„Dreptatea este ca sănătatea lumii. Fără ea, totul se îmbolnăvește”, spunea Nicolae Iorga. În România, nu numai justițiabilii au nevoie de dreptate, ci și magistrații.

Cine și cum îi verifică pe cei care împart dreptatea, ce răspundere a magistraților există în România, ce a descoperit Inspecția Judiciară după documentarul Recorder, cât de „terorizați” sunt procurorii și judecătorii în România, au încredere judecătorii să fie anchetați din nou de DNA, câtă corupție există în Justiție și ce reforme sunt necesare – despre toate aceste teme discutăm cu judecătorul Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a declarat că este pregătit să se „înțeleagă bine” cu Statele Unite dacă statutul nuclear al țării sale este recunoscut, potrivit Le Figaro. Declarația a fost făcută la finalul celui de-al 9-lea Congres al Partidului Muncitorilor din Coreea.

Totodată, Kim Jong-un a respins orice solicitare de renunțare la arsenalul nuclear și a închis ușa dialogului cu Coreea de Sud. Țara vecină a fost desemnată drept „cel mai ostil dușman”.

Americanii au alianțe vechi cu Japonia și Coreea de Sud, în timp ce Coreea de Nord este apropiată de Rusia și China. De aceea, o eventuală apropiere între Coreea de Nord și SUA ar zdruncina din temelii actualul sistem de alianțe global.

Evoluția relației SUA-Coreea de Nord

La congresul precedent din 2021, Kim Jong-un a desemnat Statele Unite drept „cel mai ostil inamic” al națiunii sale. Acum, poziția sa este complet diferită.

„Dacă Washingtonul respectă statutul actual (de putere nucleară) al țării noastre, așa cum este stipulat în Constituție (…), și abandonează politica sa ostilă (…), nu există niciun motiv pentru care să nu ne putem înțelege bine cu Statele Unite”, a spus Kim, citat de agenția oficială de știri KCNA.

În timpul unui turneu în Asia de anul trecut, Donald Trump s-a declarat „100% deschis” unei întâlniri cu Kim Jong-un. El a mers chiar împotriva poziției tradiționale a SUA, recunoscând că țara izolată este „într-un fel o putere nucleară”.

Speculațiile cu privire la o întâlnire Donald Trump- Kim Jong-un în timpul vizitei planificate a președintelui SUA în China se intensifică. Vizita va avea loc în perioada 31 martie – 2 aprilie. În timpul primului său mandat, Trump s-a întâlnit cu Kim de trei ori. Trump a încercat, fără succes, să-l convingă pe liderul nord-coreean să renunțe la armele nucleare.

Acuzațiile companiilor, vin pe fondul competiției tot mai intense dintre SUA și China pentru supremația în domeniul AI, arată Euronews.

Tehnica, adesea numită și „atac de extracție de model” sau „distilare AI”, presupune solicitarea repetată a unui model AI puternic – uneori de mii sau milioane de ori – pentru a genera un vast set de răspunsuri. Aceste date sunt apoi folosite pentru a instrui un model nou, de dimensiuni mai mici, mai rapid și mai puțin costisitor.

„Distilarea AI”- acceptată doar în anumite conjuncturi

Practic, modelul original este „interogat” cu un număr masiv de cereri (prompturi), iar rezultatele sale devin materialul didactic pentru noul sistem. Conform Anthropic, această abordare poate accelera semnificativ dezvoltarea unui sistem concurent, reducând costurile inițiale la o fracțiune.

Firmele americane subliniază că distilarea este o practică acceptabilă atunci când este realizată intern, în scopul optimizării propriilor produse. Problema apare, însă, când această tehnică este folosită pentru a copia, fără permisiunea dezvoltatorului, performanțele unui model creat de o altă companie.

Acuzațiile detaliate împotriva entităților chineze

Anthropic susține că firmele chineze DeepSeek, MiniMax și Moonshot AI ar fi inițiat peste 16 milioane de interacțiuni cu chatbot-ul său, Claude. Se presupune că au utilizat circa 24.000 de conturi false pentru a eluda restricțiile de utilizare.

Potrivit companiei, traficul de date ar fi fost redirecționat printr-o rețea amplă de servere proxy. S-a încercat astfel disimularea originii accesărilor, întrucât Claude nu este disponibil oficial pe teritoriul Chinei.

La rândul său, OpenAI a informat legislatorii americani că a detectat tentative similare de replicare a modelelor sale avansate. A avertizat și că anumite companii dezvoltă metode din ce în ce mai complexe pentru a-și masca operațiunile.

Motivele suspectate ale companiilor acuzate

Raportul indică faptul că unele conturi asociate DeepSeek ar fi cerut modelului Claude să explice „pas cu pas” raționamentul din spatele răspunsurilor sale. Scopul ar fi fost generarea de date de tip „lanț de gândire” (chain-of-thought), utile pentru instruirea altor modele.

De asemenea, ar fi fost solicitate variante „adecvat cenzurate” pentru întrebări politice sensibile. Aici au fost incluse și cele referitoare la critici ai Partidului Comunist Chinez. Anthropic sugerează că astfel de cereri ar putea fi utilizate pentru a ajusta modelele AI. Scopul este clar: să evite abordarea subiectelor considerate delicate în China.

MiniMax și Moonshot AI ar fi desfășurat campanii similare, însă raportul nu oferă exemple detaliate privind natura exactă a datelor colectate de către acestea.

O chestiune de securitate națională sau de competiție tehnologică?

Anthropic avertizează că modelele dezvoltate prin distilare neautorizată ar putea să nu încorporeze măsurile de siguranță adecvate. Acest lucru, susține compania, ar putea amplifica riscurile legate de securitatea cibernetică sau de o utilizare abuzivă a inteligenței artificiale.

Pe de altă parte, Google afirmă că astfel de atacuri nu afectează utilizatorii obișnuiți. Nici nu compromit direct confidențialitatea serviciilor AI. Reprezintă mai degrabă o încălcare a proprietății intelectuale. Aceste rapoarte apar într-un context în care rivalitatea dintre SUA și China în domeniul inteligenței artificiale se intensifică, miza fiind nu doar economică, ci și strategică. Supremația în AI influențează atât industriile viitorului, cât și aplicațiile militare și de securitate.

Anthropic declară că a implementat sisteme de detecție pentru a identifica aceste campanii, dar recunoaște că nicio companie nu poate gestiona singură fenomenul, într-un mediu pe care unii analiști îl descriu deja ca fiind un „război rece” al tehnologiei.

Concedierile din FBI fac parte dintr-o epurare mai amplă de personal sub conducerea directorului Kash Patel, o persoană numită de Trump care, în ultimul an, a dat afară zeci de angajați care fie au contribuit la investigațiile președintelui, fie au fost percepuți ca nefiind în conformitate cu agenda administrației. Departamentul de Justiție a fost implicat în concedieri similare de procurori de când Trump a preluat funcția anul trecut, potrivit AP

Asociația Agenților FBI a condamnat concedierile, numindu-le ilegale și punând în pericol securitatea națională.

„Aceste acțiuni slăbesc Biroul prin eliminarea expertizei esențiale și destabilizarea forței de muncă, subminând încrederea în conducere și punând în pericol capacitatea Biroului de a-și îndeplini obiectivele de recrutare – în cele din urmă, punând națiunea într-un risc mai mare”, a declarat asociația într-un comunicat.

FBI a percheziționat reședința din Mar-a-Lago

Cea mai recentă rundă de concedieri a inclus angajați care au contribuit la investigarea păstrării de către Trump a documentelor clasificate la reședința sa din stațiunea Mar-a-Lago, un caz care a implicat o percheziție FBI de mare amploare a proprietății din Florida și a dus la o urmărire penală federală care îl acuză pe actualul președinte de păstrarea unor înregistrări secrete din primul său mandat și de obstrucționarea eforturilor guvernului de a le recupera.

Concedierile au fost confirmate pentru The Associated Press de mai multe persoane familiarizate cu situația, care au vorbit sub anonimat, deoarece nu au putut discuta public despre schimbările de personal. Mai multe dintre persoane au declarat că un total de 10 angajați au fost concediați.

FBI a concediat, de asemenea, agenți care au participat la o anchetă separată privind eforturile lui Trump de a anula rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020. Acea anchetă a dus, de asemenea, la acuzații penale, dar, la fel ca în cazul Mar-a-Lago, a fost abandonată de procurorul special Jack Smith după ce Trump a câștigat Casa Albă în noiembrie 2024, din cauza unor opinii juridice de lungă durată ale Departamentului de Justiție care spun că președinții în exercițiu nu pot fi puși sub acuzare.

„În aceste zile, la Washington, am avut o serie de întâlniri esențiale pentru poziționarea României în arhitectura energetică regională”, a scris Bogdan Ivan într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului, discuțiile cu reprezentanții Atlantic Council au vizat securitatea energetică în Europa Centrală și de Est și rolul României „ca furnizor de stabilitate într-un context regional volatil”.

Finanțări de ordinul miliardelor de euro

La Banca Mondială, Ivan spune că a analizat instrumente de finanțare pentru accelerarea proiectelor strategice, „de la infrastructura de gaze naturale până la investiții în capacități noi de producție a energiei în bandă: nuclear și hidro”, menționând „mobilizarea unor finanțări de ordinul miliardelor de euro” pentru infrastructură critică și capacități energetice strategice.

Ministrul a adăugat că, în cadrul Transatlantic Gas Security Summit, a participat la o reuniune în format restrâns pe tema Coridorului Vertical, pentru stabilirea pașilor tehnici următori.

„Coridorul Vertical înseamnă integrarea fluxurilor de gaze din Grecia–Bulgaria–România spre Europa Centrală, Republica Moldova și Ucraina, valorificarea gazelor din Marea Neagră și consolidarea poziției României ca hub regional. Analizele arată un potențial profit suplimentar de până la 250 milioane euro anual pentru companiile românești, prin creșterea tranzitului și a lichidității în piață”, a precizat Bogdan Ivan.

Proiectele nucleare: Cernavodă și Doicești

De asemenea, ministrul a discutat și despre proiectele nucleare majore: „1. Finalizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, investiție estimată la peste 7 miliarde euro, esențială pentru creșterea producției stabile în bandă. 2. Dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) la Doicești, proiect strategic care poziționează România printre primele state europene care implementează această tehnologie”.

Totodată, el a spus că a discutat cu ambasadorul desemnat al Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg, pentru o comunicare directă privind proiectele energetice strategice.

Ministrul a mulțumit președintelui Nicușor Dan pentru încrederea acordată: „Vizita domniei sale la Washington, săptămâna trecută, a creat cadrul pentru pași rapizi și concreți, iar discuțiile din aceste zile au fost continuarea directă a acestei inițiative. Împreună cu Guvernul României, transformăm capitalul diplomatic în rezultate: tehnologie de vârf, finanțare și execuție accelerată”.

El le-a mulțumit și miniștrilor americani Chris Wright și Doug Burgum, apreciind „angajamentul lor ferm” pentru dezvoltarea proiectelor nucleare și a infrastructurii energetice.

„Obiectivul este clar: mai multă energie în bandă pentru România, investiții de miliarde în infrastructură strategică, proiecte nucleare duse la capăt și transformarea parteneriatului cu Statele Unite în finanțare, tehnologie și execuție accelerată. România nu mai este spectator, ci jucător pe scena globală”, a conchis ministrul Energiei.

Statele Unite și Iranul reiau joi la Geneva discuțiile în vederea rezolvării conflictului nuclear de lungă durată și pentru a evita un atac american asupra Teheranului, pe fondul mobilizării militare.

Cele două țări au reluat negocierile în această lună, în speranța de a reuși să depășească problemele cu programul nuclear iranian, pe care Washingtonul, alte state occidentale și Israelul îl consideră orientat spre producerea armelor nucleare. Iranul respinge aceste acuzații.

Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, vor participa la negocierile indirecte cu ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, potrivit Reuters.

Discuțiile urmează după ce au avut loc alte runde săptămâna trecută și vor fi mediate de ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi.

Președintele Trump a menționat în discursul său privind starea națiunii că preferă rezolvarea prin diplomație, dar că nu va permite Iranului să dețină arme nucleare.

„Iranul nu poate avea arme nucleare. Acesta ar fi obiectivul militar final, dacă aceasta este calea pe care (Trump) a ales-o”, a declarat vicepreședintele american, JD Vance, pentru Fox News.

Statele Unite au adunat o forță militară masivă în Orientul Mijlociu, probabil cea mai mare desfășurare militară din regiune de la invazia Irakului în 2003.

În iunie anul trecut, Statele Unite ale Americii au atacat instalații nucleare iraniene alături de Israel. Atunci, Iranul a amenințat că va riposta în cazul unui atac suplimentar.

Donald Trump a avertizat pe 19 februarie că Iranul trebuie să încheie un acord în 10-15 zile, iar în caz contrar vor urma „lucruri foarte rele”.

Deși negocierile au ca principal subiect de discuție programul nuclear, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că refuzul Iranului de a discuta despre rachetele balistice reprezintă „o problemă majoră”, acestea fiind concepute „exclusiv pentru a lovi America”.

„Dacă nu se poate înregistra niciun progres în ceea ce privește programul nuclear, va fi dificil să se înregistreze progrese și în ceea ce privește rachetele balistice”, a spus Rubio.

În același timp, Abbas Araqchi a declarat că Iranul urmărește un acord „echitabil și rapid”, dar nu va renunța la dreptul de a dezvolta tehnologie nucleară pașnică: „Un acord este la îndemână, dar numai dacă diplomația are prioritate”.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunță că pe șantierul A1 Margina – Holdea activitatea se concentrează pe realizarea tunelurilor.

„La Tunelul 1 (415 metri pe un sens și 367,5 metri pe celălalt), pe ambele galerii se lucrează în paralel la mai multe etape: aplicarea hidroizolației, montarea armăturii, cofrarea și betonarea căptușelii finale. În total, la nivelul celor două galerii sunt implicate câte șase echipe de muncitori, care lucrează etapizat, neîntrerupt, în funcție de stadiul fiecărei zone”, a transmis CNAIR pe Facebook.

În paralel se lucrează la Tunelul 2.

„La Tunelul 2 (1.985 metri pe un sens și 1.825 metri pe celălalt), sunt deschise zece fronturi de excavare, inclusiv execuția căptușelii primare, astfel încât înaintarea să se facă simultan din mai multe puncte. În zona Margina au început lucrările de betonare a platformei pentru fabricarea grinzilor, necesară etapelor următoare ale proiectului (montarea grinzilor la poduri și pasaje)”, a mai transmis CNAIR.

Lucrările de pe Autostrada Lugoj-Deva se desfășoară conform graficului de execuție. Pe șantier se află aproximativ 800 de muncitori și operatori și circa 200 de utilaje, vehicule și echipamente specializate.

Departamentul de Justiție al SUA a declarat că fostul maior al Forțelor Aeriene, Gerald Brown, cunoscut odinioară sub indicativul de pilot „Runner”, a fost arestat miercuri în Indiana și acuzat penal pentru că a furnizat și a conspirat să furnizeze servicii de apărare piloților chinezi fără autorizație, scrie Al Jazeera.

Brown, în vârstă de 65 de ani, fost pilot instructor F-35 Lightning II cu zeci de ani de experiență în Forțele Aeriene, „ar fi trădat țara sa prin instruirea piloților chinezi pentru a lupta împotriva celor pe care jurase să-i protejeze”, a declarat Roman Rozhavsky, director adjunct al Diviziei de Contrainformații și Spionaj a FBI, într-un comunicat.

„Guvernul chinez continuă să exploateze expertiza membrilor actuali și foști ai forțelor armate americane pentru a moderniza capacitățile militare ale Chinei. Această arestare servește ca avertisment”, a spus Rozhavsky.

Procurorul american Jeanine Ferris Pirro pentru Districtul Columbia a declarat că Brown „și oricine conspiră împotriva națiunii” vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor.

Potrivit Departamentului Justiției, Brown a servit în Forțele Aeriene ale SUA timp de 24 de ani, a condus misiuni de luptă și a fost responsabil de comandarea „unităților sensibile”, inclusiv a celor implicate în sistemele de livrare a armelor nucleare. După ce a părăsit armata SUA în 1996, Brown a lucrat ca pilot comercial de marfă, înainte de a lucra ca contractor de apărare, instruind piloți americani să zboare cu avioane de luptă F-35 și A-10.

Brown este acuzat că a călătorit în China în decembrie 2023 pentru a începe pregătirea piloților chinezi și a rămas în țară până la întoarcerea în SUA la începutul lunii februarie 2026.

Contractul său pentru instruirea piloților chinezi a fost negociat de Stephen Su Bin, un cetățean chinez care, în 2016, a pledat vinovat și a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru conspirație în vederea piratării unui contractor din domeniul apărării din SUA pentru a fura secrete militare pentru China, potrivit Departamentului de Justiție.

Departamentul a declarat că Brown se confruntă cu acuzații similare celor aduse fostului pilot al Corpului de Marină al SUA, Daniel Duggan, care a fost arestat în Australia în 2022 și se luptă în prezent împotriva extrădării sale în SUA, unde este urmărit penal pentru încălcarea Legii privind controlul exportului de arme din SUA, pentru că a oferit instruire de pilotaj forțelor armate chineze.

Duggan a comparut în fața unui tribunal australian în octombrie 2025 pentru a contesta extrădarea sa, care a fost aprobată în decembrie 2024 de către procurorul general al Australiei de atunci, Mark Dreyfus.

Duggan, în vârstă de 57 de ani, cetățean australian naturalizat, a fost arestat de poliția australiană în 2022, la scurt timp după întoarcerea din China, unde locuia din 2014.

Potrivit agenției de știri Reuters, avocatul lui Duggan, Christopher Parkin, a declarat în fața instanței că extrădarea clientului său în SUA era „un teritoriu necunoscut” pentru Australia.

Potrivit lui, comportamentul clientului său nu constituia o infracțiune în Australia la momentul respectiv sau la momentul solicitării extrădării de către SUA și, prin urmare, nu îndeplinea cerința dublei incriminări prevăzută în tratatul de extrădare dintre Australia și SUA.

Guvernele Australiei, Canadei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite au publicat în 2024 un aviz prin care avertizau membrii actuali și foști ai forțelor armate că statul chinez încerca să îi recruteze pe aceștia și pe alți militari NATO pentru a valorifica expertiza militară occidentală și a-și consolida propriile capacități.

„Informațiile pe care PLA [Armata Populară de Eliberare] le obține de la personalul militar occidental amenință siguranța recruților vizați, a colegilor lor și a securității SUA și a aliaților”, se arată în anunț.

„Cei care furnizează servicii de instruire sau expertiză neautorizate unei armate străine pot fi pasibili de sancțiuni civile și penale”, se adaugă în anunț.

Joi, Comisia Europeană lansează mecanismul EastInvest, o nouă inițiativă menită să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale UE care se învecinează cu Rusia, cu Belarus și cu Ucraina. Printre beneficiari se află și țara noastră.

Rolul acestui mecanism este acela de a consolida reziliența economică și socială în statele membre de la frontiera estică a UE.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, mecanismul EastInvest reunește Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Nordică de Investiții, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și bănci naționale de promovare din cele nouă state membre vizate: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.

Cele patru instituții financiare participante estimează că EastInvest va furniza investiții private și publice în valoare de cel puțin 28 de miliarde de euro în regiunile respective.

„Mecanismul va facilita accesul promotorilor de proiecte privați și publici din regiunile estice ale UE la împrumuturi și la sprijin consultativ pentru a-și stimula economiile, a-și dezvolta comerțul și a-și spori securitatea”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

La eveniment vor participa președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño, precum și prim-miniștrii Estoniei (Kristen Michal), Lituaniei (Inga Ruginienė) și Letoniei (Evika Siliņa). Și premierul Ilie Bolojan va lua parte la eveniment.

Alexandru Rogobete a participat joi la reuniunea informală a miniștrilor sănătății, organizată în cadrul Președinției Cipriote a Consiliului Uniunii Europene. Reprezentantul României a susținut inițiativa Comisiei de înființare a Centrului European de Excelență Clinică pentru Produse Farmaceutice. Totodată, Rogobete a prezentat avantajele pe care le oferă apartenența la grupul european.

„În intervenția mea, am exprimat clar nevoia României pentru o adaptare mai rapidă la noile mecanisme europene și pentru reducerea timpilor de așteptare în procesul de introducere a terapiilor inovatoare. Pentru pacienți, fiecare lună contează. Pentru România, avantajele sunt concrete: acces mai rapid la ghiduri și protocoale clinice armonizate la nivel european; acces accelerat la terapii inovatoare și tratamente personalizate, în special în oncologie; reducerea decalajelor în accesul la inovație față de alte state membre; integrarea mai eficientă a terapiilor avansate și a biotehnologiilor moderne”, a scris Alexandru Rogobete pe Facebook.

Ministrul român a mai spus că orice întârziere administrativă afectează șansele reale ale pacienților.

„În calitate de ministru al sănătății, susțin ferm aderarea României la acest grup european. Obiectivul este clar: creșterea accesului pacienților români la cele mai recente ghiduri și la terapii inovatoare, în condiții de siguranță, eficiență și transparență. Integrarea în aceste structuri europene este o decizie strategică pentru modernizarea sistemului de sănătate și pentru reducerea inechităților în accesul la tratament”, a precizat Rogobete.