Satul Șmig numără mai puțin de 800 de suflete, însă oferă nenumărate motive de uimire celor care ajung să-i cunoască trecutul. Parte din comuna Alma, satul numără șase biserici, are cea mai mare pictură murală din Evul Mediu din Transilvania, iar în secolul al XIX-lea, aici a fost descoperit mai mult de o jumătate de kilogram de aur, sub forma unui tezaur vechi de peste 3.500 de ani, povestește, pe pagina de Facebook, președintele Consiliului Județean Sibiul, Daniela Cîmpean.

„Războiul” dintre războaie

Bătrânii satului mai vorbesc încă despre incidentul petrecut între cele două războaie mondiale, când o delegație a sașilor brașoveni a fost alungată cu o ploaie de pietre și bucăți de lemn, în contextul în care sătenii au preluat terenurile lui Papp Kálmán, un moșier armean falimentar.

Astăzi, Șmigul adăpostește credincioși ai cinci confesiuni: romano-catolici, greco-catolici, evanghelici, reformați și ortodocși, cei din urmă deținând două biserici.

Satul cu un sas și jumătate de care s-a îndrăgostit un neamț

„În tot satul mai există un sas și jumătate”, spune, zâmbind, Alexander Kloos, cu referire la o săsoaică și un sas pe jumătate maghiar, singurii reprezentanți ai etniei care a clădit, la mijlocul secolului al XIV-lea, biserica în care se află una dintre cele mai mari fresce medievale din Transilvania.

Alexander este cetățean german și un personaj cunoscut în zona Târnavelor, după ce s-a implicat în proiecte de conservare și restaurare a bisericilor fortificate săsești. Și el aparține acestei etnii, de trecutul căreia s-a îndrăgostit la vârsta de 30 de ani. Este născut în București, din tată sas sibian și mamă basarabeancă.

„Aveam trei ani când părinții mei au decis să emigrăm în Germania. Era vremea când statul german plătea pentru fiecare sas între 2.000 și 5.000 de mărci. Nu știu exact cât am valorat noi pentru comuniști”, povestește bărbatul.

În România, Alexander a revenit ca adult: „Am ajuns la biserica fortificată din Hosman și pur și simplu am simțit că aparțin acestor locuri. Am făcut o pasiune pentru istoria sașilor și cred că am vizitat peste 200 de biserici fortificate din Transilvania, majoritatea în județele Sibiu, Brașov, Mureș și Bistrița-Năsăud”.

Alexander își dedică tot timpul liber salvării bisericii din Șmig

Graphic designer de meserie, Alexander își dedică tot timpul liber salvării bisericii din Șmig.

„Fiecare concediu de odihnă mi-l petrec în România și, de multe ori, îmi mai iau câte o lună de concediu fără plată pentru a putea fi aici, unde este mare nevoie de sprijin pentru restaurarea frescei”, spune Alexander.

Mica biserică din satul de pe Valea Târnavelor a devenit un mare atelier de restaurare după ce Fundația Biserici Fortificate i-a reabilitat acoperișul. Din 2020, aici vin zeci de studenți din diferite țări europene pentru a se pregăti în meseria de restaurator, proiect datorat asociațiilor Kulturerbe Kirchenburgen și ARCUS din Târgu Mureș, Universităților de Artă din București și Cluj-Napoca, Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, precum și parteneriatelor cu Universitatea de Arte Frumoase din Budapesta și Federația Restauratorilor din Germania. Intitulat „The Conservation Summer School”, acest program urmează să fie acreditat către Erasmus drept „Școală Europeană de Vară”.

„În premieră, în acest an vom avea trei școli de vară destinate studenților care se pregătesc în conservarea suprafețelor arhitecturale. Ei provin din România, Ungaria, Germania, Franța, Olanda, Austria și Italia, toți fiind conștienți de șansa unică pe care o întâlnesc aici, în Șmig, unde pot învăța practic despre restaurare și conservare pe o frescă din Evul Mediu. În Europa nu mai există prea des astfel de ocazii, majoritatea lucrărilor de acest tip fiind deja restaurate”, arată Alexander.

Ce reprezintă fresca

Liniștea domină Șmigul, puținii săteni ieșiți pe stradă fiind pensionari sau femei cu copii mici. Adulții sunt în câmp sau la serviciu, în Mediașul aflat la 16 kilometri distanță. În mica biserică ajung turiștii care au aflat de fresca unică în această zonă a țării.

„Are cam 260 de metri pătrați și reprezintă Legenda Sfântului Ladislau, Rugăciunea Sfintei Ecaterina sau Crucea Vie, teme importante specifice catolicismului medieval. O frescă atât de mare într-o biserică de sat este greu de întâlnit chiar și în Europa”, spune Alexander, cetățean german îndrăgostit de istoria sașilor transilvăneni.

De pe pereții înalți, sfinții privesc spre cei care trec de ușa grea, cu inserții metalice, a bisericii. S-au înfățișat din nou oamenilor abia în urmă cu câțiva ani.

„Știm că trecerea de la cultul catolic la cel evanghelic a însemnat și acoperirea picturilor de pe pereții bisericii. Din fericire, acestea nu au fost distruse, ci doar acoperite cu var sau tencuială subțire, iar misiunea noastră este să îndepărtăm straturile depuse și să readucem la lumină întreaga lucrare realizată în urmă cu mai bine de cinci secole”.

Despre fresca din Șmig am vorbit și cu Lorand Kiss, unul dintre cei mai apreciați specialiști restauratori de picturi medievale din România. „Este o frescă despre a cărei existență nu știa nimeni în urmă cu 20 de ani. A fost realizată, probabil, de același pictor care a lucrat și la biserica din Mălâncrav”.

Legat de culori, acesta ne dezvăluie câteva secrete din Evul Mediu: „Pentru galben se utiliza inclusiv gălbenușul de ou, iar pentru suportul culorilor se apela la cazeina din lapte. Desigur, nu lipsea cărbunele pentru negru sau oxidul de cupru pentru verde”.

Vara, biserica prinde viață datorită zecilor de tineri studenți veniți în Șmig pentru a-i scoate pe sfinți la lumină. Lucrează precum medicii, mulți folosind bisturie pentru îndepărtarea pojghiței de tencuială și „injecții” pentru diferitele soluții care ajung în stratul suport al picturii. O muncă titanică, asumată de o mână de oameni cu suflet mare. Toți contribuie la readucerea la viață a unui crâmpei din trecutul comunității săsești, care continuă să-și lase amprenta asupra județului Sibiu.

O sursă de securitate de nivel înalt, citată de Press TV, afirmă că SUA „ar trebui să se aștepte în curând la un alt tip de răspuns”. Condiția: cererile Iranului să nu fie respinse, conform ANSA.

Lipsa de reacție a Teheranului față de blocadă a fost prezentată drept o încercare deliberată de a păstra deschis canalul diplomatic.

Costul războiului: 25 de miliarde de dolari

Războiul din Iran a costat SUA 25 de miliarde de dolari. Cauza principală: zeci de mii de bombe și rachete utilizate. Declarația aparține controlorului Departamentului Apărării, Jay Hurst, făcută în cadrul unei audieri la Congres. Este prima estimare publică a costurilor operațiunii militare „Epic Fury”.

Trump, între amenințări și cina cu regele Charles

Donald Trump a atacat din nou Iranul pe rețelele sociale. A afirmat că regimul nu știe „cum să semneze un acord non-nuclear” și trebuie să „se pună la punct”. Postarea era însoțită de o imagine generată cu inteligență artificială. Trump apare înarmat, în fața unui peisaj devastat de explozii.

La cina cu regele Charles al III-lea, Trump a declarat: „Am învins Teheranul.” A adăugat că nu va permite niciodată Iranului să se doteze cu armă nucleară. Palatul Buckingham a temperat entuziasmul. Monarhul este „conștient de poziția guvernului său privind proliferarea nucleară”, au precizat reprezentanții palatului.

Măsura, aflată încă în lucru, ar putea permite autorităților naționale să nu aplice amenzi companiilor care încalcă regulile stricte privind monitorizarea și reducerea emisiilor de metan, ce urmează să intre în vigoare anul viitor. Opțiunea de tip „zero penalități” ar putea fi valabilă între unu și trei ani, potrivit uneia dintre sursele citate de Politico.

Regulamentul european privind metanul este una dintre măsurile-cheie ale UE pentru reducerea poluării generate de sectorul combustibililor fosili. Acesta prevede sancțiuni severe pentru cumpărătorii și exportatorii de petrol, gaze și cărbune care nu monitorizează și nu limitează emisiile de metan în conformitate cu standardele europene sau cu un standard voluntar recunoscut de industrie.

Companiile din sectorul petrolului și gazelor, alături de mai multe state membre și de administrația Trump, susțin însă că noile cerințe vor fi dificil de respectat și ar putea duce la riscuri privind aprovizionarea cu energie, precum și la amenzi considerabile.

Posibila derogare ar urma să facă parte dintr-un pachet mai amplu de recomandări pe care Comisia Europeană intenționează să îl prezinte în luna iunie, înaintea unei reuniuni a liderilor UE. Recomandările ar trebui să ajute companiile să aplice regulile într-un mod „pragmatic”, fără a pune în pericol securitatea aprovizionării.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat recent că executivul european urmărește să se asigure că noile norme nu afectează livrările de energie. În același timp, ea a exclus ideea suspendării formale a aplicării regulamentului, solicitată de companiile petroliere și gaziere, afirmând că Bruxellesul „nu intenționează să redeschidă sau să modifice regulamentul privind metanul”, deoarece o astfel de decizie ar crea și mai multă incertitudine.

Organizațiile de mediu critică presiunile industriei combustibililor fosili și susțin că respectarea regulilor privind metanul poate contribui, pe termen lung, la consolidarea securității energetice. Metanul este un gaz cu efect de seră puternic, considerat unul dintre principalii factori ai încălzirii globale.

România

Pentru România, discuția de la Bruxelles are o miză directă. Țara este atât producător de gaze, prin companii precum Romgaz și OMV Petrom, cât și parte a pieței europene care depinde de stabilitatea fluxurilor de energie. O aplicare mai flexibilă a regulilor ar putea reduce presiunea administrativă și financiară asupra companiilor în perioada de tranziție, dar ar putea provoca reacții critice din partea organizațiilor de mediu.

Unul dintre cele mai importante proiecte vizate indirect de noul cadru este Neptun Deep, proiectul de gaze din Marea Neagră dezvoltat de OMV Petrom, ca operator, și Romgaz, fiecare cu o participație de 50%. Proiectul presupune investiții de până la 4 miliarde de euro, iar prima producție de gaze este estimată pentru 2027.

Un ceas cu o formă distorsionată, asimetrică, inspirat – cel puțin conform legendei – dintr-un accident de mașină, a devenit cel mai scump ceas de mână Cartier vândut vreodată la licitație. Prețul: aproape 2 milioane de dolari, obținut la Sotheby’s Hong Kong, potrivit CNN.

Modelul: Cartier Crash, un obiect care, la prima vedere, seamănă mai degrabă cu legendarul ceas care curge al lui Salvador Dalí decât cu o bijuterie de lux.

Povestea formei distorsionate pe care mulți o pun la îndoială

Legenda spune că totul a început în 1967, la Londra, când un client a adus la boutique-ul Cartier de pe New Bond Street un ceas distrus într-un accident de mașină. Căldura impactului topise carcasa ovală, iar Jean-Jacques Cartier – strănepotul fondatorului casei – ar fi fost atât de fascinat de forma rezultată încât a decis să o reproducă.

Puțini iau această poveste în serios, inclusiv Francesca Cartier Brickell, nepoata lui Jean-Jacques, care oferă o versiune mai prozaică în cartea sa din 2019, „The Cartiers”: designerul Rupert Emmerson ar fi ajustat pur și simplu un model existent, dându-și seama că o carcasă metalică putea arăta ca și cum ar fi fost implicată într-un accident prin „prinderea capetelor într-un punct și punerea unei îndoituri la mijloc.”

Adevărul nu prea contează, spune Benjamin Clymer, fondatorul platformei de profil Hodinkee. „Povestea care a fost perpetuată este pur și simplu atât de captivantă, atât de minunată, romantică și nebună. Și apoi numele – Cartier Crash, cu consoanele duble – pur și simplu sună.”

Un eșec inițial, acum o comoară

Ceasul nu a fost nicidecum un succes imediat. Una dintre cele mai mari vedete de cinema ale epocii, Stewart Granger, a fost printre primii cumpărători – și l-a returnat în decurs de o săptămână pentru că era „prea neobișnuit.” Forma neregulată complica și fabricarea: cifrele romane și acele în formă de sabie, semnătură a casei Cartier, erau dificil de citit pe un cadran asimetric.

„Primul ceas Crash mi-a cauzat multe bătăi de cap”, îl citează pe Jean-Jacques chiar Brickell.

Se crede că primul exemplar s-a vândut cu aproximativ 1.000 de dolari – echivalentul a circa 9.000 de dolari astăzi. Iar din prima serie de producție ar fi ieșit doar o duzină de exemplare.

Kanye West și pantalonii săi scurți l-a readus la lumină

Saltul în valoare a venit brusc și spectaculos.

În 2021, un Crash din 1970 s-a vândut cu peste un milion de dolari la Sotheby’s Geneva.

Mai puțin de un an mai târziu, un original din 1967 a doborât din nou recordul, ajungând la 1,65 milioane de dolari. Iar acum, modelul vândut în Hong Kong – unul dintre cele trei produse în 1987 – a dus ștacheta la aproape 2 milioane.

Tom Heap, specialist în ceasuri la Sotheby’s Londra, explică prețurile prin raritate extremă: deși Cartier nu face publice cifrele de producție, experții estimează că numărul total de exemplare se măsoară în sute, nu în mii – există în „cantități incomensurabil de mici.”

Raritatea singură nu explică însă explozia de interes din ultimii ani.

Clymer indică un moment precis: 2018, când Kanye West a apărut purtând un Crash în emisiunea specială a lui David Letterman pe Netflix.

„Îi dau meritul unde i se cuvine. Cred că Kanye West, purtând pantaloni scurți, a fost cel care l-a readus în atenția publicului.”

De atunci, modelul a devenit un accesoriu căutat și de alte vedete, printre care Timothée Chalamet și Kim Kardashian.

Și iată cum un ceas respins la debut ca fiind „prea neobișnuit” a ajuns, la aproape șase decenii distanță, cel mai valoros ceas Cartier vândut vreodată la licitație.

„Eu sunt bucuros că n-am ajuns idiotul util al PSD-ului, așa cum am mai enunțat săptămâna trecută. Însă, din păcate, sunt vinovatul de serviciu”, afirmă George Simion în cadrul emisiunii „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, găzduite de Gândul, făcând trimitere la discursul public din mai 2025. 

„În mai 2025 eram acuzat de toate relele de pe pământ printr-un aparat de propagandă foarte puternic, susținut din plămânii stipendiați puternic de diferite ONG-uri, trusturi de presă și o agentură destul de colorată. Și acum vedem același lucru. Nu ne mai speriem, nu ne mai înfricoșăm”, continuă președintele AUR. 

Simion a vorbit și despre relația AUR cu celelalte partide, subliniind că a menținut un dialog continuu pe diferite teme care se află pe agenda partidului. 

„Noi am dialogat în această perioadă complicată, în care să stai la aceeași masă și să vorbești lucruri cu cei care de principiu au girat, dacă nu au fost autorii loviturii de stat, e destul de complicat”, explică Simion. 

Cu toate acestea, liderul AUR a subliniat că partidul său a găsit puncte comune cu fiecare formațiune. 

„Noi am vorbit despre programul nostru, despre proiectul nostru. Vorbim despre oprirea înstrăinării activelor strategice, Cu PSD-ul. Da. În privința a 300 de parlamentari se pare că cel puțin cu USR-ul gândim la fel, dacă nu cu PNL-ul. În privința opririi finanțării partidelor politice, se pare că suntem singurii care vrem să le oprim total sau cu 95%. Ilie Bolojane a spus că 20% este suficient. În privința alegerii primarilor în două tururi, nu mai vrea nimeni acest lucru, pentru că se supără UDMR-ul”, spune Simion, adăugând: „Mai devreme sau mai târziu în acest an, eu cred că ajungem să ne atingem parte din obiectivele politice”. 

Reacția vine după ce formația din Voluntari a câștigat marți seară titlul național. CSO Voluntari s-a impus cu 3-1 în meciul al patrulea al finalei, disputat în Sala Polivalentă „Gabriela Szabo”, adjudecându-și seria cu 3-1 la general.

Oficialii clubului din Blaj au reclamat prezența a două panouri de baschet în sala din Voluntari, despre care au susținut că sunt la distanță mai mică decât se specifică în regulament. În plus, acestea împiedică execuția serviciilor și mingile înalte, afectând desfășurarea normală a jocului, potrivit clubului din Blaj, care a transmis luni, după a treia partidă a finalei, un comunicat oficial în acest sens, înainte de depune contestație la Federația Română de Volei.

La rândul său, CSO Voluntari a transmis miercuri, printr-un comunicat oficial, că gruparea din Blaj reprezintă „un club reper pentru voleiul românesc”, dar a criticat demersul făcut campioana din 2025.

„Astfel de reacții nu fac cinste unei foste mari campioane. Nu ați pierdut doar un trofeu. Ați umbrit un argint câștigat prin muncă de jucătoare și de stafful tehnic, care v-au reprezentat exemplar pe teren”, au transmis oficialii clubului din Voluntari.

„CSM Volei Alba Blaj este un club reper pentru voleiul românesc. În 15 ani de existență, a cucerit titluri, Cupe ale României și, nu o dată, a fost la un pas de a ridica trofee europene. Au început de jos, reprezentând ambițiile unei comunități de nici 20.000 de oameni”, au mai precizat cei de la Voluntari.

CSO Voluntari acuză clubul din Blaj că a uitat propriul parcurs și condițiile în care s-a dezvoltat

„Se pare că reprezentanții din Alba Blaj stau din ce în ce mai rău cu memoria. Și atunci merită să le fie reamintite câteva lucruri. La rândul lor, au început într-o sală mică, omologată de Federație cu cel puțin aceeași indulgență care se aplică și în alte cazuri. Sportul românesc este departe de a fi perfect, iar acest lucru necesită răbdare și înțelegere din partea tuturor. Blajul s-a bucurat din plin de omenia celor implicați în fenomen. Pentru că, uneori, atât FRV, cât și Dumnezeu preferă lemnul, spațiile mici și pasiunea autentică. Vorba cântecului”, se mai arată în comunicat.

CSO Voluntari a susținut că problemele reclamate acum nu au fost invocate atunci când adversara a câștigat meciuri importante în aceeași arenă.

„Această lipsă de memorie este cu atât mai îngrijorătoare cu cât problemele invocate acum — mergând până la solicitarea câștigării meciului la „masa verde” — nu au împiedicat cu nimic Blajul să celebreze victorii extraordinare, atât în finala de campionat de anul trecut, cât și în Cupa României, chiar în Sala de Sport Gabriela Szabo”, au mai spus reprezentanții clubului din Voluntari.

„Răutatea diluează aprecierea”

Clubul ilfovean a explicat și situația panourilor de baschet contestate de adversare.

„Coșurile acelea de baschet erau și atunci acolo. Construcția sălii nu a permis niciodată mutarea sau coborârea lor. Nu a existat nicio improvizație de moment, ci o realitate cunoscută”, potrivit comunicatului CSO Voluntari.

Oficialii din Voluntari au afirmat că ascensiunea echipei a transformat clubul într-un rival incomod pentru tradiționala formație din Blaj: „CSO Voluntari a muncit, a crescut și și-a depășit condiția, devenind — firesc — o amenințare pentru CSM Volei Alba Blaj. Iar, inevitabil, pe vechi îl sperie noul”.

În finalul mesajului, oficialii din Voluntari au acuzat lipsa fair-play-ului din partea rivalei.

„Răutatea diluează aprecierea, iar imaginea unui învins care nu știe să piardă umbrește strălucirea unei echipe care a fost cândva un simbol pentru voleiul românesc. Dintr-un model de „așa da”, riști să devii un exemplu de „așa nu”. Când alterezi valorile de bază pe care sportul le promovează — și pe care avem responsabilitatea să le transmitem comunităților, fanilor și copiilor care practică voleiul — nu mai ești un model. Nu mai ești un upgrade pentru fenomen. Devii o problemă. Iar într-un sistem sănătos, problemele se corectează”, se mai arată în poziția oficială a CSO Voluntari.

CSO Voluntari a cucerit al doilea titlu național din istoria secției feminine de volei feminin. Volei Alba Blaj are opt titluri naționale în palmares, ultimul obținut în 2025, într-o finală cu CSO Voluntari.

Miruță consideră că, potrivit Raportului Corpului de Control al ministrului Transporturilor, Mariana Miclăuș este direct răspunzătoare pentru mai multe nereguli descoperite la Metrorex.

Informații de context

Mariana Miclăuș este criticată pentru câteva acțiuni controversate, printre care acordarea de sporuri personalului administrativ și pentru că a calificat muncitori la locul de muncă, lucru care a ridicat semne de întrebare asupra profesionalismului angajaților Metrorex, dar și despre profesionalizarea managementului.

Miclăuș a fost criticată pentru „sporurile de subteran”, inclusiv pentru angajații din birouri,  argumentând că „toată lumea trebuie să meargă în subteran”.

În plus, Metrorex a rămas dependentă de subvenții și are pierderi constante și semnificative de bani (zeci, sute de milioane de lei anual).

„Noi susținem rezultatul alegerilor prezidențiale din 2024. Suntem printre puținii care nu s-au clintit”, spune Simion. 

Președintele AUR a mai declarat că  susține numirea lui Călin Georgescu într-o funcție a statului român, și că solicită oprirea acțiunilor juridice împotriva sa. 

„Am susținut o variantă inclusiv în Parlament, care ar duce la posibilitatea ca domnul Georgescu să nu mai fie hăituit prin aceste procese care par politice și să fie în funcții de conducere cum o parte din români își doresc”, a afirmat Simion, în cadrul emisiunii „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, găzduite de Gândul. 

Întrebat cum ar putea ajunge Călin Georgescu într-o funcție, și dacă ar putea să fie șeful unui eventual Guvern, liderul AUR a spus: „Modalitățile sunt diferite în funcție de cum va evolua această criză politică, această criză socială, această criză economică, care nu a fost creată de mine. Dacă există o majoritate în Parlament și în mod normal ar trebui să fie compusă această majoritate din partidele de pe locurile 1 și 2, dacă PSD-ul va renunța la a susține o himeră numită coaliție pro-europeană, orice este posibil”. 

De asemenea, Simion a lansat critic la adresa întârzierilor dosarului alegerilor anulate din 2024, promis de președintele Nicușor Dan. 

„Nicușor Dan a promis că vine cu un raport despre ambele alegerilor, iulie-august 2025, n-a venit nici acum, cunoaștem toții că asistăm la o șaradă, va veni la un moment dat. Este un om acuzat pe criterii politice. Nu credeam în 2026 că vom mai avea procese politice într-o țară care pretinde că este democratică”, spune președintele AUR. 

Emisiunea integrală poate fi urmărită aici:

Luni, 4 mai, de la ora 12:00, ProMotor publică pe canalul de YouTube ProMotor România un nou episod din seria „Podcast cu Prioritate”. Invitatul ediției este Adrian Răduță, unul dintre numele cunoscute din motocrosul românesc, sportiv și promotor activ al sporturilor cu motor pe două roți. Episodul este susținut de sponsorii Sanador și Vlad Cazino.

Într-o perioadă în care interesul pentru mobilitate alternativă, motociclism și sporturi extreme crește constant, dialogul moderat de Luci Popa aduce în prim-plan o disciplină spectaculoasă, dar adesea prea puțin înțeleasă de publicul larg. Adrian Răduță explică diferențele dintre motocros și enduro, dar și ce presupune, în realitate, pregătirea unui pilot.

Motocrosul, între adrenalină și disciplină

Invitatul vorbește despre cât de periculos este, de fapt, motocrosul și de ce disciplina, antrenamentul și respectarea regulilor reduc considerabil riscurile. În podcast sunt abordate și subiecte sensibile, precum accidentările, echipamentul de protecție sau costurile reale pentru un sezon competițional. Potrivit acestuia, participarea într-un campionat național poate însemna investiții de 25.000 până la 30.000 de euro anual, în funcție de nivelul sportivului.

Un alt punct important al discuției vizează copiii care vor să înceapă acest sport. Adrian Răduță explică de la ce vârstă pot urca cei mici pe motocicletă și cum sporturile cu motor pot contribui la educație, disciplină și reflexe utile pentru viitorii participanți la trafic.

România, tot mai prezentă în competițiile internaționale

Podcastul atinge și nivelul actual al motocrosului românesc, comparația cu Vestul Europei și provocările de dezvoltare ale acestui sport. Adrian Răduță vorbește despre noile generații de piloți, despre sportivii români prezenți în Campionatele Europene și despre rezultatele promițătoare obținute în ultimii ani.

Nu lipsesc nici poveștile despre circuitul din Otopeni, unul dintre reperele motocrosului local, construit în urmă cu peste două decenii și devenit loc de antrenament, competiții și formare pentru noi talente.

Noul episod „Podcast cu Prioritate” promite o conversație sinceră, informativă și spectaculoasă despre pasiune, performanță și sacrificiile din spatele unui sport care se vede spectaculos de pe margine, dar se trăiește intens pe traseu.

Episodul va fi disponibil pe canalul oficial de YouTube ProMotor România, acolo unde publicul poate urmări integral una dintre cele mai interesante discuții recente despre motocros și motorsportul românesc.

„Victorie pentru sport! Populismul extremiștilor de la AUR a fost demontat!”, a transmis fostul ministru al Sportului, Ionuț Stroe.

„CCR a stabilit cu un vot de 8 la 1 că legea care introducea discriminări pe criterii de cetățenie în competițiile sportive este neconstituțională, punând astfel capăt unei inițiative populiste a AUR care ar fi slăbit campionatele și ar fi făcut mai mult rău exact cluburilor românești pe care pretindea că le protejează”, a arătat liberalul.

Parlamentarul a amintit că s-a opus proiectului și că a transmis președintelui Nicușor Dan un memoriu prin care a cerut sesizarea CCR.

„Am votat împotriva acestei legi în Parlament și i-am trimis Președintelui Nicușor Dan un memoriu semnat de multe cluburi importante din sportul românesc prin care i-am cerut acestuia să sesizeze CCR. M-am alăturat demersului Președintelui printr-un memoriu ‘amicus curiae’ transmis CCR”, a precizat Stroe.

În opinia deputatului PNL, politica nu trebuie să intervină în selecția sportivilor, iar singurul criteriu legitim în alcătuirea echipelor este valoarea sportivă.

„Politicul nu are ce căuta în sport și în vestiarele echipelor. Singurul criteriu după care se construiesc echipele în sport este valoarea, iar asta se face printr-o competiție reală, nu prin cote stabilite populist de politicieni prin legi. Avem nevoie de cluburi și campionate românești puternice și competitive. Jucătorii români vor crește în valoare prin investiții în sport, prin pregătire temeinică, prin academii performante, prin sprijin financiar și logistic din partea statului, nu prin texte de lege”, a mai transmis Ionuț Stroe.

Acesta a adăugat că decizia CCR menține România conectată la principiile europene.

„Sportul românesc rămâne conectat la principiile europene de funcționare. Decizia CCR menține România în linie cu regulile europene ale sportului: competiții deschise, corecte și fără discriminări pe criterii de cetățenie”, a încheiat fostul ministru al Sportului.