Petare, Caracas: un oraș în interiorul orașului

Considerat unul dintre cele mai mari cartiere marginale din America Latină, Petare este controlat de bande înarmate. Poliția intră cu prudență. Turistul neavizat nu ar trebui să intre deloc. Priveliștea căsuțelor îngrămădite pe deal arată bine pe Google Images.

Nyanga, Cape Town: capitala crimelor din Africa de Sud

Cape Town oferă pinguini, podgorii și Table Mountain. La câțiva kilometri distanță, Nyanga deține de ani de zile titlul de „capitala crimelor” din Africa de Sud. Furturile de mașini se fac cu arme de calibru mare, nu cu rugăminți. Un drum greșit la ieșirea din aeroport te poate aduce aici.

Tepito, Ciudad de Mexico: cartierul care funcționează după propriile reguli

„Barrio Bravo” are o identitate culturală puternică și boxeri legendari. Are și cel mai mare supermarket ilegal din capitală. Linia dintre comerțul informal și crima organizată este invizibilă. Pantofii de imitație nu merită riscul.

Scampia, Napoli: Gomorra nu este doar un serial

Velele uriașe de beton din Scampia au devenit fortăreața Camorrei. Napoli trăiește o renaștere turistică, dar Scampia rămâne o rană deschisă. Prezența străinilor este monitorizată de la fiecare colț de stradă. Quartieri Spagnoli oferă haos autentic, dar cu poliție.

West Point, Monrovia: criză umanitară, nu destinație turistică

Unul dintre cele mai dense și mai insalubre cartiere marginale din lume. Eroziunea costieră mănâncă casele, criminalitatea devorează speranța. Nu există turism romantic aici. Este un loc care are nevoie de ajutor, nu de voyeuri cu aparate foto.

Skid Row, Los Angeles: visul american suspendat

La câteva străzi de Hollywood, cincizeci de blocuri adăpostesc una dintre cele mai mari comunități de oameni fără adăpost din SUA. Fentanilul și criza de sănătate mintală transformă zona într-un teritoriu distopic. Mulți turiști care caută Arts District ajung aici fără să vrea.

În 2026, a fi un călător inteligent înseamnă să știi și unde să nu mergi.

Locurile din clasa business și clasa întâi generează emisii de până la cinci ori mai mari față de locurile din clasa economică, conform datelor IATA. Reconfigurarea aeronavelor cu doar clasa economică ar permite transportarea mai multor pasageri pe același zbor. Emisiile ar scădea cu 22 până la 57%, potrivit studiului, scrie Euronews.

Cercetarea, publicată în revista Nature Communications Earth & Environment, a analizat peste 27 de milioane de zboruri comerciale în 2023. Studiul a acoperit 26.000 de perechi de orașe și aproape 3,5 miliarde de pasageri. În medie, aviația civilă globală a emis 84,4 grame de CO2 per pasager pe kilometru parcurs.

Avioanele goale agravează criza climatică

În 2023, rata medie de ocupare a aeronavelor era de doar 79%. Unele zboruri au decolat cu numai 20% din locuri ocupate. Dacă rata de ocupare ar ajunge la 95%, emisiile ar scădea cu încă 16%.

Înlocuirea aeronavelor vechi cu modele noi ar reduce consumul de combustibil cu 25-28%. Cele mai eficiente modele — Boeing 787-9 și Airbus A321neo — emit 60 de grame de CO2 pe pasager-kilometru. Cele mai puțin eficiente ajung la 360 de grame pe același indicator.

O reducere de 11% este posibilă imediat

Companiile aeriene ar putea reduce emisiile cu 11% chiar acum, fără investiții majore. Este suficient să folosească aeronavele cele mai eficiente pe rutele unde acestea sunt deja disponibile. Cele trei măsuri combinate — eliminarea claselor premium, creșterea ocupării și înnoirea flotelor — ar reduce emisiile globale cu 50 până la 75%.

SUA rămân cel mai mare poluator din aviație, cu 144,6 milioane de tone de CO2 în 2023, urmate de China și Regatul Unit. Transportul aerian este responsabil în prezent pentru aproximativ 4% din emisiile globale provocate de om.

ULTIMA ORĂ: Iranul își închide întregul spațiu aerian

Un oficial israelian declară că sunt în curs de desfășurare pregătiri pentru primele patru zile de atacuri comune intense, adăugând că Teheranul „nu va arăta la fel a doua zi”, conform N12.

UPDATE 2: Fum gros în Teheran

Conform NYTimes, un fum gros se ridică din districtul din Teheran unde locuiește în mod normal liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, potrivit ziarului iranian Shargh.

Locuitorii din Teheran au raportat, de asemenea, că au văzut fum ridicându-se din district, unde se află și palatul prezidențial și Consiliul Național de Securitate.

Al Jazeera transmite că ayatollahul Ali Khamenei nu se află în capitală. A fost transportat către o locație necunoscută din țară.

SUA au lansat atacuri asupra Iranului

Potrivit New York Times, care citează un oficial american, SUA au lansat atacuri asupra Iranului.

Associated Press raportează, de asemenea, că SUA participă la atacurile Israelului împotriva Iranului.

Un oficial israelian din domeniul apărării a declarat agenției de știri Reuters că operațiunea de dimineață a fost coordonată cu SUA.

UPDATE Explozii auzite în Teheran

Trei explozii masive au fost auzite în centrul Teheranului, potrivit agenției de știri semioficiale iraniene Fars.

Primele rapoarte israeliene arată că ar fi vorba despre o tentativă de asasinat asupra președintelui iranian Masoud Pezeshkian.

Noi explozii auzite la Teheran, al doilea val de atacuri aeriene israeliene este în curs de desfășurare.

„Acesta va fi un atac comun israeliano-american”, anunță postul de televiziune de stat, Kann.

Știrea inițială

Anunțul a fost făcut în timp ce un nor gros de fum se ridica din centrul capitalei iraniene, Tehran, notează AP.

Televiziunea de stat iraniană a confirmat producerea exploziei, fără a oferi detalii suplimentare.

În același timp, sirenele de alarmă au răsunat în mai multe zone din Israel.

Armata israeliană a precizat că alerta preventivă a fost emisă „pentru a pregăti populația pentru posibilitatea lansării de rachete către statul Israel”.

Inițial, martori au relatat despre o explozie în Teheran, fără un comentariu imediat din partea autorităților iraniene.

Incidentul are loc pe fondul tensiunilor ridicate dintre Iran și Statele Unite ale Americii privind programul nuclear al Teheranului.

Situl se numește Las Gobas, iar cercetările recente au scos la lumină detalii care schimbă imaginea despre viața din Evul Mediu. Un studiu publicat în revista Science Advances, prezentat de Futura-Sciences, descrie o societate mică și retrasă, „măcinată de boli și erodată de consangvinitate și violență” – o societate afectată profund de maladii, legături de rudenie apropiate și episoade de agresivitate.

Secretele genomului

Arheologii au analizat genomurile a 33 de indivizi, pe baza a 48 de fragmente scheletice. Iar concluzia a fost clară: situl a fost locuit între secolele VII și XI. Dintre persoanele identificate, 22 erau bărbați și 11 femei.

Studiile genetice arată un grad ridicat de înrudire între indivizi, ceea ce sugerează că membrii comunității proveneau din același nucleu familial extins și că mariajul avea loc frecvent între rude apropiate.

Viața în aceste grote nu era doar izolată, ci și dură. Analizele indică prezența unor boli infecțioase grave, inclusiv variola, ceea ce demonstrează că nici comunitățile retrase nu erau ferite de epidemiile medievale. Deși trăiau departe de marile centre urbane precum Toledo sau Barcelona, pericolele nu ocoleau aceste grote.

Izolați în Peninsula Iberică

Odată cu migrațiile și transformările politice din Europa de Vest, Spania a traversat numeroase schimbări demografice în Evul Mediu. De la trupele romane la războinicii vizigoți, apoi la cuceritorii arabi și la recucerirea treptată a teritoriilor de către regatele creștine, teritoriul spaniol a cunoscut o istorie marcată de succesiuni de populații și puteri.

„Las Gobas este unul dintre exemplele care demonstrează că anumite societăți adoptau un mod de viață autarhic”, explică cercetătorii, sugerând că oamenii de aici au ales sau poate au fost constrânși să trăiască aproape complet separați de restul lumii.

De la sat la necropolă

După secolul al XI-lea, locul a fost abandonat, transformându-se într-o necropolă. Cinci secole de existență au rămas închise între pereții de piatră, până când cercetările moderne au redeschis povestea.

Descoperirea de la Las Gobas nu vorbește doar despre un grup uitat, ci despre fragilitatea vieții în Evul Mediu. Izolarea nu a însemnat protecție, iar supraviețuirea, timp de cinci sute de ani într-un astfel de univers închis, a avut un preț greu de imaginat astăzi.

Suma a fost anunțată vineri de oficialii guvernamentali, care au recunoscut că, fără acest mecanism, Polonia nu ar putea accelera modernizarea armatei într-un interval atât de scurt. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz – citat de Breaking Defense – a transmis că, pentru țara sa, SAFE „nu este un program politic, ci unul patriotic”.

Dobândă avantajoasă prin UE

Programul, lansat în luna mai 2025, funcționează printr-un sistem de împrumuturi: UE se finanțează de pe piețele internaționale și apoi împrumută statele membre în condiții avantajoase. Împrumuturile au o perioadă de rambursare de 45 de ani și un termen de grație de 10 ani pentru principal, ceea ce înseamnă că, în primul deceniu, bugetele naționale plătesc doar dobânda. Pentru Polonia, rata dobânzii este de 3,17%, un nivel apropiat de costul de finanțare al Uniunii Europene pe piețele internaționale.

Practic, Polonia beneficiază de condițiile de împrumut ale UE, care se finanțează la costuri mai reduse decât multe state individuale.

Artilerie, drone și infrastructură

Potrivit guvernului polonez, banii vor fi cheltuiți în perioada 2026-2030 și vor fi direcționați către artilerie, apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme fără pilot și anti-dronă, muniție, sisteme de luptă terestră, transport aerian strategic, securitate cibernetică și soluții de inteligență artificială.

O parte din fonduri vor sprijini și mobilitatea militară – modernizarea drumurilor și podurilor, precum și proiecte implementate de Poliție și Poliția de Frontieră.

89% din fonduri merg în industria poloneză

Una dintre condițiile programului este ca cel puțin 65% din echipamentele finanțate să fie produse în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Ucraina.

Ministerul polonez al Apărării, care a prezentat estimările oficiale prin structura responsabilă de achizițiile militare, spune că aproximativ 89% din fonduri ar urma să ajungă la industria poloneză. Oficialii estimează că aproape 12.000 de companii din Polonia ar putea beneficia de aceste investiții. Restul sumei va fi folosit pentru achiziții externe, inclusiv din Statele Unite și Coreea de Sud.

Mai mult armament cu aceiași bani

Premierul Donald Tusk a prezentat programul ca pe o prioritate strategică pentru stat. „Țara noastră nu mai poate aștepta – este necesar să consolidăm rapid și decisiv securitatea statului”, a declarat acesta. „O Polonie bine înarmată, cât mai autosuficientă, cooperând modern cu aliații – aceasta este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi”.

„Acest program eliberează fonduri semnificative și ne permite să cumpărăm mai mult echipament cu aceiași bani”, spun oficialii din apărare.

Acordul ar putea fi blocat

Programul SAFE nu este însă lipsit de controverse politice. Opoziția conservatoare a criticat inițiativa, susținând că ar putea afecta suveranitatea Poloniei și ar crește influența Bruxelles-ului asupra deciziilor interne.

Președintele Karol Nawrocki și-a exprimat, la rândul său, rezervele, iar promulgarea nu este garantată, întrucât acesta a criticat public acordul și a sugerat că ar putea refuza semnarea. El a argumentat că, fiind un împrumut și nu un grant, programul ar putea împovăra bugetul pe termen lung.

Tusk: banii rămân în Polonia

Guvernul polonez respinge însă aceste critici. Tusk a explicat că Polonia a fost unul dintre principalii promotori ai programului la nivel european și a respins ideea că alte state ar beneficia disproporționat. „Peste 80% din fonduri vor merge către Polonia și companiile noastre”, a spus premierul. „Știți cât va beneficia industria germană din programul SAFE implementat în Polonia? Doar 0,37%!”

Distribuția fondurilor SAFE

Pe lângă Polonia, alte 17 state membre ale UE au accesat împrumuturi prin instrumentul SAFE. România va primi 16,7 miliarde de euro, în timp ce Franța și Ungaria câte 16,2 miliarde de euro fiecare. Italia va beneficia de aproape 15 miliarde de euro, iar Belgia de peste 8,3 miliarde de euro.

Printre beneficiari se mai numără Lituania – cu 6,37 miliarde de euro, Portugalia – cu 5,84 miliarde de euro, Letonia – 3,49 miliarde de euro, Bulgaria – cu 3,26 miliarde de euro, Estonia – 2,34 miliarde de euro și Slovacia cu 2,31 miliarde de euro.

Croația va primi 1,7 miliarde de euro, Cipru 1,18 miliarde de euro, Finlanda și Spania câte 1 miliard de euro fiecare, iar Grecia 787 de milioane de euro. Cea mai mică alocare o are Danemarca: 46,8 milioane de euro.

Marco Bezzecchi a pierdut controlul motocicletei Aprilia în virajul 12, în faza de frânare la ultima încercare din Q2. Însă, timpul stabilit anterior, 1:28.652, s-a dovedit suficient pentru a-i aduce primul loc pe grilă, cu un avans de doar 0,035 secunde față de campionul mondial en-titre, Marc Marquez (Ducati).

Italianul a coborât sub bariera de 1 minut și 29 de secunde încă din primul tur lansat al Q2 și și-a consolidat poziția cu un nou reper cronometrat. Deși timpul său a fost ușor mai slab decât recordul absolut al circuitului, stabilit tot de el în antrenamentele de vineri, nimeni nu a reușit să îl depășească.

Marc Marquez a replicat în a doua evouție, cu o succesiune de sectoare rapide care l-au adus foarte aproape de pole, însă timpul de 1:28.687 l-a plasat pe poziția secundă. Spaniolul a reușit astfel să „spargă” dominația Aprilia din calificări.

Raul Fernandez (Trackhouse Aprilia), venit din Q1, a obținut al treilea timp, 1:28.876, completând prima linie a grilei cu două motociclete Aprilia.

Coechipierul lui Bezzecchi, Jorge Martin, campionul mondial din 2024, a încheiat al cincilea, după ce a ieșit larg pe finalul ultimului tur rapid.

Pe locul patru s-a clasat Fabio Di Giannantonio (VR46 Ducati). Pedro Acosta a fost cel mai rapid pilot al constructorului austriac KTM, la puțin peste patru zecimi de secundă de pole.

Top 10 a fost completat de Alex Marquez, Ai Ogura, Franco Morbidelli și Joan Mir.

Bagnaia, eliminat surprinzător în Q1

De două ori campion mondial, Francesco Bagnaia (Ducati) a fost cea mai importantă victimă a primei secvențe de calificări. Pilotul Ducati va pleca doar de pe locul 13, după o sesiune marcată de greșeli, în care nu a reușit să își îmbunătățească timpul pe pneuri soft noi.

Bagnaia va împărți al cincilea rând al grilei cu Luca Marini (Honda) și debutantul Diogo Moreira, acesta din urmă impresionând la prima sa calificare în MotoGP, cu locul 15.

Fabio Quartararo a fost cel mai bine clasat pilot Yamaha, pe 16, la peste nouă zecimi de secundă de cel mai bun timp din Q1, stabilit de Fernandez.

Triplul campion mondial de Superbike, Toprak Razgatlioglu, va lua startul în prima sa cursă de MotoGP de pe locul 21. Michele Pirro (Gresini) va închide grila de 22 de motociclete.

Cursa sprint este programată de la ora 10:00.

Traficul este oprit pe banda de urgență și prima bandă a autostrăzii A1 Sibiu-Deva, la kilometrul 273, sensul de mers Sibiu. Un autoturism a izbucnit în flăcări din cauza unei defecțiuni tehnice, fără victime.

Vizibilitatea scade sub 200 de metri, pe alocuri sub 50, în județele Argeș, Bacău, Botoșani, Suceava, Neamț, Vrancea, Iași, Olt, Vaslui și Vâlcea, anunță Infotrafic.

Pe A0, A1 București-Pitești, A2, A3, A7, DN1 și DN7 se circulă pe carosabil umed, fără precipitații, cu vizibilitate bună.

Recomandările Poliției pentru șoferi

Adaptați viteza, păstrați distanța, evitați depășirile periculoase și nu folosiți telefonul la volan.

Budapesta și Bratislava acuză Ucraina că a blocat politic livrările de petrol către cele două țări. „Am convenit cu prim-ministrul Robert Fico să înființăm o comisie ungaro-slovacă de investigare pentru a clarifica situația conductei Drujba”, a transmis Orbán vineri, pe X. El a precizat că sarcina acestei comisii va fi „să meargă la fața locului și să se convingă, cu propriii ochi, de realitate”.

Orbán: Zelenski minte și la Bruxelles

Orbán a cerut public ca inspectorii să primească acces în Ucraina. „Îi solicit președintelui Zelenski să permită accesul inspectorilor ungari și slovaci și să repornească imediat conducta Drujba”, a scris premierul ungar.

El susține că livrările nu au fost reluate din motive politice: „Știm că instalația este operațională. Știm că livrările către Ungaria nu au fost reluate din cauza unei decizii politice a președintelui Zelenski”. Premierul ungar a adăugat că liderul ucrainean ar ascunde adevărul inclusiv față de oficialii de la Bruxelles: „Merge la Bruxelles și susține că această conductă nu poate fi repornită”.

„Refuză inspecțiile și ascunde adevărul”

În cea mai recentă reacție, Orbán l-a acuzat direct pe Volodimir Zelenski că minte. „Să fie clar: președintele Zelenski minte. Știm că nu există niciun obstacol tehnic pentru care petrolul să nu poată veni în Ungaria prin conducta Drujba”, a declarat el.

Premierul ungar susține că Ucraina „refuză inspecțiile și ascunde adevărul” și a avertizat că situația „continuă să pună în pericol securitatea energetică a Ungariei”. „Transporturile de petrol trebuie reluate imediat”, a transmis Orbán, subliniind că Ungaria își va proteja securitatea energetică.

Cifrele indică o diferență clară între persoanele născute în străinătate și cele născute în țară în privința experiențelor de discriminare.

Concret, aproximativ 10,5% dintre persoanele născute în străinătate și care trăiesc în România spun că, în ultimul an, s-au simțit tratate incorect în locuri precum cafenele, magazine sau baze sportive. Prin comparație, la nivelul Uniunii Europene procentul este de 7,8%.

Raport de trei la unu

În cazul persoanelor născute în România, procentul este de aproximativ 3,5%, apropiat de media europeană de 2,8%. Cu alte cuvinte, în România, cei veniți din alte țări declară astfel de experiențe de aproape trei ori mai des decât cei născuți aici.

Eurostat precizează că este vorba despre „discriminare percepută”, adică experiențe declarate de respondenți în sondaje. Instituția explică faptul că „percepțiile subiective ale discriminării pot fi influențate de diverși factori, precum nivelul de conștientizare, așteptările, contextul juridic sau gradul de acceptare socială”, ceea ce înseamnă că datele reflectă modul în care oamenii se simt tratați, nu neapărat cazuri juridice dovedite.

În cazul indicatorului privind discriminarea percepută, datele provin din anchete sociale europene, de tip sondaj, unde respondenții sunt întrebați dacă, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminați în anumite situații.

Locuința, cea mai mare problemă

La nivel european, cea mai mare problemă este semnalată în cazul accesului la locuință: 12,5% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit discriminate când au căutat o casă, față de doar 4,3% dintre persoanele născute în țara de reședință.

În relația cu serviciile publice, diferența este de asemenea vizibilă: 9,7% vs 4,5%.

Extremele Europei

Dacă ne uităm la clasament, România nu este nici în frunte, nici la coadă. Cele mai mari procente ale persoanelor născute în străinătate care spun că s-au simțit ratate incorect în spații publice se înregistrează în Țările de Jos (16,2%), Austria (13,9%), Danemarca (13,1%) și Finlanda (13,1%).

La polul opus, diferențele dintre cei născuți în străinătate și cei născuți în țară sunt aproape inexistente în Croația (0,8% față de 0,7%) și Estonia (6,7% față de 6,4%).

România vs. vecinii

Privind la țările din jur, diferențele devin și mai clare. În Ungaria, doar aproximativ 2% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit tratate incorect în spațiile publice. În Grecia procentul este de 3,2%, iar în Italia de 3,6% – mult sub nivelul raportat în România. Țara noastră este mai apropiată de Bulgaria, unde procentul celor care spun că au avut astfel de experiențe ajunge la aproximativ 8-9%.

Dincolo de cifre, raportul Eurostat constată că în majoritatea statelor europene, oamenii născuți într-o altă țară spun mai des că s-au simțit tratați incorect în spațiul public. Situându-se peste media europeană la acest capitol, România nu face excepție.

În zona centrală a orașului, roboți umanoizi și patrupezi patrulează și transmit mesaje vocale către locuitori, într-un program pilot de salubrizare.

„Mulţumim că aţi ales serviciile noastre. Vă rugăm să păstraţi curăţenia stradală! Vă rugăm să colectaţi deşeurile selectiv!”, este unul dintre mesajele difuzate de robotul patruped.

Reprezentanții companiei de salubritate Sylevy Salubriserv – operatorul de salubritate din Târgu Mureș – spun că, în această etapă, rolul roboților este în principal de informare și conștientizare. „Vor avea o complexitate redusă la nivel de activitate, însemnând mesaje vocale diseminate prin intermediul acestor roboți către populație în vederea conștientizării asupra importanței colectării selective și a asigurării unui spațiu public curat”, a explicat managerul Lidia Laszlo la Antena 3 CNN.

Vor funcționa complet autonom

Dincolo de mesajele vocale, roboții sunt dotați cu senzori performanți și tehnologii care le permit să se deplaseze autonom și să identifice problemele din teren. În această etapă, funcționează sub monitorizare de la distanță, însă obiectivul este operarea complet independentă.

„Roboții vor circula complet autonom cu ajutorul inteligenței artificiale, vor identifica problemele reale din teren și vor alerta echipele de intervenție. Roboții patrupezi au o autonomie de 5 ore, iar cei umanoizi au capacitatea de a-și schimba singuri bateria”, a precizat Robert Ferencz, managerul proiectului IT.

Investiție: un milion de euro

Investiția pentru acest program pilot se ridică la aproximativ un milion de euro. Autoritățile pot închiria roboții, iar costurile diferă în funcție de complexitatea serviciilor și de mentenanță.

Dacă experimentul își dovedește eficiența, modelul ar putea fi extins și în alte orașe, schimbând modul în care este gestionată curățenia publică în România.