Fundașul englez John Stones, în vârstă de 31 de ani, a fost transferat de la Everton în 2016 pentru aproximativ 47,5 milioane de lire sterline și a strâns 293 de apariții pentru City.

În acest timp, Stones a devenit o piesă importantă în una dintre cele mai de succes perioade din istoria clubului sub conducerea lui Pep Guardiola.

Alături de clubul din Manchester, a câștigat: 6 titluri de Premier League, 1 trofeu în UEFA Champions League, 2 Cupe ale Angliei, 5 Cupe ale Ligii, 3 Supercupe ale Angliei, Campionatul Mondial al Cluburilor, Supercupa Europei.

Clubul a subliniat rolul său esențial în succesul recent, descriindu-l ca un jucător tehnic, inteligent tactic și extrem de versatil.

Stones a fost folosit adesea într-un rol hibrid, între fundaș central și mijlocaș, contribuind decisiv la controlul jocului în meciuri importante, inclusiv în sezonul legendar 2022/23.

În total, Stones a bifat 19 goluri și 9 pase decisive, în 293 de meciuri pentru City.

„Am câștigat tot ce mi-am dorit”

Odată cu această plecare, Stones devine al doilea jucător din echipa care a câștigat tripla istorică (Premier League, Champions League, Cupa Angliei) în 2023 care părăsește clubul, după Bernardo Silva.

Fundașul a anunțat despărțirea printr-un videoclip pe rețelele de socializare.

„A fost casa mea în ultimii 10 ani și va rămâne casa mea pentru tot restul vieții. Am venit aici ca un copil și plec ca un bărbat. Am devenit tată, soț și, pe teren, un jucător împlinit. Mi-am trăit toate visele și am câștigat tot ce mi-am dorit când am venit aici”, a spus Stones.

Stones este considerat unul dintre jucătorii emblematici ai erei Guardiola.

Clubul anunță că va pregăti un omagiu oficial la finalul sezonului pentru Stones.

Cu 87 de selecții pentru echipa națională a Angliei, Stones speră să fie apt pentru Cupa Mondială din vară. Dacă va fi sănătos, va fi unul dintre liderii lotului pregătit de Thomas Tuchel.

La patru decenii de la cel mai grav accident nuclear din istorie, președintele bielorus Alexandr Lukașenko insistă că țara sa trebuie să „reînvie” terenurile contaminate de dezastrul de la Cernobîl și să le readucă în circuitul agricol — indiferent de consecințe.

Poziția sa contrazice avertismentele experților în radioprotecție și ale grupurilor de mediu, potrivit tvpworld.com.

„Trebuie să reînviem aceste pământuri, indiferent de cost”, a declarat Lukașenko în timpul unei vizite la o fermă de stat din regiunea Gomel, în sudul Bielorusiei, la o zi după comemorarea a 40 de ani de la explozia din 26 aprilie 1986.

„Trebuie să recuperăm pământurile pe care le aveam în timpul erei sovietice. Și putem face asta”, a adăugat el, potrivit publicației regionale poloneze Centrum Europy.

O moștenire radioactivă uriașă

Pe 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 al centralei nucleare de la Cernobîl — situată pe teritoriul Ucrainei de astăzi — a explodat în timpul unui test, eliberând în atmosferă cantități masive de materiale radioactive.

Bielorusia a suportat o parte disproporționată din consecințe: aproximativ 23% din teritoriul său a rămas contaminat, inclusiv circa 1,8 milioane de hectare de teren agricol.

Autoritățile au instituit o rețea de zone afectate de radiații și de excludere în sudul țării, în apropierea graniței cu Ucraina, scoțând din circuit peste 265.000 de hectare agricole.

Accidentul de la Cernobîl este considerat cel mai grav dezastru nuclear din istorie. Sute de mii de oameni au fost relocați, iar milioane de locuitori ai fostei Uniuni Sovietice au fost afectați de consecințele sale pe termen lung.

Reabilitare graduală, accelerată acum

Bielorusia a început treptat să reintroducă în uz agricol zonele mai puțin contaminate încă din 1993.

În prezent, aproximativ 20.500 de hectare sunt cultivate, potrivit oficialilor bieloruși. Procesul s-a accelerat recent: în 2025, aproximativ 875 de hectare excluse după 1986 au fost readuse în circuitul agricol în regiunea Gomel, iar în primele patru luni ale anului 2026, alte 1.319 de hectare au fost restaurate.

Documentele pentru încă 300 de hectare sunt în curs de depunere, potrivit Irinei Romanchuk, reprezentantă a departamentului de siguranță nucleară din Bielorusia.

Lukașenko a anunțat că guvernul introduce un nou sistem de evaluare a fiecărui district și fiecărei parcele, cu intenția de a construi ferme de produse lactate în jurul cărora terenul să poată fi utilizat în siguranță pentru producția de furaje. Președintele a susținut că problema a fost cândva „politizată” atunci când terenurile au fost scoase din uz și că acum este dificil să se inverseze aceste decizii.

Avertismentele experților sunt ignorate

Entuziasmul lui Lukașenko contrastează puternic cu poziția comunității științifice.

Cercetătorii avertizează că anumite părți din zona de excludere extinsă a Cernobîlului nu vor fi complet sigure timp de mii de ani, chiar dacă nivelurile de radiații se vor reduce semnificativ în următoarele secole, pe măsură ce radionuclizii cheie se vor dezintegra.

Experții și grupurile de mediu atrag atenția că returnarea prematură a terenurilor în scopuri agricole sau forestiere ar putea redistribui particulele radioactive și răspândi contaminarea în zone anterior mai puțin afectate, prezentând riscuri atât pentru sănătatea umană, cât și pentru ecosisteme.

Declarațiile lui Lukașenko vin în contextul în care Bielorusia traversează o perioadă de deschidere diplomatică față de Occident, după ani de izolare internațională — iar recuperarea terenurilor agricole pierdute după Cernobîl pare să devină, pentru liderul de la Minsk, și un proiect cu miză politică internă.

254 de parlamentari, majoritatea PSD și AUR, au semnat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, ceea ce reprezintă un număr record de semnături strânse în Parlamentul României în ultimii 10 ani.

În ultimul deceniu, doar patru premieri au fost demiși în România prin moțiune de cenzură: Sorin Grindeanu (PSD), Viorica Dăncilă (PSD), Ludovic Orban (PNL) și Florin Cîțu (PNL).

Prin comparație, Ilie Bolojan a strâns un număr record de semnături împotriva sa:

• În 2017, moțiunea de cenzură împotriva lui Sorin Grindeanu a fost semnată de 222 de parlamentari și a fost votată de 241.
• În 2019, moțiunea de cenzură împotriva Vioricăi Dăncilă a fost semnată de 237 de parlamentari și a trecut, fiind votată de 238 de aleși.
• În 2020, moțiunea de cenzură împotriva lui Ludovic Orban a fost semnată de 208 parlamentari și a fost votată de 261 de aleși.
• În 2021, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Florin Cîțu a fost semnată de 122 de deputați și senatori USR PLUS și AUR și a fost votată în final de 281 de parlamentari.

Moțiunea PSD – AUR numită „Stop planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” are un număr suficient de semnături (254) ca să demită Guvernul Bolojan. Sunt cu 21 de semnături mai multe, decât cele 233, necesare pentru demiterea Guvernului.

Citirea moțiunii miercuri, 29 aprilie, la ora 12.30. Votul pe moțiunea de cenzură – marți, pe 5 mai

Moțiunea de cenzură, înregistrată marți, la Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, va fi citită mâine, la ora 12.30, în plenul Parlamentului. Guvernul și Ilie Bolojan nu sunt obligați să participe. Dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură PSD – AUR va avea loc marți, săptămâna viitoare.

Premierului Ilie Bolojan îi sunt rezervate 30 de minute pentru exprimare în cadrul dezbaterii, iar timpii parlamentari, alocați sunt următorii: PSD poate vorbi 15 minute, AUR – 11 minute, PNL – 9 minute, USR- 7 minute, UDMR – 4 minute, minoritățile naționale – 2 minute, parlamentarii POT – 2 minute, parlamentarii SOS- 2 minute, parlamentarii PACE – 1 minute și neafiliații 2 minute.

În total, sunt alocate 55 de minute pentru dezbaterile asupra moțiunii de cenzură împotriva premierului Bolojan.

După dezbateri, votul va fi exprimat secret, cu bile, 233 de voturi fiind necesare pentru demiterea Guvernului Ilie Bolojan.

Guvern interimar, maximum 45 de zile. Ce nu poate să facă Ilie Bolojan

Dacă moțiunea trece, obține voturile a 233 de parlamentari, potrivit Constituției, Guvernul Ilie Bolojan este considerat legal demis, Parlamentul retrăgându-i încrederea acordată la învestitură.

Constituția României. Art 114. (2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile Art.ui 113.

După demitere, premierul și Guvernul Ilie Bolojan rămân interimare, încetarea efectivă a mandatului urmând să se petreacă în maximum 45 de zile. În cele 45 de zile, Guvernul interimar Bolojan (cel al cărui mandat a încetat conform Constituției) are competențe limitate și nu poate adopta ordonanțe de urgență (OUG), ordonanțe simple, nu poate iniția proiecte de lege și nici nu poate promova politici noi, potrivit prevederilor Codului Administrativ.

Constituția României. Art. 110 – Încetarea mandatului (2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la Art. 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.

Rolul unui Guvern interimar este strict de a administra treburile publice, de a emite actele necesare pentru administrarea treburilor curente – acte cu caracter individual sau normativ de nivel secundar, cum sunt Hotărârile de Guvern. Interdicția reflectă principiul conform căruia un Guvern care nu mai are sprijin politic parlamentar ( demis) nu mai poate modifica legislația primară a României, prin legi și ordonanțe.

Președintele Nicușor Dan convoacă consultări, desemnează un nou prim ministru

În urma unei eventuale demiteri a Guvernului Ilie Bolojan de către Parlament, președintele Nicușor Dan este obligat de textul constituțional să convoace consultările formale la Palatul Cotroceni.

Astfel, se intră pe textul constituțional al articolului 103 – Învestitura. Președintele României urmează să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim ministru care să obțină votul de încredere al Parlamentului.

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

După votul de învestitură, potrivit art. 104 – jurământul de credinţă, primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul. Iar Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

Piețele ignoră zgomotul politic, iar evoluțiile economice sunt cele care contează cu adevărat pentru deciziile investitorilor, a explicat Ionuț Lianu, citat de Ziarul Financiar.

„Pieţele şi investitorii sunt raţionali, dobânzile şi cursul sunt stabile. Între planul politic şi economic e un grad destul de mare de disociere dacă parcursul economic e corect şi dacă ajustarea fiscală se menţine”, a precizat șeful Trezoreriei CEC Bank în cadrul emisiunii ZF Live.

Expertul financiar a subliniat că investitorii nu reacționează automat la crizele politice, atât timp cât indicatorii macroeconomici rămân sub control: „Toată lumea este concentrată pe deznodământul macroeconomic al situaţiei, şi din România, şi din afară. Până la urmă, vorbim de preţuri, de randamente. Este mai puţin relevant aspectul politic”.

Atenția piețelor, pe modul de ajustare a deficitului

Oficialul CEC Bank spune că adevăratele mize sunt evoluția deficitului bugetar și ritmul de creștere economică: „Pe scurt, este foarte important ce se întâmplă cu deficitul fiscal şi ce se întâmplă cu creşterea economică. Pentru că noi suntem, în momentul de faţă, pe o traiectorie de ajustare a deficitului fiscal”.

Totuși, acesta avertizează că ajustarea deficitului bugetar trebuie făcută cu grijă, pentru a evita efecte negative pe termen lung: „Ea nu trebuie să fie nici foarte bruscă, nici foarte lentă şi, în acest timp, să nu ducă la erodarea bazei fiscale, astfel încât să intrăm ulterior într-un cerc vicios în care trebuie doar să ajustezi fiscalitatea şi nu strângi venituri. Acesta este pericolul. Aici se uită toţi”.

Riscuri: războiul din Golf, politica internă și ROBOR

Potrivit CEC Bank, trei riscuri principale pentru perioada următoare sunt contextul geopolitic, situația politică internă și evoluțiile din sectorul bancar.

„Principalele temeri ar fi, în primul rând, războiul din Golf – pentru că nu ştim cum se va încheia şi când se va încheia, iar al doilea risc ar fi situaţia politică din România – pentru că şi aici depinde cât durează această instabilitate şi care va fi impactul asupra indicatorilor macroeconomici”, a menționat Ionuț Lianu.

În plus, există o incertitudine importantă legată de ancheta privind indicele ROBOR: „Urmărim atent ce se întâmplă cu această investigaţie privind indicele ROBOR. Ea are un potenţial impact asupra sistemului bancar, dar poate avea un impact şi asupra creditării ulterior, mai ales pe zona de companii”.

Investigația ROBOR, test pentru bănci

Investigația este derulată de Consiliul Concurenței și vizează modul în care mai multe bănci au stabilit nivelul ROBOR, fiind suspectate cu privire la o posibilă înțelegere sau practici coordonate în procesul de „fixing” al indicelui.

Autoritatea a transmis deja băncilor un raport preliminar cu concluzii care pot duce la sancțiuni, iar instituțiile vizate au la dispoziție un termen pentru a formula puncte de vedere înainte de o decizie finală.

Chiar și în acest context, reacțiile piețelor au fost, spune Lianu, încurajatoare: „În principiu, din reacţiile pe care le-am văzut după ce informaţia a ajuns în presă, vizavi de această investigaţie şi de nivelul amenzilor, am văzut reacţii destul de încurajatoare ale acţiunilor listate”.

Economia încetinește în 2026

CEC Bank estimează o evoluție modestă a economiei în 2026, cu o inflație în jur de 5-6% la final de an și o creștere economică redusă, de aproximativ 0,4%.

Scenariul de scădere a dobânzilor din piață, inclusiv cele la credite, rămâne în picioare, dar este amânat și depinde de evoluțiile macroeconomice.

Ionuț Lianu este șeful Trezoreriei CEC Bank, poziție din care coordonează activitățile legate de lichiditate, dobânzi, curs valutar și operațiuni pe piețele financiare. Rolul său implică analiza zilnică a reacțiilor investitorilor și a riscurilor economice, ceea ce îl plasează printre vocile relevante din sistemul bancar atunci când vine vorba despre evoluția piețelor.

Într-un interviu tip „Ping Pong” pentru Mediafax, ambasadorul Braziliei în România vorbește despre relațiile bilaterale și despre modul în care cele două state se percep. El mizează pe potențialul acordului UE–Mercosur pentru comerț și pe rolul inovației în agricultură și diplomația modernă.

INTERVIU

Reporter: Nume complet:

Ricardo Guerra de Araújo: Ricardo Guerra de Araújo, sunt ambasadorul Braziliei la București din 2023.

Reporter: Cum ați descrie România în trei cuvinte?

Ricardo Guerra de Araújo: Oameni, istorie, geografie.

Reporter: Ce v-a surprins cel mai mult când ați ajuns la București?

Ricardo Guerra de Araújo: Securitatea publică.

Percepții și diplomație

Reporter: Un mit despre Brazilia?

Ricardo Guerra de Araújo: Stereotipurile, Brazilia nu este doar fotbal, carnaval, plaje și samba.

Reporter: Care este diferența dintre un diplomat bun și unul excelent?

Ricardo Guerra de Araújo: Diplomatul excelent este acela care se gândește bine înainte de a vorbi.

Reporter: Cum ați explica acordul UE – Mercosur unui adolescent?

Ricardo Guerra de Araújo: Este o oportunitate pentru România, țările Uniunii Europene, precum și pentru cele din Mercosur. În ciuda provocărilor, cred că este o șansă reală, mai ales pentru exporturile românești industriale și produsele agricole.

Cooperare internațională

Reporter: Ce poate învăța România de la Brazilia ?

Ricardo Guerra de Araújo: Brazilia are dezvoltată inovația în sectorul agricol, care ar putea fi valorificată și în România.

Reporter: Ce au în comun România și Brazilia, iar multă lume nu știe?

Ricardo Guerra de Araújo: Capacitatea de a dărui și de a interacționa.

Reporter: Cum ați convinge un român să viziteze Brazilia?

Ricardo Guerra de Araújo: Brazilia nu este doar despre stereotipurile menționate mai devreme. Este o țară mare, cu multe locuri de vizitat, oamenii iubesc turiștii străini, așa că e o țară primitoare pentru vizitatori.

Modul de conducere și viziunea personală

Reporter: Dacă ați putea aduce un singur lucru din Brazilia în România, care ar fi acela?

Ricardo Guerra de Araújo: Tehnologia în fotbal, pentru ca pe viitor, să se califice la Cupa Mondială. L-am întâlnit pe Hagi zilele trecute, el are legături strânse cu Brazilia. Deține la Constanța o echipă de fotbal alături de un fost star brazilian, Rivaldo.

Reporter: Ce lucru mic spune cel mai mult despre un lider?

Ricardo Guerra de Araújo: Felul în care își tratează subordonații. Dacă se poartă frumos cu aceștia, probabil e o persoană bună.

Reporter: Cu ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul?

Ricardo Guerra de Araújo: Winston Churchill și Charles de Gaulle.

Reporter: Ce vă lipsește din Brazilia?

Ricardo Guerra de Araújo: Familia, prietenii și persoanele apropiate.

Reporter: Ce sfat îi dați unui tânăr care vrea să intre în diplomație?

Ricardo Guerra de Araújo: Să muncească din greu, să învețe limbi străine și să fie pregătit să lupte pentru țară și să o servească.

Reporter: Ce ați vrea să spună oamenii despre dumneavoastră când nu sunteți în cameră?

Ricardo Guerra de Araújo: „Nu e chiar atât de rău cum credeam.”

Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 21,09 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 1,03% din PIB, comparativ cu deficitul de 43,66 miliarde de lei, care însemna 2,28% din PIB, înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Această evoluție reprezintă o diminuare de 1,25% a deficitului bugetar ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor. Nominal, scăderea este de aproximativ două ori mai mică, dacă nu ar fi luată în calcul creșterea PIB-ului anual.

„Rezultatele primului trimestru confirmă angajamentul de consolidare fiscală, reușind o reducere semnificativă a deficitului, concomitent cu menținerea unui ritm ridicat al investițiilor publice, susținut prioritar din fonduri europene”, au transmis oficialii Ministerului Finanțelor.

De unde provin cele mai multe venituri

În primele trei luni ale anului, veniturile totale au însumat 158,76 mld lei, care înseamnă o creștere de 12,3% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,39%, susținute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii și venit, precum și impozite și taxe pe proprietate.

Încasările nete din TVA au atins 33,63 mld lei, în creștere cu 17,7%. Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+20,3%), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 10,71 mld lei, față de 8,29 mld lei în primul trimestru din 2025, ceea ce a asigurat o lichiditate suplimentară în economie.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 17,97 mld lei, o creștere de 19%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+53%), dar și de creșterea impozitului pe salarii (+7,6%), influențată de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT, arată oficialii MFP.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 53,28 mld lei, în creștere cu 7%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât  extinderea bazei de impozitare, cât și un transfer efectiv către Pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primul trimestru al anului 2025. Este vorba de viramente de 5,77 mld lei în primele trei luni ale anului 2026 la pensiile obligatorii adminsitrate privat, față de 5,21 mld lei în primul trimestru din 2025.

În ceea ce privește veniturile din accize, acestea au însumat 10,95 mld lei, consemnând o creștere de 9,2% față de același interval de anul trecut, fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+20,6% an/an).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană au înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 13,20 mld lei, în creștere cu 43,5% față de primele trei luni ale anului trecut.

Cheltuieli mai mici cu 0,9% din PIB

Potrivit MFP, cheltuielile totale cuprinse în bugetul general consolidat au însumat 179,85 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 2,8% față de perioada similară a anului trecut. Calculate ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 9,7% la 8,8%, ceea ce înseamnă o scădere de 0,9% de la an la an.

Cheltuielile de personal au fost de 40,85 mld lei, în scădere cu 1,28 mld lei față de primul trimestru din 2025.

„Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2,0%, cu 0,2% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent”, arată MFP.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 23,56 mld lei, în creștere cu 5,8%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția este explicată prin faptul că în ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate restante din anul 2024.

Banii virați la investitții

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 21,67 mld lei, din care 74,92% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

De asemenea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele trei luni este cu 1,8 mld lei, respectiv cu 12,72%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent Acestea compensează investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere și pe fondul faptului că în primul trimestrul al anului 2025 au fost achitate facturile rămase neachitate în anul 2024 pe programele naționale de investiții.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 13,37 mld lei, cu 0,88 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, menținându-și ponderea de 0,7% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 63,54 mld lei, în scădere cu 0,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele trei luni ale anului 2026, au fost în sumă de 49,07 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile, în valoare de de 2,83 mld lei, au vizat transportul de călători, sprijinul pentru producătorii agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici (16,86 mil lei).

Alte cheltuieli au fost de 2,76 miliarde lei, reprezentând burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Potrivit MFP, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 15,84 mld lei, care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

Parlamentul European a votat astăzi ca următorul buget pe șapte ani al blocului comunitar să fie cu 10% mai mare decât propunerea Comisiei Europene, ceea ce ar ridica cheltuielile UE la peste două trilioane de euro.

Raportul a fost elaborat de Siegfried Mureșan (PPE) și Carla Tavares (S&D).

„În primul rând, conține suficiente resurse pentru noile priorități ale Uniunii Europene, securitatea și apărarea pe de-o parte și competitivitatea de cealaltă parte. În al doilea rând, conține creșteri semnificative și respingerea tăierilor făcuse inițial de către Comisia Europeană pentru Politica Agricolă Comună și pentru Politica de Coeziune”, a spus Siegfried Mureșan.

Statele care nu implementează reforme riscă să piardă fonduri europene

„Contează suma, dar contează și condițiile în care vin banii, de aceea trebuie să învățăm și din experiența Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență. Legătura dintre investiții și reforme va deveni realitate la bugetul Uniunii Europene, dar ea trebuie legiferată într-un fel în care statele membre să poată, dacă implementează reforme cu bună credință, să-și acceseze resursele, dar este evident că implementarea reformelor devine o condiție pentru accesarea fondurilor europene în viitor și evident că orice stat membru care își alege de bună voie Guverne care se opun reformelor, practic se angajează să piardă fonduri europene în următorii ani. Fără reforme nu se vor putea absorbi fonduri europene în perioada 2028-2034”, a declarat Mureșan.

Mureșan a dat ca exemplu Ungaria, unde, potrivit acestuia, peste 20 de miliarde de euro sunt blocate, inclusiv din mecanismul de redresare și din fondurile structurale și de coeziune.

El a avertizat că situații similare pot apărea în orice stat membru care nu respectă regulile și valorile Uniunii Europene sau nu implementează reformele asumate.

„Orice stat membru al Uniunii Europene care va avea un guvern care va ataca valori europene, care va ataca reguli și legi europene, care nu va implementa reformele pe care și le-a asumat, adică orice stat membru al Uniunii Europene care va semna un acord de coaliție care va include reforme, după care îl va încălca ziua următoare, riscă blocarea totală a fondurilor europene în următorii ani. Noi nu ne dorim acest lucru pentru niciun stat membru al Uniunii Europene, dar așa cum Viktor Orban și-a dus țara în sărăcie și în izolare economică în ultimii ani, acest risc există pentru orice stat membru care alege în mod voluntar un guvern antieuropean care va ataca legi și reguli europene”, a precizat Mureșan.

România, beneficiar net al fondurilor UE

Mureșan a subliniat și beneficiile financiare ale apartenenței României la Uniunea Europeană.

„De când România a aderat la UE până astăzi, am contribuit cu aproximativ 35 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene și am absorbit aproximativ 110 miliarde de euro. Pentru fiecare euro plătit, am absorbit peste 3 euro înapoi”, a spus acesta.

Tranzacțiile realizate în urmă cu câțiva ani cu numerar sau cu carduri fizice sunt tot mai rar folosite. Schimbarea a fost accelerată de apariția instrumentelor fintech, precum cardurile digitale și conturile multicurrency, care permit plăți și transferuri rapide, conversii valutare și soluții de economisire.

Aceste aplicații oferă control în timp real asupra tranzacțiilor și posibilitatea de a gestiona mai multe valute dintr-un singur loc.

Ce înseamnă plățile moderne și cum funcționează un card digital

Cardul digital este versiunea virtuală a cardului bancar fizic și este disponibil utilizatorului prin aplicații mobile. Avantajul lor este că pot fi folosite pentru plăți online sau în magazine prin portofele digitale. Diferența principală dintre cardul clasic și cel digital este nivelul de flexibilitate și control. Cardul fizic oferă funcționalități limitate, cel digital îți permite să blochezi instant tranzacțiile, să setezi limite sau să verifici fiecare plată în timp real. Integrarea lor cu aplicațiile mobile face ca gestionarea banilor să fie simplă, iar nivelul de securitate îmbunătățit.

Soluțiile moderne includ și conturi multicurrency, tranzacții internaționale rapide și opțiuni de cashback pentru cumpărături. Cu acestea, utilizatorii pot gestiona mai multe valute, pot face plăți în diferite țări fără complicații și pot primi bani înapoi pentru anumite tranzacții, toate direct din aceeași aplicație mobilă. Aceste soluții sunt moderne pentru că sunt adaptate nevoilor unei economii globale și digitale.

Card de plată – un exemplu de soluție pentru plăți digitale

Card de plată oferă utilizatorilor acces la soluții moderne complet digitalizate. Cu acesta se pot efectua plăți online, în magazine sau prin portofele digitale, dintr-un singur ecosistem.

Funcționalitățile principale includ controlul instant al tranzacțiilor, plăți rapide și integrarea cu aplicații mobile. În viața de zi cu zi, cardul poate fi folosit pentru cumpărături online, abonamente digitale sau plăți contactless în magazine. Experiența este gândită pentru cei care au nevoie de soluții intuitive.

Pot plăti online și în magazine cu cardul?

Da, cardul este acceptat atât online, cât și în locații fizice.

Cashback – cum funcționează și de ce este popular în plățile moderne

Unul dintre beneficiile plăților moderne este programul cashback, adică posibilitatea de a primi înapoi un procent din banii cheltuiți după efectuarea unei cumpărături. Practic, tranzacțiile pe care le faci generează o mică recompensă care se întoarce în contul tău.

Instant cashback-ul funcționează automat. După ce plătești online sau în magazin, sistemul calculează procentul eligibil și îl returnează în cont. Spre deosebire de programele clasice de loialitate, unde primești puncte sau reduceri limitate, cashback-ul oferă bani reali. Instant Cashback este excelent deoarece oferă recompense rapide și transparente pentru plățile realizate în aplicație.

Ce înseamnă Instant cashback la plăți?

Este o recompensă financiară primită după o tranzacție.

Cum pot obține cashback la cumpărături online?

Folosind cardul de plată sau aplicația care includ această funcție în magazinele partenere.

Merită programele de cashback?

Da, deoarece transformă fiecare plată într-o oportunitate de economisire.

Cont multicurrency și transferuri valutare în era plăților digitale

Contul multicurrency este o altă soluție modernă care permite gestionarea mai multor monede în același loc. Pentru persoanele care călătoresc sau lucrează internațional, acest tip de cont simplifică foarte mult administrarea banilor.

Cel mai mare beneficiu este că oferă posibilitatea de a păstra și utiliza mai multe valute fără a deschide conturi separate. Transferurile valutare sunt rapide și transparente, iar costurile sunt mai reduse decât în sistemele bancare tradiționale.

Ce este un cont multicurrency și la ce folosește?

Este un cont care îți permite să gestionezi mai multe monede într-o singură aplicație.

Cum funcționează transferurile valutare moderne?

Prin conversii rapide realizate direct în platformă.

Se pot economisi bani folosind un cont cu mai multe valute?

Da, deoarece vei evita conversiile repetate și comisioanele mari.

Soluțiile de plăți moderne oferă flexibilitate, viteză și control total asupra banilor. Cardurile digitale și conturile multicurrency transformă modul în care gestionezi finanțele personale.

Acestea, când sunt completate de programele de economisire sunt instrumente de bază pentru cei care doresc soluții de economisire și gestionare bună a banilor.

Marian Neacșu a fost întrebat marți la „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache” de la Gândul, dacă PSD are un scenariu în care moțiunea susținută de AUR și PSD nu trece.

„Evident. Și cu acest lucru n-am spune că suntem neapărat confortabili cu acest lucru. În principiu este un demers, așa cum v-am spus, unul de rezultat, nu de parcurs. Dacă vreți opinia mea este că sunt șanse foarte, foarte mari și am trecut prin vreo șase moțiuni care s-au sfârșit prin plecarea primului ministru până acum. Eu cred că va trece moțiunea de cenzură, din umila mea experiență de care aminteați un pic mai devreme”, a spus Marian Neacșu.

În cazul în care moțiunea nu trece, Marian Neacșu spune că PSD va merge în opoziție.

„În măsura în care nu va trece moțiunea de cenzură, noi suntem pregătiți să mergem în opoziție și lucrul ăsta a fost afirmat în nenumărate rânduri și a ieșit și din discuțiile pe care le-am avut cu colegii noștri în parcursul celor opt întâlniri regionale pe care le-am avut în ultima lună”, a mai spus el.