Demersul parlamentarilor are loc în timp ce SUA își întăresc prezența militară în Orientul Mijlociu, iar președintele american a avertizat clar că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară.

Rezoluția, inițiată de democratul Ro Khanna și republicanul Thomas Massie, ar trebui să limiteze „puterile de război” ale președintelui, potrivit CNBC. Înainte de orice nouă intervenție militară suplimentară în Iran, administrația americană ar fi obligată să ceară aprobarea Congresului.

Controlul deciziei de război

Constituția SUA acordă Congresului autoritatea exclusivă de a declara război. În practică însă, în ultimele decenii, mai mulți președinți americani au ordonat intervenții militare sau au lansat operațiuni armate fără o declarație formală de război și fără un vot explicit al Congresului, invocând prerogativele funcției prezidențiale.

„De îndată ce Congresul își va relua lucrările săptămâna viitoare, vom forța un vot în plenul Camerei asupra rezoluției bipartizane Khanna-Massie”, au transmis liderii democrați, conduși de Hakeem Jeffries, liderul democraților din Camera Reprezentanților.

„Decizie iresponsabilă”

În declarația lor, democrații au condamnat ferm regimul de la Teheran, pe care îl descriu drept „brutal și destabilizator”, amintind „uciderea a mii de protestatari”, însă avertizează că o intervenție militară ar putea avea consecințe grave.

„A porni un război în Orientul Mijlociu fără ca situația să o impună direct și fără o evaluare clară a riscurilor pentru militarii noștri și a pericolului unei escaladări în regiune este o decizie iresponsabilă”, au subliniat aceștia.

Rezoluția nu blochează automat orice reacție militară în caz de atac direct asupra Statelor Unite, dar ar limita posibilitatea unei acțiuni preventive sau a unei intervenții majore fără dezbatere și vot în Congres. Iar miza este una sensibilă: echilibrul dintre puterea executivă și cea legislativă într-un moment de tensiune internațională.

Congresul, împărțit

Nu toți parlamentarii susțin însă demersul. Doi membri ai Camerei Reprezentanților, un republican și un democrat, au criticat rezoluția, invocând pericolul reprezentat de capacitățile nucleare și balistice ale Iranului.

„Respectăm și apărăm rolul constituțional al Congresului în chestiuni de război. Supravegherea și dezbaterea sunt absolut vitale. Totuși, această rezoluție ar restricționa flexibilitatea necesară pentru a răspunde unor amenințări reale și în evoluție, semnalând slăbiciune într-un moment periculos”, au transmis ei.

Negocieri sub presiune

În paralel, administrația Trump continuă negocierile cu Teheranul privind programul nuclear. Joi, cele două părți au avut o nouă rundă de discuții la Geneva, iar ministrul de externe al Omanului a vorbit despre „progrese semnificative”, anunțând că dialogul tehnic va continua săptămâna viitoare la Viena.

În discursul său anual în fața Congresului american, Trump a spus că preferă o soluție diplomatică, dar nu a exclus opțiunea militară. „Nu voi permite niciodată ca principalul sponsor al terorismului din lume să dețină o armă nucleară”, a afirmat președintele SUA.

Miza pentru Europa

Disputa de la Washington are implicații dincolo de politica internă americană. O eventuală escaladare militară în Orientul Mijlociu ar putea influența piețele energetice, prețul petrolului și stabilitatea regională, teme care afectează direct și Europa.

Votul anunțat pentru săptămâna viitoare va arăta dacă majoritatea din Camera Reprezentanților este dispusă să limiteze libertatea de acțiune a președintelui într-un moment de tensiune geopolitică ridicată sau dacă argumentul „flexibilității strategice” va prevala.

Oamenii de știință trag un semnal de alarmă: ultima opțiune de tratament oral ar putea să dispară în curând.

Febra tifoidă este cauzată de bacteria Salmonella enterica serotip Typhi. Dacă nu este tratată, poate fi fatală în până la 20% din cazuri. În 2024, au fost raportate peste 13 milioane de cazuri la nivel mondial, scrie Il Messaggero.

Până acum, antibioticele erau singurul tratament eficient. Problema este că bacteria a învățat să le ocolească. În ultimii treizeci de ani, rezistența la antibioticele orale a crescut semnificativ și s-a răspândit în toată lumea.

Tulpinile XDR, cea mai mare amenințare

Un studiu din 2022 a analizat 3.489 de tulpini de bacterii colectate în Nepal, Bangladesh, Pakistan și India. Concluzia a fost îngrijorătoare: tulpinile rezistente la mai multe medicamente, denumite XDR, se înmulțesc rapid.

Aceste tulpini nu sunt rezistente doar la antibioticele clasice. Ele dezvoltă rezistență și la medicamente mai noi, inclusiv fluorochinolone și cefalosporine de generația a treia. Prima tulpină XDR a fost identificată în Pakistan în 2016. Până în 2019 devenise dominantă în întreaga țară.

Ultima linie de apărare

Astăzi, a mai rămas un singur antibiotic oral eficient împotriva febrei tifoide: azitromicina. Dar și aceasta este amenințată. Studiul din 2022 a identificat mutații care conferă rezistență la azitromicină. Dacă aceste mutații s-ar combina cu tulpinile XDR, opțiunile de tratament ar fi practic eliminate.

Potrivit lui Jason Andrews de la Universitatea Stanford, viteza cu care se răspândesc tulpinile rezistente este un motiv de îngrijorare serioasă. Deși majoritatea cazurilor provin din Asia de Sud, tulpinile rezistente au fost detectate deja în Marea Britanie, SUA și Canada.

Vaccinarea, singura soluție

Într-o lume globalizată, o bacterie rezistentă se poate răspândi rapid, așa cum a demonstrat pandemia COVID-19. Asia de Sud reprezintă 70% din cazurile globale, dar nicio țară nu este ferită.

OMS a precalificat patru vaccinuri conjugate împotriva febrei tifoide în aprilie 2025. Pakistanul a fost prima țară care a introdus vaccinarea de rutină. Alte țări urmează același drum.

Rezistența la antibiotice ucide astăzi mai mulți oameni decât HIV/SIDA sau malaria. Febra tifoidă ar putea deveni următoarea urgență majoră de sănătate globală dacă nu se acționează rapid.

Cercetarea, publicată miercuri în revista Cell Stem Cell, arată că persoanele în vârstă care au primit terapia și-au îmbunătățit semnificativ rezistența fizică la nouă luni după administrare.

Fragilitatea afectează până la un sfert dintre persoanele de peste 50 de ani și este asociată cu rezistență fizică scăzută, risc crescut de deces și recuperare mai lentă după evenimente precum căderile.

În prezent, nu există un tratament specific aprobat pentru această afecțiune.

Studiul, coordonat de cercetători din Florida, a inclus 148 de participanți cu vârste între 70 și 85 de ani, toți diagnosticați cu fragilitate, dar capabili să meargă.

Dintre aceștia, 118 au primit una dintre cele patru doze de celule stem mezenchimale cultivate în laborator din măduvă osoasă donată, iar 30 au primit placebo.

La nouă luni după tratament, participanții care au primit cea mai mare doză au parcurs, în medie, cu aproximativ 60 de metri mai mult la testul de mers de șase minute față de nivelul inițial. Rezultatul reprezintă o îmbunătățire de aproximativ 20%. De asemenea, aceștia au înregistrat progrese pe scala clinică de evaluare a fragilității.

Autorii spun că terapia ar putea reduce inflamația din țesuturile care înconjoară vasele mici de sânge, însă mecanismul exact nu este încă pe deplin înțeles.

Celulele stem mezenchimale au capacitatea de a se diferenția în diverse tipuri de țesut și eliberează molecule cu efect antiinflamator.

Cercetătorii afirmă că nu au fost observate efecte adverse grave în rândul participanților. Totuși, aprobarea tratamentului ar putea întâmpina obstacole, deoarece autoritățile de reglementare din SUA și Europa nu consideră fragilitatea o boală în sine.

Dezvoltatorii terapiei susțin că ar putea obține aprobare, dacă vor demonstra că tratamentul îmbunătățește supraviețuirea după intervenții chirurgicale.

Decizia Curții de Apel Constanța a fost luată după ce Khalifa, al cărui nume real este Cameron Jibril Thomaz, a depus, în ianuarie, un recurs împotriva condamnării din decembrie, potrivit AP.

Sentința a fost pronunțată după ce Khalifa a fost oprit de Poliția Română în iulie 2024, după ce ar fi fumat canabis pe scena festivalului Beach, Please! din județul Constanța.

Procurorii au declarat că rapperul a fost găsit în posesia a peste 18 grame de canabis și că a consumat o parte din acesta pe scenă.

Instanța l-a condamnat pe Khalifa pentru „deținere de droguri periculoase, fără drept, pentru consum personal”.

Joi, curtea de apel a respins ca inadmisibil recursul lui Khalifa de anulare a sentinței și a considerat nefondată cererea de suspendare a sentinței.

Condamnarea din decembrie a venit după ce, în aprilie, o instanță inferioară i-a aplicat lui Khalifa o amendă penală de 3600 de lei (830 de dolari) pentru „deținere ilegală de droguri periculoase”, dar procurorii au contestat această decizie și au solicitat o pedeapsă mai severă.

România are unele dintre cele mai severe legi privind drogurile din Europa. Deținerea de canabis pentru uz personal este incriminată și poate duce la o pedeapsă cu închisoarea între trei luni și doi ani sau la o amendă.

Nu este clar dacă autoritățile române vor solicita extrădarea, întrucât Khalifa este cetățean american și nu are reședința în România.

Bundestagul a aprobat un amendament la legea privind securitatea aeriană propus de Ministerul de Interne, cu sprijinul conservatorilor și social-democraților aflați la guvernare, împreună cu opoziția de extremă dreapta AfD, cu scopul de a accelera și simplifica apărarea împotriva dronelor, potrivit Reuters.

De la invazia rusă, numărul incidentelor cu drone deasupra Germaniei a crescut, piloții fiind adesea imposibil de localizat. Experții suspectează că Rusia se află în spatele multora dintre aceste zboruri.

În conformitate cu legea modificată, Bundeswehr poate lua măsuri directe împotriva dronelor atunci când autoritățile civile solicită ajutor, inclusiv utilizarea de dispozitive de bruiaj sau arme.

Anterior, intervenția militară era strict restricționată.

Ministerul apărării poate, de asemenea, să ordone operațiuni în mod independent, permițând răspunsuri mai rapide la amenințări acute, conform detaliilor prezentate în legislație.

Poliția din statele federale ale Germaniei este responsabilă de combaterea dronelor, dar adesea nu dispune de echipamentul necesar.

Competențele poliției federale au fost recent extinse, iar la Berlin a fost deschis un nou centru de apărare împotriva dronelor pentru a sprijini aceste eforturi.

Legislația impune, de asemenea, sancțiuni mai severe pentru zborul cu drone în spațiul aerian al aeroporturilor, vizând acțiunile de protest ale activiștilor pentru climă care au perturbat în repetate rânduri zborurile.

Astfel de infracțiuni vor fi acum urmărite penal, fiind pedepsite cu închisoare de până la doi ani, în loc de amenzi.

Ferencváros a trecut de Ludogorets Razgrad cu 2-0 pe teren propriu și a obținut calificarea în faza următoare din Europa League, după ce în tur bulgarii câștigaseră cu 2-1.

Deși a pierdut cu 0-1 pe teren propriu în fața lui Celtic FC, VfB Stuttgart merge mai departe grație avantajului obținut în tur, când a câștigat cu 4-1.

Alte două meciuri din Europa League – FC Viktoria Plzeň – Panathinaikos FC, scor 1-1, și Steaua Roșie Belgrad – Lille OSC, scor 0-1 – au intrat în prelungiri.

Panathinaikos s-a calificat în optimi, după 4-3 la lovituri de departajare.

Lille s-a calificat, de asemenea, după ce a marcat în prelungiri, câștigând manșa retur cu 2-0.

În play-off-ul Conference League s-au înregistrat mai multe rezultate spectaculoase.

NK Celje a învins-o pe FC Drita cu 3-2, scor identic cu acela din manșa tur.

HNK Rijeka a trecut cu 3-1 de AC Omonia și a avansat în optimi cu scorul general de 4-1.

Samsunspor s-a impus categoric, 4-0, în fața lui KF Shkëndija, după victoria cu 1-0 din tur.

Partida ACF Fiorentina – Jagiellonia Białystok, scor 0-3, a intrat în prelungiri.

Fiorentina a obținut calificarea, în cele din urmă, după 2-4, scor final după prelungiri.

La prima vedere, placa de marmură gravată în latină – inclusiv cu expresia „spiritele morților” – putea părea o reproducere realizată în serie, menită să ofere grădinii un aer mai solemn, relatează ScienceAlert.

Însă pentru antropoloaga Daniella Santoro, care locuiește împreună cu soțul ei, Aaron Lopez, într-o casă istorică din cartierul Carrollton din New Orleans, obiectul, găsit pe jumătate îngropat în vegetație, a ridicat semne de întrebare.

Textul de pe piatră era în latină

Pentru o clipă, s-a temut că ar fi putut descoperi un vechi mormânt.

„Faptul că era în latină ne-a pus pe gânduri, nu-i așa?”, a declarat Santoro pentru Associated Press. „Când vezi așa ceva, îți spui: «Bine, asta nu e un lucru obișnuit.»”

În loc să ignore instinctul, Santoro a contactat specialiști. Printre cei care au examinat inscripția s-au numărat arheoloaga Susann Lusnia, de la Universitatea Tulane, și antropologul D. Ryan Gray, de la University of New Orleans, care au împărtășit descoperirea și altor colegi.

Cercetătorii și-au dat seama rapid ce găsise cuplul.

„Către spiritele morților”

Textul latin începe cu formula Dis Manibus – „către spiritele morților” – o dedicație frecvent întâlnită pe plăcile funerare romane.

În practica funerară romană, Dis Manibus era o formulă standard adresată spiritelor celor decedați, adesea gravată în partea superioară a pietrelor tombale. Mii de astfel de inscripții s-au păstrat în fostul Imperiu Roman.

Traducerea completă a arătat că piatra comemora un soldat roman, un trac pe nume Sextus Congenius Verus. Comandată de moștenitorii săi, Atilius Carus și Vettius Longinus, piatra funerară consemnează că acesta a murit la 42 de ani, după 22 de ani de serviciu militar – cu aproximativ 1.900 de ani înainte ca Santoro și Lopez să-i descopere monumentul funerar într-o grădină năpădită de buruieni, la jumătate de lume distanță.

O serie de artefacte dispărute

Interesant este că nu era prima mențiune a pietrei. La începutul secolului XX, fusese inventariată ca parte a colecției Muzeului Național Arheologic din Civitavecchia, Italia, un oraș-port unde monumentul funerar se aflase cândva într-un mic cimitir.

Muzeul a fost grav avariat în timpul bombardamentelor aliate din 1943 și 1944, iar numeroase artefacte au fost pierdute sau dispersate. În toată Europa, bombardamentele și jafurile din timpul războiului au dus la dispariția a nenumărate obiecte de patrimoniu, multe dintre ele fiind încă date dispărute după zeci de ani.

Monumentul funerar s-a numărat printre piesele ulterior declarate dispărute. Dimensiunile exacte, consemnate de muzeu, corespundeau cu cele ale plăcii descoperite în grădina lui Santoro și Lopez.

Cum a ajuns piatra din Italia aflată în război până în suburbana Louisiana rămâne o poveste la fel de fascinantă.

Potrivit lui Erin Scott O’Brien, fostul proprietar al casei din Carrollton, placa fusese expusă într-o vitrină alături de alte obiecte de familie, în casa din Gentilly a bunicului ei, Charles Paddock Jr., un soldat staționat în Italia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Paddock Jr. și soția sa au murit în anii 1980; când O’Brien s-a mutat în casă, la începutul anilor 2000, mama ei i-a dăruit piatra.

„Am plantat un copac și am spus: acesta este începutul noii noastre case. Hai să o punem afară, în grădină”, a declarat O’Brien pentru Preservation in Print. „Am crezut pur și simplu că e o piesă de artă. Nu aveam nicio idee că este o relicvă veche de 2.000 de ani”.

Obiectul va fi repatriat

Au trecut mai bine de 80 de ani de când muzeul care adăpostea odinioară relicva a fost devastat de război, iar principalii actori ai acestei povești nu mai sunt în viață. Probabil că nu vom afla niciodată cum a ajuns, de fapt, Paddock în posesia pietrei, însă poate că ceea ce contează cu adevărat este faptul că ea se întoarce, în sfârșit, acasă – în ținutul imperiului pe care Sextus Congenius Verus l-a slujit cu credință.

Echipa FBI pentru infracțiuni de artă coordonează repatrierea obiectului către Muzeul Național Arheologic din Civitavecchia.

Executivul european nu va crea însă un fond dedicat care să finanțeze deplasarea femeilor din statele unde avortul este restricționat către alte țări ale UE.

Decizia reprezintă răspunsul Executivului european la inițiativa „My Voice, My Choice”, care a strâns 1,1 milioane de semnături pentru a sprijini femeile care nu au acces la întreruperi de sarcină sigure și legale.

Alegerea revine statelor

Comisia a indicat că poate fi utilizat Fondul Social European Plus, subliniind că politica de sănătate este competență națională și că fiecare stat membru decide cum folosește acest instrument.

Comisarul european pentru egalitate, Hadja Lahbib a declarat pentru BBC că aproape 500.000 de avorturi nesigure au loc anual în Europa și că „siguranța și libertatea nu trebuie să depindă niciodată de codul poștal sau de venit”.

Grupul „My Voice, My Choice” a salutat decizia drept „o victorie pentru femeile din Europa” și „un angajament politic pentru drepturile femeilor”. Coordonatoarea inițiativei, Nika Kovač, a afirmat că Executivul european a conturat „o cale concretă” pentru îngrijirea viitoare, deși nu a fost creat un nou instrument juridic.

Critici privind finanțarea avortului

În schimb, grupurile anti-avort au criticat decizia. Partidul olandez reformat SGP s-a declarat dezamăgit, iar eurodeputatul Bert-Jan Ruissen a susținut că este regretabil faptul că Executivul european ar fi fost influențat de „campania masivă și lobby-ul” inițiativei.

Și gruparea juridică poloneză Ordo Iuris, organizație conservatoare activă în domeniul dreptului familiei și al protecției vieții, a pus la îndoială organizațiile din spatele campaniei, spunând că multe dintre ele au primit finanțare europeană.

Comisia a precizat că Fondul Social European Plus nu a fost folosit până acum pentru finanțarea avorturilor sigure, însă acesta există, este deja operațional și nu trebuie să aștepte viitoarele negocieri bugetare.

Adâncimea focarului a fost de 106,9 kilometri, iar intensitatea resimțită a fost de gradul III.

Cel mai apropiat oraș de epicentru a fost Focșani, la 36 de kilometri.

Cutremurul s-a produs și aproape de Buzău, Bacău, Brașov și Bârlad.

România s-a impus cu scorul de 3-2, după loviturile de departajare.

Echipa tricoloră, antrenată de Láng Zoltán, a condus de două ori în timpul jocului, prin golurile marcate de Ana Voicu (1-0) și Anna Vitos (2-1).

Însă, formația sârbă a egalat de fiecare dată, prin Katarina Vasiljevic și Elena Sekulic, trimițând meciul în prelungiri.

Prima treime s-a încheiat la egalitate, 1-1. România conducea cu 2-1 înainte de ultima treime. Serbia a egalat cu mai puțin de șapte minute înainte de finalul timpului regulamentar de joc.

În timpul prelungirilor nu s-a înscris, astfel că partida s-a decis la lovituri de departajare.

La shoot-out, România s-a impus prin reușitele jucătoarelor Anna Vitos, Iana Plătică și Orsolya Fehér, în timp ce portărița Nicoleta Sabalin a apărat patru încercări ale Serbiei, asigurând victoria tricolorelor.

În primul meci al zilei, Thailanda a învins Bulgaria, scor 7-4.

Prin victoria cu Serbia, România ajunge la 5 puncte. Tricolorele ocupă locul 3 în clasament, după Thailanda (7 puncte) și Turcia (6 puncte, un joc mai puțin disputat).

În ultimul meci al zilei, programat de la ora 20:30, Turcia întâlnește Croația.