Lucrările au loc în zona Steinach am Brenner, un sat alpin din Tirol, transformat într-un imens șantier european. Proiectul este considerat unul strategic pentru transportul feroviar continental și va conecta nordul și sudul Europei printr-o rută modernă și rapidă, scrie Euronews.

Tunelul Brenner dintre Austria și Italia va avea o lungime totală de aproximativ 64 de kilometri, devenind astfel cea mai lungă linie de cale ferată subterană din lume. Structura face parte din coridorul feroviar transeuropean care va facilita transportul de persoane și mărfuri între mai multe state europene.

Utilaje gigantice sapă prin masivul muntos

Construcția tunelului Brenner dintre Austria și Italia implică utilizarea unor utilaje uriașe, capabile să foreze prin rocă dură și să creeze galerii subterane de mari dimensiuni. Pe șantier sunt folosite opt utilaje de forare produse de compania germană Herrenknecht, lider mondial în industria echipamentelor pentru săpat tuneluri.

Aceste mașinării impresionante dezvoltă aproximativ 6.000 de cai putere și pot atinge aproape 20 de metri înălțime, având sute de metri lungime. Rolul lor este esențial pentru avansarea lucrărilor într-un teren dificil, aflat sub masivul alpin.

Managerul de proiect, Sebastian Reimann, a declarat că proiectul reprezintă o colaborare europeană fără precedent și un simbol al cooperării dintre statele membre. Potrivit acestuia, tunelul Brenner dintre Austria și Italia este rezultatul muncii desfășurate de companii și specialiști proveniți din 11 țări europene.

Investiție strategică pentru transportul european

Tunelul Brenner dintre Austria și Italia este considerat un punct central al infrastructurii feroviare europene. Odată finalizat, acesta va reduce timpul de transport între regiunile nordice și sudice ale continentului și va contribui la diminuarea traficului rutier prin Alpi.

Autoritățile și specialiștii din domeniul transporturilor estimează că noua rută feroviară va avea un impact important asupra logisticii europene. Prin mutarea unei părți semnificative a transportului de marfă de pe șosele pe calea ferată, proiectul va contribui la reducerea emisiilor de carbon și la protejarea mediului.

Totodată, tunelul Brenner dintre Austria și Italia este privit ca o investiție strategică pentru dezvoltarea economică a regiunilor traversate. Legătura feroviară rapidă va facilita schimburile comerciale și mobilitatea între statele europene.

Presiunea concurenței asiatice asupra industriei europene

Reprezentanții companiei Herrenknecht au atras atenția asupra competiției tot mai puternice venite din partea producătorilor asiatici. Potrivit acestora, diferențele salariale și costurile reduse ale materiilor prime din China pun presiune pe companiile europene.

Industria utilajelor de construcții susține că utilizarea companiilor europene în proiecte realizate în Europa este esențială pentru menținerea competitivității economice. Oficialii companiei afirmă că diferențele de cost dintre Europa și Asia pot afecta dezvoltarea industriei locale.

Fostul secretar general al Guvernului, Radu Oprea, a lansat acuzații dure la adresa lui Dragoș Pîslaru, afirmând că acesta ar fi transmis informații incomplete sau eronate premierului Ilie Bolojan în legătură cu implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Declarațiile vizează în special raportarea privind vizita de la Bruxelles și situația cererii de plată numărul 3 din PNRR.

Acuzații privind raportul transmis de la Bruxelles

Radu Oprea susține că raportul de deplasare transmis după întoarcerea de la Bruxelles nu ar fi reflectat riscurile reale privind fondurile europene.

„Dragoș Pîslaru la întoarcerea de la Bruxelles a transmis un raport de deplasare. Un raport în care îl dezinformează pe premierul Bolojan. Nu spune nimic despre niciun risc de a pierde bani din cererea de plată numărul 3”, scrie pe Facebook Radu Oprea.

Acesta afirmă că documentul ar fi evidențiat în principal aspecte pozitive legate de negociere, fără a menționa eventualele pierderi financiare.

Disputa privind fondurile din PNRR

În centrul disputei se află implementarea unor jaloane din cadrul PNRR, inclusiv cel legat de AMEPIP, unde România ar fi pierdut aproximativ 200 de milioane de euro, potrivit lui Oprea.

Acesta a amintit că anterior erau prezentate progrese în domeniul guvernanței corporative:

„Progresele înregistrate în domeniul guvernanței corporative, concretizate în operaționalizarea AMEPIP, adoptarea legislației privind companiile de stat și elaborarea tabloului de bord de monitorizare a indicatorilor de performanță au fost recunoscute de echipa Comisiei Europene drept pași semnificativi în direcția corectă”.

Cu toate acestea, fostul oficial susține că evaluarea Comisiei Europene ar fi indicat ulterior probleme de funcționare.

Critici privind echipa de negociere

Radu Oprea a mai afirmat că schimbările din echipa de negociere cu Comisia Europeană ar fi afectat rezultatele României în cadrul PNRR.

El susține că profesioniști din Secretariatul General al Guvernului ar fi fost îndepărtați din procesul de negociere.

„Aroganța unui om ne costă pe toți… a îndepărtat din echipa de negociere cu Comisia profesioniștii din Secretariatul General al Guvernului”, adaugă Oprea.

Disputa privind meritul pentru fondurile primite

În același context, Radu Oprea afirmă că o parte din fondurile primite pe jalonul AMEPIP, în valoare de 132 milioane de euro, ar fi fost rezultatul activității echipei tehnice din SGG.

„Cele 132 milioane euro primite pe jalonul AMEPIP sunt urmare numirii conducerii actuale, printr-o selecție corectă și transparentă, rezultat la care Dragoș Pîslaru sau Oana Gheorghiu nu au avut nicio contribuție. Meritul este al colegilor din SGG și într-o oarecare măsură și al meu”, încheie Oprea.

Totuși, analiștii avertizează că retragerea trupelor SUA din Germania poate semnala o schimbare majoră în relația transatlantică și poate genera consecințe importante asupra securității și economiei europene, scrie Wall Street Journal.

Potrivit oficialilor americani, retragerea unei brigăzi din Germania va avea loc în următoarele șase până la douăsprezece luni.

Germania găzduiește aproximativ 36.000 de militari americani, fiind una dintre cele mai importante baze strategice ale SUA în Europa. Baza Aeriană Ramstein, situată în sudul Germaniei, joacă un rol esențial în operațiunile logistice și militare desfășurate de Statele Unite în Orientul Mijlociu și în alte regiuni sensibile.

Blocajul privind rachetele strategice

Pe lângă retragerea militarilor, o altă preocupare majoră pentru liderii europeni este decizia Washingtonului de a nu mai desfășura în Germania rachete de croazieră Tomahawk și sisteme hipersonice Dark Eagle. Aceste arme erau prevăzute într-un acord semnat în 2024 și aveau rolul de a consolida capacitatea NATO de descurajare în fața Rusiei.

Analiștii susțin că retragerea trupelor SUA din Germania, împreună cu anularea desfășurării acestor sisteme militare, poate crea o vulnerabilitate strategică pentru Europa. Potrivit experților germani în securitate, continentul nu dispune încă de capacități similare dezvoltate independent.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că Europa trebuie să investească accelerat în apărare pentru a compensa eventualele goluri create de reducerea sprijinului american. Germania și-a propus deja să dezvolte cea mai puternică armată convențională din Europa până în anul 2029.

Impactul economic asupra Europei

Retragerea trupelor SUA din Germania are implicații nu doar militare, ci și economice. Relațiile comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană au devenit tot mai tensionate după introducerea unor tarife comerciale suplimentare pentru mașinile europene.

Industria auto germană, considerată motorul economiei țării, este afectată de majorarea tarifelor pentru exporturile către piața americană. Creșterea taxelor vamale pentru automobilele europene pune presiune pe producătorii germani, deja afectați de costurile ridicate ale energiei și de scăderea cererii externe.

În plus, conflictul din Iran și creșterea prețurilor la energie complică perspectivele economice ale Germaniei. Estimările privind creșterea economică au fost revizuite în scădere, iar guvernul german întâmpină dificultăți în susținerea noilor programe de investiții militare.

Retragerea trupelor SUA din Germania schimbă echilibrul strategic european

Experții în securitate consideră că retragerea trupelor SUA din Germania poate reprezenta mai mult decât o simplă reducere militară. Decizia este interpretată ca un semnal privind reorientarea priorităților geopolitice ale Washingtonului și o posibilă diminuare a angajamentului american față de Europa.

În acest context, liderii europeni sunt obligați să accelereze investițiile în apărare și să își dezvolte propriile capacități strategice. Germania și Franța au început deja discuții privind extinderea cooperării militare și consolidarea unei umbrele europene de securitate.

Pentru Europa, retragerea trupelor SUA din Germania deschide o perioadă de incertitudine, în care securitatea și stabilitatea economică depind tot mai mult de capacitatea statelor europene de a acționa independent.

„Dacă măcar o singură persoană în plus reușește să acceseze internetul, consider că este un succes și că merită efortul”, spune Sahand.

Bărbatul iranian este vizibil neliniștit în timp ce vorbește cu BBC din afara Iranului, explicând cu atenție cum face parte dintr-o rețea clandestină care introduce ilegal în țară tehnologia de internet prin satelit – care este interzisă în Iran.

Sahand, al cărui nume a fost schimbat, se teme pentru membrii familiei și pentru alte persoane de contact din țară. „Dacă aș fi identificat de regimul iranian, s-ar putea ca cei cu care țin legătura în Iran să plătească prețul”, spune el.

De mai bine de două luni, Iranul se află în întuneric digital, întrucât guvernul menține una dintre cele mai îndelungate întreruperi naționale de internet înregistrate vreodată la nivel mondial.

Blocajul actual a început după ce SUA și Israelul au lansat atacuri aeriene pe 28 februarie. Înainte de aceasta, accesul la internet fusese parțial restabilit pentru doar o lună, în urma unei întreruperi digitale anterioare din ianuarie, impusă în timpul unei represiuni mortale a regimului asupra protestelor naționale.

Starlink ca soluție de ocolire

Oficialii spun că guvernul a oprit internetul în timpul războiului din motive de securitate, sugerând că scopul este de a preveni supravegherea, spionajul și atacurile cibernetice.

Dispozitivele Starlink pe care Sahand le trimite în Iran sunt una dintre cele mai fiabile modalități de a ocoli blocajul. Terminalele albe, plate, asociate cu routere, oferă acces la internet prin conectarea la o rețea de sateliți deținută de compania SpaceX a lui Elon Musk, permițând utilizatorilor să ocolească complet internetul intern din Iran, care este strict controlat.

Potrivit lui Sahand, mai multe persoane se pot conecta la fiecare terminal în același timp.

El spune că el și alții din rețea le cumpără și „le introduc ilegal peste granițe” într-o „operațiune foarte complexă”, deși refuză să ofere detalii.

Sahand spune că a trimis o duzină în Iran din ianuarie și că „căutăm activ alte modalități de a mai introduce ilegal”.

Estimări și rețele existente

Organizația pentru drepturile omului Witness a estimat în ianuarie că există cel puțin 50.000 de terminale Starlink în Iran. Activiștii spun că este probabil ca numărul să fi crescut.

Anul trecut, guvernul iranian a adoptat o lege care pedepsește utilizarea, cumpărarea sau vânzarea dispozitivelor Starlink cu până la doi ani de închisoare. Pedeapsa cu închisoarea pentru distribuirea sau importul a mai mult de 10 dispozitive poate ajunge până la 10 ani.

Mass-media afiliată statului a raportat multiple cazuri de persoane arestate pentru vânzarea și cumpărarea de terminale Starlink, inclusiv patru persoane – dintre care două cetățeni străini – arestate luna trecută pentru „importul de echipamente de internet prin satelit”. De asemenea, s-a raportat că unele dintre arestări includ acuzații de deținere de arme ilegale și de transmitere de informații către inamic.

Cu toate acestea, piața pentru aceste terminale din Iran continuă să funcționeze, inclusiv prin intermediul unui canal public Telegram în limba persană numit NasNet.

„Sistem pe niveluri” al internetului

Configurația actuală a internetului din Iran a fost descrisă ca un „sistem pe niveluri”.

Toți iranienii au acces la o rețea internă controlată de stat, pe care funcționează servicii precum cele bancare, de transport și de livrare a mâncării, precum și mass-media de stat.

Înainte de întreruperile de internet, iranienii puteau accesa și internetul global. Însă multe site-uri și servicii, precum Instagram, Telegram, YouTube și WhatsApp, erau blocate, iar guvernul a stabilit prețuri mai mari pentru accesul la acestea decât pentru rețeaua internă.

În prezent, în contextul blocării accesului la internet, doar câțiva oficiali selectați și alte persoane, inclusiv jurnaliști care lucrează pentru mass-media de stat, beneficiază de acces nelimitat la internet folosind așa-numitele „cartele SIM albe”.

Acum, pe măsură ce autoritățile vânează din ce în ce mai intens terminalele Starlink, Sahand și rețeaua sa sfătuiesc utilizatorii să folosească VPN-uri împreună cu tehnologia satelitară pentru a rămâne incognito. Dar mulți oameni nu își pot permite acest lucru, mai ales într-o perioadă de criză economică.

„Regimul iranian a demonstrat că, în timpul unei blocări, poate ucide”, spune Sahand, „Este extrem de important ca iranienii să poată prezenta imaginea reală a situației de pe teren”.

El spune că cei care se înscriu voluntar pentru a ajuta la contrabandă „sunt conștienți de risc”. Dar adaugă că „este o luptă” și „simțim că, într-un fel, trebuie să intervenim și să ajutăm”.

Cadavrul fetiței, identificată doar ca Kumanjayi Little Baby din motive culturale, a fost descoperit joi, după câteva zile de căutări intense ale poliției, potrivit BBC.

Jefferson Lewis, în vârstă de 47 de ani, a fost acuzat de uciderea ei sâmbătă seara și urmează să compară marți în fața unui tribunal din Darwin.

Cinci persoane au fost arestate în urma revoltelor violente din Alice Springs, declanșate de moartea copilului.

Comisarul poliției din Teritoriul de Nord, Martin Dole, a anunțat acuzațiile împotriva lui Lewis duminică dimineață.

„Aceasta rămâne o chestiune profund dureroasă și gândurile noastre sunt alături de familia lui Kumanjayi, de cei dragi și de întreaga comunitate care a fost profund afectată de aceste evenimente”, a spus el.

Dole a cerut comunității să respecte procesul judiciar.

Se pare că Lewis a fost atacat în orașul din centrul Australiei înainte de a fi arestat joi.

Cazul a stârnit proteste violente

Revoltele violente din fața spitalului din Alice Springs, unde era tratat pentru leziuni, au determinat poliția să-l transfere în orașul Darwin, situat la aproximativ 1.500 km nord de oraș.

Imaginile video arată zeci de persoane adunate în fața spitalului din oraș joi seara, unele aruncând cu obiecte, iar poliția folosind gaze lacrimogene.

De asemenea, protestatarii sunt văzuți atacând vehiculele poliției, cel puțin o dubă părând să fi fost incendiată.

Dole a calificat revoltele drept „dezgustătoare” și „abominabile”.

Poliția a difuzat alte imagini care par să arate mulțimi care năvălesc într-o benzinărie din apropierea spitalului și care iau produse de pe rafturi înainte de a pleca în grabă.

„Comportament criminal, pur și simplu”

Înainte de publicarea imaginilor, Dole a declarat reporterilor: „Ceea ce veți vedea în aceste imagini nu sunt oameni care își exprimă durerea în legătură cu moartea bebelușului Kumanjayi. Ceea ce veți vedea este un comportament criminal, pur și simplu”, a spus comisarul.

Poliția a transmis că pagubele materiale și bunurile furate de la o benzinărie și un supermarket sunt estimate la peste 180.000 de dolari australieni.

Postul național de televiziune al Australiei, ABC, a relatat că unii dintre cei din mulțimea adunată în fața spitalului au strigat că Lewis trebuie să suporte „răzbunarea” și au acuzat poliția că îl protejează.

„Răzbunarea” este un termen care se referă la pedeapsa tradițională prevăzută de dreptul cutumiar al aborigenilor din Australia Centrală – aplicată de obicei de bătrânii comunității pentru a încerca să restabilească armonia între familiile și grupurile indigene.

Kumanjayi Little Baby a dispărut sâmbăta trecută, după ce a fost pusă la culcare într-o tabără aborigenă din apropierea orașului Alice Springs, chiar înainte de miezul nopții.

Micul pod din lemn traversează pârâul îngust Arroyo Abrilongo, care reprezintă granița naturală între Portugalia și Spania, potrivit Express.

Pentru a identifica cele două țări, capătul portughez al podului are un marcaj de piatră cu litera „P”, în timp ce marcajul de piatră de pe partea spaniolă are inscripționată litera „E” (de la España).

Deoarece Spania și Portugalia se află în fusuri orare diferite, traversarea îți oferă o formă unică de călătorie în timp. Trecând dintr-o țară în alta în doar câteva secunde, vei vedea cum ceasul tău se schimbă cu o oră întreagă.

Această traversare modestă leagă satul spaniol La Codosera din sud de El Marco din Portugalia.

Potrivit Fascinating Spain, această mică trecere a fost construită de locuitorii din zonă cu secole în urmă. Inițial, podul nu era altceva decât o serie de scânduri simple de lemn pentru a traversa cursul de apă îngust, dar, cu finanțare din partea UE, a fost reconstruit în 2008.

Muncitori atât din Spania, cât și din Portugalia au lucrat la această infrastructură și, având în vedere dimensiunile sale reduse, doar pietonii, nu și mașinile, îl pot traversa. Bicicletele, însă, sunt încă permise.

Podul a fost ignorat de multe clasamente, care acordă adesea titlul de „cel mai scurt” unui pod care traversează granița dintre Statele Unite și Canada pe insula Zavikon. Cu toate acestea, podul dintre Portugalia și Spania este cu cel puțin 4 metri mai scurt decât omologul său nord-american, motiv pentru care se află în fruntea clasamentului.

Studiile anterioare au identificat o serie de factori de risc modificabili pentru demență, dar modificarea acestora după ce neurodegenerarea a început nu ajută prea mult, ceea ce îi încurajează pe cercetători să se îndrepte către primele momente ale vieții pentru a identifica acțiuni care ar putea face diferența într-o zi, arată Science Alert.

Un studiu realizat în 2023 a identificat o serie de factori legați de naștere asociați cu un risc ușor crescut de demență pe parcursul vieții.

În timp ce unii, cum ar fi împărțirea uterului cu un geamăn, sunt în afara controlului oricui, alții – cum ar fi un interval mai scurt între nașteri și sarcina după vârsta de 35 de ani – pot influența deciziile părinților.

Un alt studiu publicat la sfârșitul anului 2024 a examinat factorii de risc în rândul adulților tineri cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani.

O echipă condusă de Global Brain Health Institute (GBHI) din Irlanda a convocat un grup de experți din 15 țări pentru a contribui la elaborarea unui plan pe tot parcursul vieții menit să îmbunătățească sănătatea creierului.

Dintre factorii de risc identificați de cercetători, unii sunt legați de stilul de viață, inclusiv consumul excesiv de alcool, fumatul, inactivitatea fizică și izolarea socială.

Alții sunt de natură ambientală, cum ar fi expunerea la poluare, leziunile cerebrale traumatice, pierderea auzului sau a vederii sau un nivel scăzut de educație. Iar alții, precum obezitatea, diabetul, hipertensiunea, colesterolul LDL și depresia, sunt probleme de sănătate care pot apărea din alegerile legate de stilul de viață.

Ce spun cercetătorii

În cele din urmă, cercetătorii sugerează că mulți dintre factorii de risc reprezintă măsuri pe care le-am putea lua pentru a ne ajuta să reducem riscul de a dezvolta demență, care poate începe să crească mult mai devreme în viața noastră decât își dau seama mulți oameni.

„Ar putea rădăcinile demenței să se întindă până în copilărie sau chiar în perioada de sugar? Dovezi din ce în ce mai numeroase sugerează că da, și că expunerea la factori de risc în primul deceniu de viață (sau chiar în perioada prenatală) poate avea implicații pe tot parcursul vieții asupra riscului de demență”, a explicat echipa într-un articol publicat anul trecut în The Conversation.

Un alt semnal potențial îl reprezintă dovezile de leziuni cerebrale sau anomalii apărute la vârste mai înaintate, care pot avea legătură cu incidente sau comportamente din tinerețe.

„Vom reduce efectivele mult mai mult și reducem mult mai mult de 5.000”, le-a declarat președintele Statelor Unite jurnaliștilor din West Palm Beach, Florida, în timp ce se pregătea să urce în avion, potrivit LeFigaro.

Reducerea efectivelor americane, anunțată vineri de Pentagon, este preconizată în „următoarele șase până la douăsprezece luni” și reprezintă aproximativ 15% din cei 36.000 de soldați staționați în Germania, unde prezența acestora joacă un rol crucial pentru securitate și pentru economia locală.

Donald Trump a făcut acest anunț care vizează un stat aliat din NATO după ce cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni că „americanii (în mod clar) nu aveau nicio strategie” în Iran și că Teheranul a „umilit” cea mai mare putere a lumii.

„Semnal greșit transmis lui Vladimir Putin”

În termeni mai generali, președintele american își acuză aliații europeni tradiționali de lipsă de sprijin în ofensiva lansată la sfârșitul lunii februarie împotriva Republicii Islamice, alături de Israel.

De asemenea, el le-a cerut de mult timp să își întărească apărarea, acuzându-i de o dependență excesivă de protecția militară americană.

În Statele Unite, cei doi președinți republicani ai comisiilor parlamentare pentru forțele armate din Camera Reprezentanților și Senat, aflați totuși în tabăra lui Donald Trump, s-au declarat „foarte îngrijorați” de decizie și de „semnalul prost transmis lui Vladimir Putin”.

„Chiar dacă aliații se îndreaptă spre un nivel al cheltuielilor de apărare de 5% din PIB, realizarea acestor investiții va necesita timp.

Reducerea în mod absurd a prezenței SUA în Europa înainte ca aceste mijloace să fie pe deplin operaționale riscă să slăbească descurajarea”, au declarat Mike Rogers și Roger Wicker într-un comunicat.

„Faptul că trupele Statelor Unite se retrag din Europa și din Germania era de așteptat”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, într-un comentariu pentru AFP.

„Noi, europenii, trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru securitatea noastră”, a adăugat el.

„Vă voi informa mai târziu despre asta”, a spus el înainte de a urca la bordul avionului Air Force One, adăugând că „îmi vor prezenta textul chiar acum”, potrivit AP.

La scurt timp după ce a vorbit cu reporterii, Trump a postat pe rețelele de socializare despre noua propunere, spunând că „nu-și poate imagina că ar fi acceptabilă, având în vedere că încă nu au plătit un preț suficient de mare pentru ceea ce au făcut umanității și lumii în ultimii 47 de ani”.

Două agenții de știri iraniene semi-oficiale, Tasnim și Fars, considerate a fi apropiate de Garda Revoluționară paramilitară a Iranului, au transmis că Iranul a trimis o propunere în 14 puncte prin intermediul Pakistanului, ca răspuns la o propunere americană în nouă puncte.

Pakistanul a găzduit negocierile anterioare dintre Iran și Statele Unite.

Trump a respins o propunere iraniană anterioară în această săptămână. Cu toate acestea, discuțiile au continuat, iar armistițiul de trei săptămâni pare să se mențină.

Președintele SUA a lansat, de asemenea, un nou plan de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, la gura Golfului Persic, pe unde trece de obicei aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale.

O oră mai târziu, jurnaliștii de la Kyiv Independent aflați la fața locului au raportat că sistemele de apărare aeriană erau active deasupra orașului.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a semnalat explozii și a îndemnat locuitorii să se adăpostească. Atacurile sunt în curs de desfășurare, iar informațiile despre victime și pagube nu au fost încă raportate.

Grupurile de monitorizare au raportat că până la 30 de drone zburau spre Kiev, deși aceste rapoarte nu au putut fi verificate la momentul publicării.

Pompierii au stins incendii în trei case și într-o clădire rezidențială cu două etaje, flăcările extinzându-se la două clădiri adiacente, a raportat Serviciul de Urgență al Statului.

Nu au fost raportate victime în urma incendiilor.

Atacul asupra Kievului vine la o zi după ce Rusia a efectuat un rar atac masiv cu drone în timpul zilei pe teritoriul Ucrainei, vineri, rănind cel puțin 12 persoane în orașul Ternopil din vestul țării.

Orașul se află departe de linia frontului, la aproximativ 130 de kilometri de granița cu Polonia.

Zeci de drone de tip Shahed au atacat Ternopil, provocând pagube întreprinderilor locale și infrastructurii, au declarat autoritățile.

Rusia a intensificat atacurile aeriene în masă împotriva orașelor ucrainene în 2026, ceea ce a dus la o creștere a numărului de victime civile.

Ministrul de externe Andrii Sibiha a declarat pe 18 aprilie că Rusia intenționează să efectueze șapte atacuri cu drone și rachete la scară largă împotriva Ucrainei pe lună.