din războiul Rusiei împotriva Ucrainei se ascund la vedere chiar în Canalul Mânecii.

Recent, guvernul britanic a anunțat noi sancțiuni împotriva comerțului cu petrol rusesc. Presiunea s-ar putea înăspri și mai mult, existând și varianta unui răspuns comun din partea națiunilor europene, inclusiv a Regatului Unit.

Conform dreptului maritim, toate navele au dreptul de trecere dacă navighează sub un pavilion legitim. Totuși, mai multe țări au continuat să facă afaceri cu Rusia după invadarea Ucrainei.

Ce măsuri pregătește Guvernul britanic

Se pare că guvernul britanic a examinat variantele legale pentru reținerea petrolierelor rusești, inclusiv în temeiul Legii privind sancțiunile și spălarea banilor.

„Cred că trebuie să vină un moment în care Marea Britanie și aliații săi, olandezii, danezii, norvegienii și națiunile maritime din Europa de Nord să devină mult mai duri cu aceste nave rusești, chiar dacă sunt escortate. Când se va întâmpla asta, probabil în acest an, ne-am putea îndrepta către un fel de confruntare militară pe mare”, a explicat profesorul Michael Clarke.

Un purtător de cuvânt al Ministerului britanic al Apărării a declarat că a solicitat documente de asigurare de la peste 600 de nave și că „descurajarea, perturbarea și oprirea flotei rusești din umbră reprezintă o prioritate”.

Curtea Constituțională a României urmează să dezbată miercuri sesizările depuse de AUR referitoare la modul în care Parlamentul a stabilit componența Consiliilor de Administrație ale Televiziunea Română și Societatea Română de Radiodifuziune.

Formațiunea susține că a primit doar un singur loc în cele două Consilii de Administrație, în timp ce PNL, USR și UDMR, deși au mai puțini parlamentari, au obținut o reprezentare cel puțin egală sau chiar mai mare în aceste organisme de conducere.

Potrivit AUR, modul în care s-au făcut numirile nu respectă principiile stabilite de Constituție și de legislația în vigoare. Formațiunea susține că procedura parlamentară nu a ținut cont de echilibrul politic rezultat în urma alegerilor.

„Sesizarea vizează încălcarea flagrantă a prevederilor Constituției României, în special ale art. 1 alin. (3) și (5), precum și nerespectarea dispozițiilor imperative ale Legii 41/1994, care impun desemnarea membrilor Consiliilor de Administrație ale SRTV și SRR cu respectarea configurației politice și a ponderii grupurilor parlamentare din Parlament. În cadrul procedurii de desemnare au fost formulate propuneri pentru două funcții de membri titulari și două funcții de membri supleanți, proporțional cu ponderea parlamentară. Cu toate acestea, comisiile parlamentare de specialitate au ignorat o parte dintre aceste propuneri, iar plenul reunit al Parlamentului a validat componențe ale Consiliilor de Administrație care nu reflectă configurația politică reală a legislativului”, se arată într-un comunicat al AUR.

Reprezentanții AUR spun că au depus propuneri pentru două poziții de membri titulari și două poziții de membri supleanți, în concordanță cu numărul de parlamentari. Ei susțin că o parte dintre aceste propuneri nu au fost luate în calcul de comisiile parlamentare.

„Cu toate acestea, comisiile parlamentare de specialitate au ignorat o parte dintre aceste propuneri, iar plenul reunit al Parlamentului a validat componenţe ale Consiliilor de Administraţie care nu reflectă configuraţia politică reală a Legislativului. Concret, deşi configuraţia Parlamentului impune o reprezentare echilibrată, AUR a primit un singur loc în Consiliile de Administraţie ale SRTV şi SRR, în timp ce PNL, USR şi UDMR, formaţiuni politice cu o pondere parlamentară inferioară, au beneficiat de o reprezentare egală sau superioară în aceste structuri de conducere”, mai arată AUR.

Formațiunea consideră că modul în care au fost făcute numirile afectează funcționarea corectă a instituțiilor publice de radio și de televiziune.

Partidul cere CCR să declare neconstituționale hotărârile Parlamentului și să dispună refacerea procedurii, astfel încât componența consiliilor să respecte configurația politică din prezent.