Întrebat dacă viitorul Guvern instalat ar putea ajunge la un acord cu FMI, în contextul în care analiștii avertizează că România ar putea fi retrogradată de agențiile de rating la categoria de „junk” pe fondul situației economice, președintele Nicușor Dan a precizat:

„Dacă vreunul din rapoartele astea este negativ, o să ne pară rău după momentele de acum”, spune șeful statului.

Despre acest subiect, Dan a precizat că formatele de evaluare vor sosi la sfârșitul lunii iulie, începutul lunii august, iar cel de-al treilea în luna octombrie.

„O să mă implic personal, i-am rugat deja pe liderii partidelor care sunt în tensiune în momentul ăsta să fie la dispoziția evaluatorilor pentru a le spune (…) că pe chestiunile fundamentale cu care România se confruntă și care au impact asupra financiarului și asupra economiei românești, lumea este aliniată”, a declarat Nicușor Dan. 

Declarațiile vin în contextul în care vineri, agenția de rating Moody’s, a atras atenția într-un comentariu public că incertitudinea politică prelungită și lipsa unei majorități parlamentare pot pune presiune pe procesul de consolidare fiscală și pe implementarea reformelor asumate de România.

Marți, în cadrul unei conferințe de presă, președintele României Nicușor Dan a fost întrebat când va simți că e momentul să intervină în negocieri privind viitorul Guvern.

„Văzând și făcând. Pentru moment, cred că e nevoie de o clarificare de mandate de negociere în rândul fiecăruia dintre partide. E nevoie de discuții între fiecare, între fiecare și mine. Deci, suntem într-un proces”, a fost răspunsul dat de președinte.

„Sunt tot timpul în București”

Dan a adăugat că „Sunt tot timpul în București. N-am spus că nu o să fac nimic două luni de acum încolo. E un proces”.

„Nu simt că trebuie să mă implic”

„Pentru moment, nu simt că trebuie să mă implic”, a transmis președintele.

„Nu e deloc situația fericită. Pierdem foarte multă energie pentru lucruri pe care cu un guvern normal le-am rezolvat mult mai repede. E bine să avem un guvern cât mai repede, dar dacă asta nu se va întâmpla, România va continua să funcționeze”, a explicat acesta.

„Când am făcut cele două desemnări, am avut convingerea că la fiecare dintre ele am avut convingerea că va trece”, a spus Dan, precizând că „acum nu văd vreo propunere care să aibă măcar speranța că va trece”.

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că nu va desemna un nou premier până când partidele nu vor demonstra că există o majoritate parlamentară capabilă să susțină viitorul Guvern, afirmând că nu dorește un „exercițiu” fără șanse reale de învestire.

Șeful statului a spus că singura condiție pe care o pune este existența unei majorități de 233 de parlamentari care să voteze Guvernul, apreciind că responsabilitatea ieșirii din criza politică aparține partidelor.

„Problema este dacă există o majoritate care susține un guvern. În momentul ăsta nu există”

„Eu sunt în situația în care suntem după două luni fără guvern. Eu nu cer prea multe. Eu cer să existe 233 de oameni de care să fiu sigur că vor vota. (…) Din perspectiva mea, eu nu cer niciun acord, nicio condiție, doar să fie 233 de oameni”, a afirmat Nicușor Dan.

Întrebat despre solicitările unor partide privind un acord politic care să includă și programul de guvernare sau măsuri de reducere a deficitului bugetar, președintele a răspuns că problema esențială nu este conținutul unui asemenea document, ci existența unei majorități parlamentare.

„Problema este dacă există o majoritate care susține un guvern. Și în momentul ăsta nu există acea majoritate”, a spus el.

„Responsabilitatea este la partide”

Președintele a precizat că este dispus să sprijine negocierile doar dacă partidele îi solicită acest lucru, însă a subliniat că responsabilitatea formării unei majorități le aparține exclusiv acestora.

„Responsabilitatea este la ei. (…) Aștept ca ele să vină cu soluția de majoritate”, a declarat Nicușor Dan.

„Nu vreau să ne jucăm de-a permierul”

Referindu-se la faptul că, în trecut, i-a desemnat pe Eugen Tomac și Adrian Veștea pentru funcția de premier, dar refuză acum să aleagă între variantele propuse de partide, Sorin Grindeanu și Siegfrid Mureșan, președintele a explicat că situația este diferită:

„În situațiile anterioare exista o așteptare rezonabilă că guvernul trece. (…) Acum este o certitudine că nu trece. Și nu vreau să facem un exercițiu de hai să ne jucăm de-a primul-ministru și de-a desemnarea guvernului”, a afirmat șeful statului.

„Toată lumea a greșit”

Întrebat dacă își asumă o parte din responsabilitatea pentru actuala criză politică, Nicușor Dan a răspuns că toate părțile implicate au făcut greșeli.

„Evident, toată lumea a greșit. (…) Noi am plecat acum un an cu soluția, în continuare, în opinia mea, cea mai bună pentru România, a acestui guvern de patru partide plus minorități. Și într-un an de zile, fiecare din noi putea să facă mai mult, astfel încât coaliția asta să reziste”, a spus președintele.

Noua serie F25 aduce îmbunătățiri importante în ceea ce privește performanța de curățare, automatizarea inteligentă și întreținerea de zi cu zi. Deși ambele modele folosesc cele mai noi tehnologii Roborock pentru curățarea umedă și uscată, fiecare produs este gândit pentru un tip diferit de utilizator.

Roborock F25 ACE Combo pune accent pe versatilitate, combinând mai multe aparate de curățenie într-o singură soluție cordless, în timp ce Roborock F25 ACE Pro este modelul dedicat celor care vor performanță maximă pe suprafețe dure și introduce tehnologia exclusivă JetFoaming™.

Roborock F25 ACE Combo: un singur aparat pentru întreaga locuință

Roborock F25 ACE Combo este conceput pentru utilizatorii care își doresc un singur dispozitiv capabil să răspundă tuturor nevoilor de curățenie din locuință. Combinând funcțiile unui aspirator wet-dry, ale unui aspirator vertical și ale unui aspirator de mână, acesta poate fi utilizat pentru curățarea pardoselilor, mobilierului, tapițeriei, scărilor, interiorului autoturismului și a altor zone greu accesibile.

Conceput ca un sistem de curățare 5 în 1, F25 ACE Combo este livrat cu o mini perie motorizată, o perie multi-suprafață și un accesoriu 2 în 1, oferind flexibilitatea de a trece rapid de la o sarcină de curățare la alta, fără a fi nevoie de mai multe aparate.

Pentru curățarea pardoselilor dure, F25 ACE Combo oferă o putere de aspirare de 20.000 Pa, o rolă cu 450 RPM și un design anti-încurcare, capabil să gestioneze eficient praful, lichidele, firele de păr și murdăria obișnuită din locuință.

Citeşte comunicatul integral AICI

Un român în vârstă de 69 de ani, stabilit în prezent în Marea Britanie, a fost condamnat de Tribunalul Corecțional din Hasselt, Belgia, la o amendă de 1,8 milioane de euro pentru fraudă cu accize la alcool. Hotărârea a fost pronunțată luni și vizează o schemă de evaziune care a implicat sute de transporturi de băuturi alcoolice, relatează publicația La Libre.

Procurorii au solicitat o sancțiune financiară mult mai severă, de 9 milioane de euro. Anchetatorii au susținut că dosarul privește 219 transporturi care au însumat 5,379 milioane de litri de bere, pentru care accizele ar fi fost eludate.

Nu este prima condamnare a românului

Instanța belgiană a reținut că aceasta nu este prima condamnare a bărbatului pentru fapte similare. În anul 2021, Curtea de Apel din Anvers l-a găsit vinovat într-un alt dosar de fraudă.

Atunci, românul a fost condamnat la 30 de luni de închisoare, dintre care cinci luni cu suspendare. De asemenea, instanța i-a aplicat o amendă de 32,7 milioane de euro, însă 32 de milioane de euro din această sumă au fost dispuse cu suspendare.

Condamnat în lipsă, în timp ce se află într-o închisoare din Spania

Procesul de la Hasselt s-a desfășurat în lipsa inculpatului. Potrivit informațiilor prezentate în instanță, acesta este în prezent încarcerat în Spania.

Decizia Tribunalului Corecțional din Hasselt stabilește o amendă de 1,8 milioane de euro, semnificativ mai mică decât cea cerută de Ministerul Public. Instanța a apreciat însă că există suficiente probe pentru a reține vinovăția în dosarul privind frauda cu accize la alcool.

Cazul se înscrie în seria anchetelor desfășurate de autoritățile belgiene privind fraudele fiscale din comerțul cu produse accizabile, în special alcool, unde prejudiciile pot ajunge la milioane de euro.

Academia Maghiară din Ierusalim a fost inaugurată oficial în decembrie 2025, în cartierul Talbiyeh, una dintre cele mai exclusiviste zone ale orașului. Clădirea se află în apropierea mai multor reprezentanțe diplomatice, inclusiv ale Cehiei și Slovaciei.

Academia este prezentată de partea ungară ca un proiect important de diplomație culturală. Rolul ei ar fi să promoveze cultura, istoria și cercetarea maghiară în Ierusalim. Instituția și-a lansat și propria revistă academică în limba engleză, Hungarian Academy in Jerusalem Journal.

Fără acte și fără buget public

Potrivit Daily News Hungary, care citează investigația realizată de Átlátszó, deși academia are o imagine publică oficială, informațiile verificabile despre ea sunt foarte puține. Nu a fost găsită o hotărâre de guvern, un decret de înființare sau documente bugetare clare care să arate cum a fost creată instituția și din ce fonduri funcționează.

De asemenea, site-ul academiei oferă puține detalii despre organizare. Nu sunt prezentate clar sursele de finanțare, numărul angajaților, costurile de funcționare sau structura de conducere. Pagina oficială de Facebook a instituției a fost lansată abia în aprilie 2026, la câteva luni după inaugurarea din 2025.

Cu toate acestea, academia figurează pe portalul oficial al institutelor culturale ale Ungariei, culture.hu, ceea ce indică o legătură cu rețeaua culturală oficială a statului ungar. Potrivit sursei citate, nici Ministerul Culturii și Inovării, nici Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior de la Budapesta nu au publicat alocări bugetare sau acorduri oficiale legate de academie.

Director decorat de Vatican

Instituția este condusă de arheologul Győző Vörös, numit director până în 2030. Acesta a primit anterior o distincție din partea Vaticanului și este cunoscut și pentru unele dispute academice legate de interpretări arheologice din Egipt.

Vörös a prezentat academia ca pe o continuare a prezenței istorice maghiare la Ierusalim. Instituția a început deja să publice revista academică în limba engleză, cu articole semnate de cercetători ungari, inclusiv de persoane asociate anterior unor institute de cercetare din zona apărării.

Posibilă „misiune străină”

Unele publicații israeliene au descris academia nu doar ca centru cultural, ci și ca posibilă „misiune străină” sau „filială a ambasadei”. Iar această formulare ridică întrebări, deoarece ambasada Ungariei este la Tel Aviv, nu la Ierusalim.

De altfel, Academia Maghiară din Ierusalim nu apare nici în registrele israeliene ale organizațiilor nonprofit sau ale companiilor, ceea ce face și mai greu de înțeles cum este încadrată oficial instituția.

De asemenea, calendarul public al instituției nu arată evenimente deschise publicului de la inaugurare, în afara lansării revistei și a prezenței online.

Proiect cultural contestat

Deschiderea academiei urmează altor inițiative ale guvernului Orbán la Ierusalim. În 2019, Ungaria a inaugurat acolo un birou comercial, la o ceremonie la care au participat premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó.

Pentru susținătorii proiectului, Academia Maghiară din Ierusalim este o investiție în prezența culturală a Ungariei în oraș. Pentru critici, problema este că o instituție prezentată ca proiect oficial al statului ungar funcționează fără informații publice despre bani, acte și responsabilități.

Locuitorii Germaniei care sunt în căutarea unui nou apartament sunt nevoiți să scoată tot mai mulți bani din buzunar. În timp ce salariul real a crescut cu doar 5,1% în ultimii trei ani, chiria solicitată în orașele mari a crescut cu 20%. Acest lucru reiese din cele mai recente date privind chiriile, publicate de portalul imobiliar immowelt.

În Hamburg, chiria a crescut în mod deosebit de rapid, cu 20,2% față de 2023. Acestuia este urmat de Dresda (+18%) și Frankfurt pe Main (+17,7%). Pentru multe gospodării, această tendință înseamnă că o parte tot mai mare din salariul lor este cheltuită lunar pentru chirie.

Orașul cel mai scump din țară rămâne în continuare München.

Chiria medie pentru apartamentele recent scoase la vânzare este de 21,44 euro pe metru pătrat. Pentru un apartament de 75 de metri pătrați, aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 218 euro pe lună față de acum trei ani. Frankfurt (+190 euro) și Hamburg (+175 euro) au înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă.

Motivul principal al creșterii prețurilor este deficitul masiv de locuințe. Costurile ridicate de construcție, creșterea ratelor dobânzilor și procesele lungi de aprobare încetinesc construcțiile noi. În 2025, au fost construite doar 206.600 de apartamente în întreaga țară. Aceasta reprezintă o scădere cu 18% față de anul precedent.

Cu toate acestea, obiectivul guvernului federal rămâne acela de a construi 400.000 de apartamente noi în fiecare an.

Nicușor Dan a fost întrebat, marți, în conferință de presă, dacă parlamentarii racolați de Ilie Bolojan de la SOS și POT care treceau drept pe extremiști s-au transformat acum și nu mai sunt extremiști.

„Din respectiva mea, trebuie să ne uităm la imaginea de ansamblu și să găsim o majoritate care să ține direcția pro-occidentală. N-aș vrea eu să intru într-o discuție dacă o persoană particulară este sau nu este pro-occidentală”, a răspuns Nicușor Dan.

Acesta a afirmat că pentru un partid politic e mai simplu de făcut o astfel de evaluare decât pentru persoane.

Totuși, întrebat dacă el crede că se pot schimba peste noapte parlamentarii ca ideologie ori ca orientare politică, Nicușor Dan a răspuns: „Da, ne-a învățat Heraclit asta”.

Cine este Heraclit

Heraclit din Efes a fost un filosof grec presocratic. supranumit „Obscurul” sau „Plângărețul”. El este celebru pentru două teorii majore: devenirea continuă (sintetizată prin formula Panta rei – „totul curge”) și armonia contrariilor.

Magistrații Tribunalului București au analizat ordonanța președințială depusă de tabăra anti- Bolojan și au amânat pentru mâine, la ora 15.00, pronunțarea în acest caz. 

Contestatarii lui Ilie Bolojan au cerut prin ordonanță președințială depusă la instanță să se suspende provizoriu efectele hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar PNL prin care a fost convocat Congresul PNL:

Reclamanții sunt: Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Sorin Câmpeanu, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Sorin Prișcă, Rusu Sebastian, George Scarlat, Dragoș Soare, Ionuț Stroe, Thuma Hubert, Adrian Veștea și Mihail Veștea.

Pârâții sunt: PNL prin Ilie Bolojan, Ilie Bolojan, președinte PNL și Dan Motreanu, secretar general PNL.

Au fost depuse la Tribunalul București acțiuni prin care se contestă în instanță hotărârile Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, întemeiate, la rândul lor, pe hotărâri nelegale ale Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie 2026, precum și actele adoptate în temeiul acestora, arată contestatarii.

4 procese a intentat tabăra anti-Bolojan la Tribunalul București, prin care a cerut:

• Anularea Hotărârii Congresului Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 21 iunie 2026, care instituie excluderea „de drept” a membrilor ce votează, susțin sau participă la formarea unui guvern cu PSD în afara liniei politice stabilite;
• Anularea Hotărârii Congresului Extraordinar al PNL nr. 02/2026 din 21 iunie 2026, prin care s-a solicitat demisia mai multor membri și s-a mandatat declanșarea procedurilor de excludere a acestora;
• Anularea actului de alegere a noii conduceri a partidului prin moțiunea „Modernizare cu rădăcini” (Președinte, Prim-vicepreședinte, Secretar General și cei opt Vicepreședinți);
• Anularea actului de ratificare a modificărilor Statutului PNL;

Contestatarii au cerut lipsirea de efecte a actelor subsecvente adoptate în temeiul lor. Printre motivele de nelegalitate sesizate se numără:

• Hotărârile au fost adoptate prin aplicarea unui proiect de Statut care nu intrase în vigoare și care, potrivit Legii nr. 14/2003, nu putea produce efecte juridice înainte de încuviințarea sa de către Tribunalul București. La data Congresului, acest proiect nu fusese nici comunicat instanței, nici încuviințat, nici publicat în Monitorul Oficial, singurul statut apt să producă efecte fiind cel aprobat în 2025.
• Convocarea și organizarea Congresului Extraordinar au fost nelegale, fiind întemeiate pe hotărârile Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie 2026 — acte lipsite de temei statutar valid — și realizate fără justificarea unei situații excepționale și a unei urgențe reale, condiții impuse pentru derogarea de la regula întrunirii ordinare.
• Excluderea „de drept” instituită prin hotărâri încalcă procedura disciplinară statutară, dreptul la apărare și o hotărâre judecătorească executorie de suspendare. Prin Sentința civilă nr. 1016/2026 din 18 iunie 2026, Tribunalul Ilfov dispusese deja suspendarea provizorie a executării unor măsuri identice ca obiect.
• Desfășurarea Congresului a fost afectată de nereguli procedurale: nerespectarea termenului de comunicare a listelor de delegați, verificarea incompletă a cvorumului, lipsa proceselor-verbale de constituire și de numărare a voturilor, prezentarea părtinitoare a punctelor supuse votului și conceperea unui buletin de vot fără opțiunile de respingere și de abținere.

Ca atare, ei cer instanței admiterea cererilor și constatarea lipsei de efecte juridice a hotărârilor contestate și a tuturor actelor adoptate în temeiul acestora.

Tot mâine, Tribunalul București va judeca  miercuri, 1 iulie, ora 12.00, și ordonanța președințială depusă de contestatari prin care se cere suspendarea efectelor hotărârilor Congresului Extraordinar al PNL.

Zilele trecute, Tribunalul Ilfov a suspendat mai multe decizii adoptate de conducerea PNL, condusă de președintele Ilie Bolojan, în urma unor acțiuni în instanță. Tribunalul Ilfov a suspendat în timp record efectele hotărârilor Biroului Politic Național (BPN) al PNL. Aceste decizii vizau sancționarea parlamentarilor liberali care ar fi votat împotriva directivelor partidului la învestirea unui eventual Guvern Veștea.

Aceiași 16 parlamentari din tabăra anti-Bolojan au solicitat ulterior Tribunalului Ilfov și suspendarea convocării Consiliului Național Extraordinar, respectiv a Congresului Extraordinar al PNL.

Potrivit Constituției, prima sesiune ordinară a Parlamentului începe în februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie, iar cea de-a doua începe în septembrie. În afara acestor perioade, Camera Deputaților și Senatul se pot reuni în sesiuni extraordinare, la cererea președintelui României, a birourilor permanente sau a cel puțin unei treimi dintre parlamentari.

Surse politice susțin că o sesiune extraordinară ar urma să fie convocată oricum în luna iulie, chiar și în lipsa unui acord pentru premier, pentru adoptarea unor măsuri urgente legate de PNRR. Termenul-cheie invocat în discuțiile politice este 31 august 2026, dată până la care România trebuie să accelereze implementarea reformelor și investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

În acest scenariu, partidele ar putea folosi sesiunea extraordinară convocată pentru măsurile PNRR și pentru a vota un nou Guvern, dacă între timp se ajunge la un acord politic. Astfel, un nou Cabinet ar putea fi instalat la final de iulie / început de august, înainte de termenul critic pentru PNRR și înainte de reluarea sesiunii ordinare de toamnă.

Dacă însă blocajul politic va continua, varianta cel mai des vehiculată este ca Ilie Bolojan să rămână în continuare premier interimar, în fruntea unui Guvern demis, până în septembrie, când Parlamentul își reia activitatea în sesiune ordinară. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026, cu 281 de voturi „pentru”.

Constituția prevede că Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Cum s-a ajuns la o vară cu premier interimar

Criza politică s-a prelungit după ce două tentative de instalare a unui nou Executiv au eșuat: Eugen Tomac și-a depus mandatul înainte de votul Parlamentului, iar Guvernul propus de Adrian Veștea nu a primit votul de învestitură. Între timp, negocierile dintre partide au rămas blocate, iar președintele Nicușor Dan a transmis că nu va desemna un premier fără o majoritate clară în Parlament.

Lipsa unui Guvern cu puteri depline complică adoptarea reformelor și a măsurilor necesare pentru fondurile europene, în condițiile în care România are termene strânse în PNRR. Președintele Nicușor Dan a avertizat recent că România are „miza până la 31 august a banilor din PNRR” și că ar fi fost important ca un Guvern să fie instalat înainte ca parlamentarii să intre în vacanță.