Cantinele universitare din Franța au trecut luni la un nou regim de prețuri: o masă cu trei feluri – aperitiv, fel principal și desert – costă acum un euro pentru orice student, indiferent de situația financiară, relatează Euractiv marți.

Până acum, tariful redus era rezervat exclusiv studenților cu venituri mici sau beneficiarilor de ajutoare sociale, restul plătind 3,30 euro.

O măsură binevenită, mai ales că 48% dintre studenți se confruntă cu lipsa hranei

Măsura, obținută în urma presiunilor exercitate de sindicatele studențești, vine pe fondul unor cifre îngrijorătoare privind securitatea alimentară în rândul tinerilor din universitățile franceze.

Un sondaj realizat în ianuarie de o organizație sindicală studențească a relevat că 48% dintre studenți s-au confruntat cu lipsa hranei din cauza problemelor financiare, iar 23% se află în această situație în mod repetat, de mai multe ori pe lună.

De fapt, cererea pentru astfel de mese era în creștere

Cererea pentru schema de masă la un euro era deja în creștere înainte de extindere.

Potrivit Crous, operatorul național al restaurantelor universitare, aproximativ 667.000 de studenți au beneficiat de tariful redus în 2024 – cu 5,3% mai mult față de anul precedent – iar numărul total de mese servite, la ambele prețuri, a depășit 46,7 milioane.

„Este o mică revoluție internă”, a spus Philippe Batiste, ministrul Învățământului Superior din Franța.

Da, dar programul are nevoie de finanțare!

Ministrul Batiste, care a promis 120 de milioane de euro în 2027 pentru susținerea programului, s-a angajat totodată să monitorizeze atent implementarea, pentru a preveni suprasolicitarea personalului din cantine și o eventuală deteriorare a calității alimentelor – o preocupare firească în contextul unei cereri care urmează să crească semnificativ.

Inițiativa franceză vine într-un moment în care criza costului vieții afectează tot mai puternic studenții europeni și ar putea deveni un model de referință pentru alte state membre ale Uniunii Europene care se confruntă cu probleme similare de precaritate alimentară în rândul tineretului universitar.

Într-un studiu interdisciplinar, cercetătorii au aplicat teoria entropiei la turism, sugerând că experiențele pozitive de călătorie pot susține sănătatea fizică și mentală în moduri care ar putea ajuta la încetinirea unor semne ale îmbătrânirii, potrivit ScienceDaily.

Cum ar putea călătoriile să influențeze îmbătrânirea

Entropia este adesea descrisă ca mișcarea universului către dezordine.

În contextul sănătății, cercetătorii sugerează că experiențele pot susține sau perturba capacitatea organismului de a rămâne organizat și de a funcționa bine.

Experiențele pozitive de călătorie pot ajuta la reducerea acestei tendințe către dezordine, în timp ce călătoriile stresante sau nesigure pot împinge organismul în direcția opusă.

„Îmbătrânirea, ca proces, este ireversibilă. Deși nu poate fi oprită, poate fi încetinită”, a spus Fangli Hu, doctorandă.

Potrivit lui Hu, călătoriile pot îmbunătăți starea de bine prin plasarea oamenilor în medii noi, încurajarea mișcării, creșterea interacțiunii sociale și crearea de emoții pozitive.

Aceleași idei apar deja în domenii precum turismul de wellness, turismul de sănătate și turismul de yoga.

Terapia prin călătorie și sistemele de apărare ale organismului

Privită prin prisma entropiei, terapia prin călătorie ar putea deveni o intervenție semnificativă în domeniul sănătății, a spus Hu.

Ideea este că experiențele pozitive de călătorie, ca parte a mediului unei persoane, pot ajuta organismul să mențină o stare mai sănătoasă de entropie scăzută, influențând patru sisteme majore ale organismului.

Călătoriile combină adesea un mediu necunoscut cu experiențe relaxante.

Noile cadre pot stimula organismul, crește activitatea metabolică și ajuta la activarea proceselor de auto-organizare care mențin funcționarea fără probleme a sistemelor biologice.

Aceste experiențe pot stimula, de asemenea, sistemul imunitar adaptativ, care ajută organismul să recunoască și să răspundă la amenințările externe.

Eliberarea de stres, mișcarea și îmbătrânirea sănătoasă

Activitățile relaxante din timpul călătoriilor pot contribui, de asemenea, la reducerea stresului cronic și la calmarea unei răspunsuri imunitare hiperactive.

Recreerea poate ușura tensiunea și oboseala din mușchi și articulații, susținând echilibrul metabolic și întărind capacitatea organismului de a rezista la uzură.

Acest lucru contează deoarece călătoriile rareori înseamnă doar a sta nemișcat.

Călătoriile includ adesea plimbări prin orașe, trasee de drumeții, alpinism, ciclism sau pur și simplu petrecerea mai mult timp în picioare decât de obicei.

Această activitate fizică poate crește metabolismul, consumul de energie și circulația nutrienților în organism, toate acestea putând susține sistemele care mențin organismul reparat și rezistent.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și-a consolidat statutul de lider al învățământului medical românesc, clasându-se pe locul al doilea la nivel național în cea mai recentă ediție a Metarankingului universitar, clasament oficial publicat de Ministerul Educației și Cercetării pe baza datelor aferente anului 2025.

Rezultatul plasează UMF „Carol Davila” pe prima poziție între universitățile de profil medical și farmaceutic din România, depășind totodată Universitatea din București și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București în clasamentul general.

„O evoluție constant ascendentă” (prof. univ. dr. Viorel Jinga)

„Parcursul instituțional reflectat în Metaranking evidențiază o evoluție constant ascendentă a universității noastre, de la poziția a șasea în anul 2020, până la clasarea pe locul al doilea în anul 2025 — progres care confirmă eficiența strategiilor academice asumate și angajamentul ferm pentru excelență în educație și cercetare”, transmite Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rector UMF „Carol Davila”.

Performanța este cu atât mai remarcabilă cu cât UMF „Carol Davila” se numără printre cele trei universități din România care au depășit pragul de 20.000 de puncte, alături de Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București.

UMF Carol Davila este recunoscută și internațional

Rezultatul vine în continuarea unei serii de recunoașteri internaționale: luna trecută, ediția 2026 a clasamentului SCImago Institutions Rankings a plasat universitatea pe prima poziție între toate cele 52 de universități și organizații de cercetare din România.

Metarankingul național, realizat pe baza prezenței universităților românești în rankinguri internaționale relevante, este și instrumentul prin care Ministerul Educației și Cercetării alocă anual finanțarea pentru cercetare.

Ediția curentă include 34 de universități, cu două mai multe față de anul precedent.

Două persoane au fost ucise în orașul Leipzig, din estul Germaniei, după ce un șofer a intrat cu mașina într-o zonă comercială aglomerată din centrul orașului, luni după-amiază. Autoritățile afirmă că alte trei persoane au suferit răni grave în urma incidentului, despre care se crede că a fost o lovire intenționată.

Poliția încă investighează atacul, comis de un german în vârstă de 33 de ani, născut în zona Leipzig, care rămâne în custodia poliției pentru a fi interogat. El a fost reținut încă de luni  vehiculului și este anchetat sub suspiciunea de omor și tentativă de omor, potrivit Euronews.

Un număr nespecificat de persoane au suferit răni mai puțin grave în urma incidentului, descris de oficiali drept o „tragedie teribilă”.

Ministrul de interne al landului Saxonia, Armin Schuster, a declarat că anchetatorii consideră că bărbatul a acționat singur. Potrivit ministrului, furia și „instabilitatea psihologică” sunt adesea factori determinanți în astfel de cazuri, însă a precizat că nu va specula dacă acesta a fost și cazul de față.

Potrivit șefului poliției, René Demmler, bărbatul a condus de la Augustusplatz, o piață importantă, de-a lungul străzii Grimmaische Strasse, până în zona comercială pietonală din centrul orașului.

Guvernatorul landului Saxonia, Michael Kretschmer, și-a exprimat condoleanțele față de familiile victimelor.

„Un astfel de gest ne lasă fără cuvinte și ne întărește hotărârea. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a rezolva acest caz rapid și definitiv”, a declarat Kretschmer, citat de agenția dpa.

🚨 Breaking: Car rams into pedestrians in Leipzig city center – at least 2 dead, multiple injured.

A damaged Volkswagen SUV sped through a busy pedestrian zone on Grimmaische Straße (a popular shopping street connecting Augustusplatz and the market square) in Leipzig, Germany.… pic.twitter.com/gxNGuiR6PH

— Skint Eastwood (@Skint_Eastwood1) May 4, 2026

Fotografiile de la fața locului arătau o mașină cu partea din față avariată și parbrizul spart în urma incidentului, care a avut loc în jurul orei 17:00, ora locală.

Leipzig este situat la sud-vest de Berlin și are peste 630.000 de locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din estul țării.

Autoritățile din Coreea de Sud au anunțat, marți, că vor cerceta cauza exploziei și a incendiului de la o navă operată de sud-coreeni, în Strâmtoarea Ormuz, potrivit Reuters.

„Cauza exactă a accidentului va fi stabilită după ce nava va fi remorcată și pagubele vor fi evaluate”, a declarat Ministerul de Externe al Coreei de Sud.

Nava de marfă sub pavilion panamez, operată de Coreea de Sud, era goală și ancorată, când au avut loc, luni, explozia și incendiul.

Ministerul a declarat că nu au existat victime și că incendiul a fost stins. Nava, numită HMM Namu, va fi remorcată într-un port din apropiere, pentru a putea fi evaluate pagubele și a se efectua reparații.

Membrii echipajului au rămas la bordul navei

Un purtător de cuvânt al firmei, care opera nava, a declarat că cei 24 de membri ai echipajului au rămas la bordul navei de transport marfă generală, de 35.000 de tone.

Incendiul izbucnise în sala motoarelor, iar imaginile de pe camerele de supraveghere arătau că acesta fusese stins.

Ministerul Oceanelor și Pescuitului din Coreea de Sud a declarat marți că a cerut navelor coreene din zonă să se mute în locații mai sigure. Guvernul sud-coreean a declarat că 26 de nave sub pavilion sud-coreean au fost blocate în jurul Strâmtorii Ormuz, potrivit aceleiași surse.

Trump dă vina pe Iran

Trump a declarat că Iranul a tras focuri de armă asupra navei și a altor ținte, în timp ce SUA au lansat o operațiune care urmărește deschiderea Strâmtorii Ormuz pentru transportul maritim.

Președintele american a sugerat că ar putea fi momentul pentru Coreea de Sud să se alăture noului său efort de a ajuta la ghidarea navelor blocate, pe calea navigabilă, utilizată, de obicei, pentru a transporta aproximativ o cincime din rezervele mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Ministerul de Externe al Coreei de Sud, Ministerul Apărării și biroul prezidențial nu au răspuns imediat solicitării de a comenta declarația lui Donald Trump.

Coreea de Sud a declarat, anterior, că va analiza cu atenție apelul lui Trump către țări, de a desfășura nave militare, pentru a forma o coaliție care să asigure trecerea în siguranță pe calea navigabilă, subliniind totodată că o astfel de mișcare ar necesita aprobare legislativă.

U-BT Cluj-Napoca începe marți seria din sferturile de finală ale Ligii Adriatice pe terenul celor de la Buducnost Podgorica. Partida are loc de la ora 19.45.

Este pentru a doua oară când cele două echipe se întâlnesc într-o fază eliminatorie. Pe 11 martie, clujenii i-au învins pe muntenegreni, chiar pe terenul acestora, scor 100-82, în optimile de finală ale BKT EuroCup, la capătul unui meci dominat în totalitate.

De atunci și până la meciul de marți, U-BT și Buducnost s-au duelat de două ori în Top 8-ul Ligii Adriatice. Muntenegrenii au avut câștig de cauză în ambele manșe, impunându-se cu 94-89, la Podgorica, respectiv 110-72 în BTarena.

Sferturile de finală ale competiției se joacă după sistemul cel mai bun din 3 partide. Pentru că au încheiat în Top 8 cu o poziție mai sus decât U-BT, respectiv pe locul 4, muntenegrenii vor beneficia de avantajul terenului propriu.

Programul partidelor:

Meciul 1: Marți, 5 mai, ora 19:45, Sala „Morača”
Meciul 2: Vineri, 8 mai, ora 20:00, BTarena
Meciul 3 (dacă este cazul): Joi, 14 mai, ora 20:00, Sala „Morača”

Ambele formații s-au impus în fazele eliminatorii ale campionatelor interne. U-BT a trecut de CSU Sibiu cu 3-0 la general în sferturile de finală ale LNBM, în timp ce Buducnost, calificată automat în semifinalele principalei competiții interne din Muntenegru, s-a calificat în finală după 2-0 la general cu Mornar Bar.

Declarații

„Ne dorim foarte mult să câștigăm acest meci. Întâlnim o echipă care joacă un baschet foarte fizic. Trebuie să fim pregătiți pentru asta. Îi cunoaștem bine, am jucat de trei ori până în acest moment cu ei și, până la urmă, e un meci de Play-Off al Ligii Adriatice. Ne-am dorit să fim aici și ar fi o foarte mare performanță să reușim o accedere în semifinale. Băieții își doresc și ei să evolueze la un nivel înalt”, a declarat Mihai Silvășan, antrenorul clujenilor.

El a anunțat că marți clujenii nu se vor putea baza pe Karel Guzman, care probabil va trebui să stea o perioadă mai lungă.

„Este un meci important pentru noi. Am pierdut ultima partidă împotriva lor și trebuie să schimbăm câteva lucruri pentru a câștiga. Așteptăm cu nerăbdare confruntarea, este încă un meci, încă o provocare pentru noi și sper să ne întoarcem cu o victorie”, a spus Dušan Miletić, jucător U-BT.

În opinia de față, analizez principalii piloni ai convergenței țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE) față de media UE/ Zona Euro. În primul rând, verific respectarea condiționalităților de convergență nominală (stabilitatea prețurilor și a dobânzii și sănătatea finanțelor publice). În al doilea rând, monitorizez convergența economică reală, cu ajutorul evoluției indicatorilor PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare și a dinamicii PIB real. În al treilea rând, evaluez gradul de convergență instituțională pe baza indicatorilor de eficiență ai guvernării, calculați prin metodologia Băncii Mondiale.  În ultima secțiune, evaluez starea și progresul la nivel social, pentru a identifica punctele tari și pe cele slabe în procesul de convergență socială față de media europeană.

1. Convergența nominală – conformarea cu criteriile de la Maastricht privind aderarea la zona euro. În ultimii ani, efectul negativ al pandemiei, contagiunii negative cauzate de proximitatea față de războiul din Ucraina, criza energetică și șocurile geopolitice asociate războiului tarifar și conflictului din Orientul Mijlociu au pus presiune pe indicatorii de convergență nominală. Dintre țările Europei Centrale și de Est, Slovacia a aderat la zona Euro în anul 2009, iar Bulgaria de la 1 ianuarie 2026. Analiza respectării condiționalităților Maastricht arată că Cehia îndeplinește toate criteriile de convergență nominală. La sfârșitul anului 2025, Ungaria nu îndeplinea niciunul dintre cele 4 criterii definite, România și Slovacia depășind referința la 3 criterii (Tabel 1).

Tabel 1

Beneficiile nete ale aderării la Zona Euro sunt evidente, însă procesul nu este unul facil, existând asimetrii puternice între țările mari și țările mici în acest proces. De exemplu, în cazul Bulgariei, deși este prematur să analizăm succesul / eșecul integrării, putem observa evoluții mixte în cele 4 luni de la aderare. Cert este că un prim efect observat pe termen scurt este creșterea inflației, în Bulgaria rata IAPC anualizată crescând de la 3,5% în decembrie 2025 la 6,2% în aprilie 2026, conform datelor Eurostat. Cu toate acestea, pe termen mediu și lung, opinia mea este că beneficiile aderării vor fi net pozitive. De reținut că Cehia, Polonia, Ungaria și România nu și-au setat deocamdată o țintă oficială privind aderarea la Zona Euro, deși există declarații publice pentru orizontul temporal 2030-2035, în cazul fiecăreia din aceste țări.

2. Convergența reală (economică) – analiza PIB /locuitor la paritatea puterii de cumpărare și prognoza creșterii PIB real în 2026 și 2027. În anul 2025, cel mai ridicat grad de convergență reală dintre țările ECE îl au Cehia (92% din media UE), Polonia (81%) și România (78%) iar cel mai scăzut Ungaria (76%), Slovacia (75%) și Bulgaria (68% din media UE). În ceea ce privește ajungerea din urmă, se observă că țările ECE au avut viteze diferite de convergență economică față de media UE. În ultimii 10 ani, România a avut cea mai ridicată viteză de convergență (+22pp), urmată de Bulgaria (+19pp) și Polonia (+11pp). Fondurile europene nerambursabile, inclusiv din PNRR, au ajutat mult la finanțarea procesului de convergență (Tabel 2).

Tabel 2

Cât privește anul 2026 și viitorul (pe termen scurt), ultimele prognoze ale Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene indică evoluții mixte pentru țările ECE. Conform datelor FMI, România va avea a doua cea mai mică rată de creștere (0,7%) dintre țările ECE în 2026 iar Polonia cea mai ridicată rată (3,3%). În 2027 atât FMI cât și Comisia Europeană estimează o revenire consistentă pentru țările ECE (în opinia mea o prognoză optimistă, supraestimată, având în vedere dezechilibrele interne din aste țări și contagiunea negativă cauzată de incertitudinea globală, proximitatea față de războiul din Ucraina, criza din Orientul Mijlociu etc) (Tabel 3).

Tabel 3

Dacă ne uităm în detaliu în prognozele celor două prestigioase instituții internaționale observăm câteva lucruri: a) față de raportul WEO din octombrie 2025, în cel din aprilie 2026 FMI a revizuit în jos estimările de creștere pentru 2026 în cazul României (de la 1,4% la 0,7%), Slovaciei (de la 1,7% la 0,6%), Ungariei (de la 2,1% la 1,7%), Bulgariei (de la 3,1% la 2,8%) și în sus în cazul Poloniei (de la 3,1% la 3,3%) și Cehiei (de la 2% la 2,2%); b) nu se susține afirmația conform căreia ”Bulgaria a întrecut România, Polonia, Ungaria și Cehia, fiind trecută de FMI în tabel la țări dezvoltate”, dintr-un motiv simplu – FMI trece la categoria ”Țări dezvoltate” țările care sunt în Zona Euro – Bulgaria, intrată recent și Slovacia sunt acolo, iar la categoria ”Țări emergente” sunt țările membre UE dar non-euro – asta nu înseamnă că Bulgaria și Slovacia au un nivel de dezvoltare mai mare decât Cehia, Polonia, România sau Ungaria; c) Conform Prognozei Comisiei Europene, în anul 2026 doar Bulgaria se află în decalaj (output-gap) pozitiv, expansionist (produce efectiv mai mult decât potențialul său economic) dintre țările analizate, restul sunt în decalaj negativ, recesionist. In anul 2027, Cehia și Ungaria se vor afla în decalaj expansionist, Polonia netru iar Bulgaria, România și Slovacia în decalaj recesionist.

3. Convergența reală (instituțională) – analiza indicatorilor de bună guvernare, estimați de Banca Mondială. Indicatorii de guvernanță estimați de Banca Mondială (Worldwide Governance Indicators) sunt esențiali în analiza convergenței reale a țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE) cu media UE. Arată calitatea instituțiilor care susțin creșterea economică pe termen lung. Indicatori precum Statul de drept și Controlul corupției influențează direct investițiile străine, funcționarea piețelor și eficiența alocării resurselor în economie. Eficiența guvernării și Calitatea reglementărilor ne arată capacitatea statului de a propune și implementa politici publice eficiente și de a crea un mediu favorabil dezvoltării sectorului privat. Indicatorii Voce și Responsabilitate și Stabilitatea Politică ne indică gradul de predictibilitate și participarea cetățenilor și actorilor economici la viața publică (Tabel 4).

Tabel 4

Analiza dinamicii acestor indicatori în ultimii 10 ani arată evoluții mixte, îmbunătățiri la unii și înrăutățiri la alții. Aderarea și integrarea în UE au condus la îmbunătățiri evidente în cadrul acestor țări, convergența instituțională accelerând convergența economică. Instituțiile solide reduc incertitudinea și costurile de tranzacție, fiind un stimul pentru productivitate și inovare. Stabilitatea politică și responsabilitatea publică îmbunătățite măresc sustenabilitatea reformelor economice și contribuie la creșterea încrederii cetățenilor și investitorilor în actul de guvernare. Se observă că în ultimii 10 ani, România a avut evoluții bune comparativ cu celelalte țări analizate (ori creșteri ale scorurilor în cazul unor indicatori, ori reduceri mai mici în cazul altor indicatori).

4. Convergența socială – analiza indicatorilor de stare socială / progres social.

Analiza convergenței sociale constituie o parte importantă a evaluării convergenței reale. Indicatori precum salariul minim (în euro și la paritatea puterii de cumpărare), venitul disponibil net mediu și median și rata riscului de sărăcie și excluziune socială / deprivare materială economică și socială severă ilustrează nivelul de bunăstare și distribuția veniturilor. În cazul statelor non-euro precum Polonia, Ungaria, Cehia și România, convergența socială indică gradul de compatibilitate structurală cu media Zonei euro. Divergențele persistente pot semnala rigidități pe piața muncii și ineficiențe în mecanismele de redistribuire. O convergență socială insuficientă poate amplifica riscurile de ajustare asimetrică post-aderare.

Datele Eurostat ne arată că cinci din cele 6 țări ECE analizate – Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Cehia se află printer ultimele șapte țări UE (care au salariu minim) cu cel mai mic salariu minim exprimat în euro. Bulgaria se află pe ultimul loc cu 620 euro salariu minim net lunar, iar Polonia are cel mai înalt nivel dintre țările ECE analizate, la acest indicator, cu 1139 euro în semestrul 1 din anul curent (Infografic 1).

Infografic 1

Același indicator – salariul minim – dar exprimat la paritatea puterii de cumpărare schimbă sensibil locurile țărilor ECE în clasament, împingând țările baltice Letonia și Estonia pe ultimele locuri (Infografic 2).

Infografic 2

Conform Eurostat, în anul 2025, România a avut cel mai mic venit disponibil mediu net din UE (8748 euro anual, 729 euro lunar) (Infografic 3) și cel mai mic venit disponibil median net din UE (8187 euro anual, 682 euro lunar) (echivalate în funcție de mărimea și structura gospodăriei) (Infografic 4).

Infografic 3

Infografic 4

Relevant, conform ultimelor date oficiale Eurostat, pentru anul 2025, 5.169.000 români trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială, din care 3.148.000 în zona rurală (conform datelor Eurostat pentru anul 2025). Bulgaria are totuși cea mai mare rată a persoanelor care trăiesc în sărăcie și excluziune socială (29%), pe locul doi se află Grecia (27,5%) iar pe locul 3 România, cu 27,4%. De observat că Cehia și Polonia sunt țările UE cu cele mai mici rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială, de 11,5% și, respectiv, 15% (Infografic 5).

Mai mult, ponderea angajaților care trăiesc în risc de sărăcie este în România de 10,8% din total, pe locul 4 după Luxemburg, Bulgaria și Spania, conform ultimelor date Eurostat pentru anul 2025.

Infografic 5

România conduce în clasamentul nedorit al ratei de deprivare economică și socială severă, cu 16,8% din total populație, urmată de Bulgaria, cu 15%. Din nou, Polonia (2%) și Cehia (2,6%) sunt țări în care politicile antisărăcie își dovedesc eficiența, având o rată redusă a sărăciei extreme (Infografic 6). De reținut că 3.160.000 români trăiau în deprivare materială și socială severă în anul 2025 (din care 758.000 sunt copii, cu vârsta mai mică de 18 ani).

Infografic 6

Literatura științifică aduce o concluzie consensual recunoscută. Doar o combinație smart între cele două tipuri de convergență, nominală și reală, poate asigura recuperarea sustenabilă a decalajelor și reziliența în fața șocurilor asimetrice postaderarea la zona euro. Convergența reală trebuie să fie suficient de avansată înainte de adoptarea euro, iar convergența nominală trebuie să fie sustenabilă, nu doar temporară, conjuncturală.

Următorul Proiect de Țară al României pe termen mediu trebuie să fie Aderarea la Zona Euro. Există deja un demers relevant finalizat în cadrul Comisiei Naționale de Adoptare a Monedei Euro (https://cnp.ro/comisia_nationala_euro/): un Raport de Fundamentare a Planului Național de Adoptare a Monedei Euro și un Plan Național de Adoptare a Monedei Euro. Trebuie construit pornind de la aceste documente.

Pe termen scurt și mediu, pentru pregătirea adecvată a aderării la Euro, România trebuie să respecte complet țintele angajate în cadrul Planului Național Bugetar Structural 2025-2031 și să absoarbă integral fondurile europene nerambursabile (inclusiv din PNRR și alte programe viitoare). Sunt condiții strict necesare pentru un drum lin al convergenței nominale și reală față de Zona Euro.

Una dintre afecțiunile care pot duce la dureri de spate este hernia de disc. O hernie de disc apare atunci când învelișul fibros al unui disc intervertebral se fisurează sau se rupe, iar conținutul gelatinos din interior poate ieși și poate comprima sau irita rădăcinile nervoase.

În funcție de localizare, există hernie de disc lombară, hernie cervicală și hernie de disc toracală. Manifestările clinice pot include, pe lângă durerea de spate, senzații de furnicături și amorțeală la nivelul membrelor, iar în cazul unei hernii lombare mai severe pot să apară, spre exemplu, și slăbiciune musculară la un picior, stenoză lombară sau chiar sindromul de coadă de cal, o urgență medicală care provoacă incontinență urinară și fecală și necesită tratament prompt.

În cele mai multe situații, tratamentul pentru hernia de disc este unul conservator, prin medicație, proceduri de recuperare medicală și, în cazuri selectate, infiltrații epidurale cu corticosteroizi, la indicația medicului.

În cazuri mai grave, când simptomele sunt severe, dacă au apărut complicații sau manifestările clinice nu cedează la alte metode de tratament, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală.

În prezent, operațiile pentru hernie de disc sunt realizate de cele mai multe ori mai puțin invaziv, microchirurgical sau prin chirurgie endoscopică, cu traumatism tisular redus, în funcție de indicația stabilită. Acest abord asigură o recuperare mai rapidă a pacientului, cu mobilizare și reluarea activităților într-un timp mai scurt.

În urma evaluării medicale detaliate, medicul neurochirurg stabilește care este cea mai potrivită tehnică chirurgicală pentru fiecare caz în parte. Intervenția realizată clasic, deschis, implică o incizie de dimensiuni mai mari la nivelul pielii comparativ cu alte tehnici, pentru acces la discul intervertebral deteriorat.

Operația minim invazivă, care poate fi realizată prin mai multe metode, inclusiv endoscopic sau microchirurgical – cu ajutorul unui microscop operator – necesită o incizie de mici dimensiuni, cu traumatism redus la nivelul țesuturilor.

Indiferent de tehnica utilizată, intervenția chirurgicală are ca scop îndepărtarea fragmentului de disc intervertebral herniat, eliminând astfel compresia asupra rădăcinilor nervoase, cu ameliorarea progresivă a simptomatologiei, reluarea activităților obișnuite și prevenirea complicațiilor.

Este important ca după tratamentul chirurgical, pacientul să urmeze programul de recuperare medicală recomandat de medic, să revină periodic la control și să respecte indicațiile medicale, pentru a preveni o eventuală recidivă prin suprasolicitarea coloanei.

La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de neurochirurgie, realizate de medici experimentați și de investigațiile recomandate pentru stabilirea diagnosticului. În funcție de indicație, la Spitalul Clinic SANADOR, pacienții au acces la programe personalizate de recuperare medicală și la intervenții de chirurgie spinală realizate inclusiv prin abord minim invaziv, într-unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din România, cu echipamente de ultimă generație, precum două microscoape operatorii Zeiss Kinevo 900, pentru obținerea celor mai bune rezultate pe termen lung.

Brigada Rutieră a transmis, marți, că s-a produs un accident rutier la intersecția dintre bd. Iuliu Maniu și str. Apusului din București.

Un tânăr în vârstă de 24 de ani conducea pe str. Apusului, iar când a ajuns la intersecția cu bd. Iuliu Maniu a intrat în coliziune cu o altă mașină, condusă de o femeie în vârstă de 47 de ani.

În urma accidentului, trei persoane au fost rănite și transportate la spital.

Tânărul de 24 de ani a fost testat cu aparatul Alcooltest, rezultatul indicat fiind 0.98 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Polițiștii fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe.

Săptămâna 04.05.2026 – 11.05.2026

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în majoritatea regiunilor, dar cu o abatere termică pozitivă ușor mai accentuată în regiunile vestice, nordice și centrale.

Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii țări.

Săptămâna 11.05.2026 – 18.05.2026

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în cele sud-vestice.

Cantitățile de precipitații vor fi local excedentare în regiunile nordice, dar și deficitare în cele sudice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Săptămâna 18.05.2026 – 25.05.2026

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric va fi ușor excedentar, local, în regiunile centrale, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă.

Săptămâna 25.05.2026 – 01.06.2026

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.